Draga viata – Alice Munro

Titlu in romana: Draga viata

Titlu in engleza: Dear life

Autor: Alice Munro

Apariție: 2012

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

„Draga viata” este a doua incercare a mea cu autoarea canadiana Alice Munro. Va povesteam aici despre „Prea multa fericire”. Din pacate nici dupa „Draga viata” nu am ramas cu impresia ca da, imi place foarte mult.

Cred ca stilul ei nu ma atrage, caci intalnim din nou 10 povesti, ce incep oarecum fara introducere si se termina fara o concluzie clara, completate de inca patru povesti pe care Alice le-a numit autobiografice. Una dintre acestea da chiar numele cartii.

Aceasta carte nu este cu mult diferita de „Prea multa fericire”, si nu spun asta doar din punct de vedere al structurii ci si din punct de vedere al povestilor. Aceasta spun istoria unor oameni obisnuiti, in micul lor univers, in intimitatea lor, in relatiile cu cei apropiati.

Prima dintre povesti este Tarmul Japoniei, a carei actiune se desfasoara in timpul unei calatorii cu trenul. Greta calatoreste impreuna cu fiica ei, si intr-o clipa de neatentie, de fapt intr-o clipa de atentie acordata altcuiva, micuta dispare. Cea de-a doua povestire este Amundsen, a carei actiune incepe intr-o gara. O profesoara accepta un loc de munca intr-un sanatoriu pentru copii bolnavi, incepe o relatie cel putin ciudata cu seful ei si este pe punctul de a se casatori, dar ceva dubios se intampla si mirele se razgandeste.

Despartirea de Maverley aduce in prim plan despartirea de persoana  iubita, piesa a carei actor principal este un politist. Urmatoarea poveste este Cariera de pietris, o poveste a doua surori si a sentimentului de vinovatie pe care una dintre ele il va avea dupa ce nu face nimic pentru a o salva de la inec pe cealalta.

Urmatoarele povesti au titluri cel putin la fel de interesante: Refugiul, Mandrie, Corrie, Trenul, Vedere spre lac si Dolly. Cele patru povesti autobiografice sunt: Ochiul, Noaptea, Vocile, si asa cum spuneam si mai sus, Draga Viata.

De departe cea mai impresionanta poveste este aceea a fetitei  care simte impulsul de a-si sugruma sora. Este o poveste socanta, pe care personal nu as recomanda-o, dar cred ca depinde foarte mult despre ce-si doreste fiecare sa gaseasca in paginile unei carti. Dupa „Draga viata” nu am ramas in suflet cu povestile pentru ca fiecare are in ea ceva socant sau dubios.

Eu sunt Malala – Malala Yousafzai

Titlu in romana: Eu sunt Malala

Titlu in engleza: I am Malala

Autor: Malala Yousafzai

Apariție: 2013

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Probabil fiecare dintre noi a auzit macar o data despre Malala. Pentru cine inca nu stie cine este Malala Yousafzai, o sa mentionez ca ea este cea mai tanara persoana nominalizata la Premiul Nobel, si a castigat Premiul Nobel pentru pace in anul 2014. Motivul este unul mai mult decat bine meritat: este un simbol global al luptei pentru dreptul la educatie al fetelor. Lupta pe care a dus-o, si in care l-a avut partener si pe tatal ei, era sa o ucida, intrucat ea a fost tinta unui atac al talibanilor.

In anul 2013 a aparut cartea “I am Malala”, o autobiografie pe care a scris-o ajutata de Christina Lamb, o jurnalista engleza. In cartea sa, Malala ne prezinta viata sa de zi cu zi, dar si elemente din istoria tarii si familiei ei. Nu putine au fost sacrificiile si problemele pe care le-au avut de infruntat cei din familia ei, pentru ca ea si alti copii sa poata merge la scoala.

Malala a locuit impreuna cu apropiatii ei, in nordul Pakistanului, in valea Swat, mai exact in orasul Mingora, un oras oarecum independent si a carui populatie e in principal formata din pastuni. Cartea e impartita in cinci parti, fiecare dintre ele aducand noi informatii despre tot ce se intampla in orasul unde ea locuieste si in imprejurimi. Cunoastem astfel traditiile si obiceiurile pastunilor si modul lor de viata, unul pe care eu nu pot sa il cataloghez decat foarte greu si dur. Cum altfel am putea numi faptul ca pentru majoritatea pastunilor nasterea unei fetite in familie, e o zi trista. Din acest punct de vedere, Malala a avut noroc intrucat tatal ei i-a fost mereu alaturi.

Ce am invatat din experienta Malalei? Pe langa faptul ca trebuie sa lupti pentru visele tale si sa nu permiti nimanui sa-ti fure drepturile, mi s-a confirmat inca o data ca doar educatia poate deschide ochii oamenilor, ca dreptul la educatie il avem cu totii, indiferent de suntem femei sau barbati.

In contextul in care unii copii sunt impuscati sau rapiti, pentru a fi impiedicati sa studieze, altii sunt prea lenesi sa se deranjeze sa mearga la scoala si sa invete, desi au toate conditiile. Avem obligatia de a studia, si de a lupta alaturi de Malala pentru dreptul la educatie al celor care nu il au in acest moment. Si nu pot decat sa simt furie pentru toti tinerii din jurul meu, care nu dau doi bani pe scoala si care nu-s in stare sa ia un amarat de examen de bacalaureat.

Fata asta a primit un glont in cap pentru ca vrut sa mearga la scoala, si pentru ca ea si familia ei au ajutat alte fete sa mearga la studii. Si totusi, nici macar asta nu a oprit-o! Ce ii opreste pe tinerii din Romania?

Noi suntem norocosi, traim intr-o parte a lumii unde avem o gramada de drepturi si de libertati, putem sa spunem orice gandim, fara sa ne fie frica de moartea de la colt de strada. “Eu sunt Malala”, este o lectie de viata pentru fiecare dintre noi, ar trebui sa fie o sursa de inspiratie si de putere, pentru a putea lupta contra celor care fura dreptul la educatie al copiilor.

Fata disparuta – Gillian Flynn

Titlu in romana: Fata disparuta

Titlu in engleza: Gone Girl

Autor: Gillian Flynn

Apariție: 2012

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Cand am luat cartea de la Bookster, titlul nu m-a dus deloc cu gandul la filmul Gone Girl pe care l-am vazut cu ceva timp in urma, dar nu as sti sa va zic de ce. Apoi, cand am inceput sa citesc, am realizat ca este vorba despre cartea a carei ecranizare aparuta in 2014 imi placuse mult. Oricum, si cartea m-a cucerit.

Gone Girl este un thriller psihologic de exceptie ce pune in scena povestea lui Amy si Nick, ce se pregatesc de aniversarea a 5 ani de casatorie. Doar ca in dimineata acelei zile, Amy dispare in mod misterios si pe masura ce se fac investigatii, incep sa se adune suspiciuni asupra sotului ei. Nick insista ca este nevinovat dar are o atitudine cel putin suspecta. Se gasesc pete de sange, dovada unor lupte in casa, nici urma de Amy, si totul se contureaza a fi o crima. Lucrurile devin foarte complicate, doar ca Nick stie cu cine sau cu ce are de a face si incepe sa joace tare.

Cartea asta te intoarce pe toate partile. Capitolele sunt impartite intre Amy si Nick, adica in fiecare capitol intalnim vocea unuia dintre ei si cunoastem povestea din punctul lui de vedere. Ceea ce te duce de partea lui Amy intr-un capitol, te poate schimba la 180 de grade intr-un alt capitol. Este ametitoare si demonteaza orice previziune.

Pe langa toate astea, in aceasta carte se face o analiza profunda si dureroasa despre dragostea celor doi, ura si conflictele aparute intre ei, si pana la urma despre interactiunea dintre oameni.

Imi place mult cum e scrisa, tehnica seamana putin cu cel din Fata din tren de Paula Hawkins, cu acest schimb intre personaje, doar ca mi se pare mult mai bine lucrata Gone Girl, are ironie si viclenie din partea ambelor personaje. Si par atat de reale, cel putin in ochii mei.

Trebuie sa recunosc ca mi s-a intamplat o chestie cel putin ciudata. Sa zicem ca stiam cum vor decurge lucrurile pentru ca vazusem filmul inainte, film in care simpatica mi-a fost Amy. Citind insa cartea, mi-a placut mai mult Nick, mi s-a parut mai degraba ca a picat intr-o plasa intinsa de ea de la inceput. Finalul insa este unul demential, eu nu am inteles alegerea pe care cei doi o fac, dar stand sa gandesc la rece, cred ca de multe ori lucrurile se intampla asa, ca in carte. Poate nu la fel de exagerat, desigur. Va las mai jos trailerul.

The crown (The Selection #5)– Kiera Cass

Titlu in spaniola: La corona

Titlu in engleza:  The crown

Autor:  Kiera Cass

Apariție: 2016

Proceded by: The Selection, The Elite, The Prince, The Guard, The favorite, The Queen The One, The Heir

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

The Crown vine sa inchida in sfarsit seria Alegerea, dupa ce aceasta a fost prelungita artificial din punctul meu de vedere cu ultimele doua carti, dedicate lui Eadlyn, fiica lui Maxon si a Americai Singer. Asa cum va povesteam in recenzia pt The Heir, de aceasta data se organizeaza un concurs pentru a se ajunge la inima fetei, in timp ce ea se pregateste si pentru a deveni regina.

Marea provocare pentru Eadlyn va fi sa termine concursul cu cea mai buna alegere pentru ea si in acelasi timp sa conduca cu o mana de fier tara, sa-si faca poporul sa o iubeasca, intrucat tatal ei renunta la pozitia sa atunci cand viata Americai este pusa in pericol.

Dat fiind ca situatia e s-asa destul de grava, printesa se vede nevoita sa accelereze procesul de selectie. Eadlyn primeste un ajutor neasteptat si care o ajuta in ceea ce priveste preluarea conducerii tarii, dar o incurca in ceea ce priveste alegerea pe care o are de facut. Practic, ajutorul ce ii este oferit se transforma intr-o corvoada. Maturitatea pe care o castiga in situatiile in care este pusa si oamenii buni din jurul ei, o vor ajuta sa isi dea seama daca e bine sa mearga mai departe cu ajutorul primit sau sa sisteze totul.

Imi place cum evolueaza ea in aceasta carte, in ciuda faptului ca nu stie sigur daca a merge pe drumul urmat si de parintii ei este o buna optiune si pentru ea. Totusi, selectia este lasata deoparte la un moment dat, si Kiera Cass se axeaza mai mult pe consolidarea lui Eadlyn ca viitoare regina a tarii Ilea.

Alegerea pe care o face Eadlyn la finalul cartii este surprinzatoare si nu prea. Mie mi-a placut mult de Kile, a fost preferatul meu inca de la inceput si mi-as fi dorit sa vad un cuplu intre el si printesa.

Dar dintre ceilalti participanti, si Erik mi-a fost foarte simpatic, desi el nu participa in mod direct la concursul pentru inima fetei. Nu mi-a placut mai deloc Henri, nu are sare si piper acest personaj si pe parcursul cartii am avut impresia ca e pur si simplu de umplutura, desi nu asta a vrut autoarea.

Revenind la alegerea pe care Eadlyn o face la final, ma asteptam la asta de cand mai aveam aproximativ un sfert de citit din carte.

In ciuda faptului ca nu este la fel de frumoasa ca primele trei parti dedicate povestii dintre America si Maxon, cu aceasta ultima carte Kiera Cass incheie superb aceasta poveste care ne-a cucerit de la primele pagini.

Mic dejun la Tiffany – Truman Capote

Titlu in romana: Mic dejun la Tiffany

Titlu in engleza: Breakfast at Tiffany’s

Autor: Truman Capote

Apariție: 1958

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Desi este o poveste foarte iubita si cunoscuta, mie nu mi-a intrat foarte tare la suflet. Cred ca am gresit, avand asteptari prea mari.

In principiu, intreaga carte se invarte in jurul lui Holly, o femeie atractiva si deosebita. Ni se prezinta viata ei, ni se spune cat e ea de fascinanta si totul este condimentat cu relatia cu vecinul ei, scriitorul.

Intr-adevar, in ceea ce priveste interactiunea lui Holly cu el, avem parte de multe situatii haioase, cei doi sunt foarte diferiti, el pare fermecat de ea, si impreuna formeaza o pereche faina.

Holly a refuzat sansa de a avea o cariera de actrita la Hollywood, dar a devenit o persoana importanta in New York, intr-o lumea sofisticata din care face si nu face parte in acelasi timp. Rupe o multime de inimi, este sireata dar si inocenta, misterioasa dar isi mai deschide sufletul in fata scriitorulu. Imi place si-mi displace in acelasi timp acest personaj.

Isi traieste viata la extreme, totul sau nimic pentru fascinanta femeie care nu apartine nimanui, nici macar siesi.

Nu am auzit filmul, dar am auzit ca finalul cartii este diferit de cel al filmului. Pentru mine cartea a fost ca o secventa dintr-un film, care a durat foarte putin, si din care nu am ramas decat cu amintirea chipului femeii frumoase.