Posts

Posted on

Top aplicații pentru cititori: Goodreads, Storygraph, Fable și Bookmory

Într-un articol anterior am povestit câte ceva despre Goodreads și am oferit câteva trucuri despre cum putem fi mai organizați pe această aplicație. În același timp, am menționat că folosesc și alte aplicații similare, cum sunt Bookmory, StoryGraph sau Fable, dar că rămân fidelă Goodreads, nu doar pentru că am creat contul în 2013 dar și pentru că pentru mine rămâne cea mai completă și apropiată nevoilor mele. În acest articol, o să compar Goodreads cu alte aplicații pe care le-am menționat.

Accesibilitate

Goodreads poate fi accesat atât pe site de pe un computer sau tabletă, cât și ca aplicație mobilă. Cred că acesta este cazul și pentru StoryGraph. Bookmory și Fable sunt însă disponibile doar sub formă de aplicație mobilă. Pentru mine important să îmi pot accesa profilul și de pe computer, deoarece, în cazul Goodreads, ai posibilitate să faci niște lucruri în plus în varianta de pe site, așa cum am menționat în articolul trecut.

Costuri

Din punctul meu de vedere, un avantaj semnificativ al Goodreads este acela că a rămas gratuit. Din câte știu eu, nu sunt opțiuni de plată sau abonament în schimbul cărora poți avea acces la anumite specificații. Însă acest lucru ar putea fi văzut și dintr-o perspectivă negativă, în sensul că îmbunătățirile aduse sunt puține și încete.

Storygraph oferă o opțiune gratuită dar și un plan contra cost, care se numește plus, și care costă 3.99 euro pe luna sau 39.99 euro pe an. În schimbul acestor plăți, primești mai multe statistici dar și prioritate în caz că ai nevoie de suport tehnic.

Bookmory are o variantă gratuită, de bază și una premium. Costul pentru premium este de 3,49 euro pe lună sau 30,99 euro pe an dacă optezi pentru abonamentul anual, și îți elimină reclamele pe care le ai din când în când în varianta gratuită și îți oferă și posibilitatea tuturor statisticilor disponibile, precum și posibilitatea de a elimina limitarea privind extrasele din text sau diverse teme.

Fable are o variantă gratuită și una premium, care se numește Fable Plus și costul este de 6,99 euro pe lună sau 59,99 euro pe an dacă optezi pentru un abonament anual. Din ce am văzut este disponibilă momentan doar pentru utilizatorii Apple, de unde am dedus că utilizatorii Android au doar varianta gratuită. În ceea ce privește diferențele dintre varianta gratuită și cea plus, poți să îți setezi diverse țeluri săptămânale și lunare, să ții o evidență a paginilor, zilelor și cărților, primești feedback de la aplicație (motivație..?) precum și statistici cu privire la obiceiurile tale de lectură și preferințele tale de-a lungul timpului. În plus, îți oferă stickere, iconițe personalizate pentru aplicație, nu ai parte de reclame și ai un badge special pentru profilul tău, care indică faptul că ești utilizator de Fable plus. Câteva dintre specificațiile menționate mai sus sunt disponibile și pentru varianta gratuită, cum ar fi câteva statistici, detalii despre reading goalul tău, care sunt cele mai citite genuri literare ale tale în anul curent, cei mai citiți autori în anul curent, și care e average ratingul pe care l-ai acordat cărților citite.

Rating

Din punct de vedere ar ratingului, pe Goodreads putem oferi stele de la 1 la 5, fără jumătăți sau sferturi. Și aici apare plusul celorlalte aplicații: Bookmory oferă posibilitatea să notezi cu jumătăți de stea iar pe Storygraph și Fable poți oferi și sferturi de stea. Pe mine nu mă deranjeză lipsa jumătăților sau sferturilor de stea de pe Goodreads, pentru că m-am obișnuit, însă uneori ofer jumătăți de stea pe Fable și Bookmory. Asta înseamnă că ratingul meu poate fi ușor diferit în Goodreads față de celelalte două aplicații la final de an .

Liste

Goodreads vine cu 3 liste predefinite: want to read, currently reading și read (ce vreau să citesc, ce citesc în prezent și citite). Poți să creezi și alte liste sau mai bine zis tag-uri, pentru că, de exemplu, poți să ai o carte în want to read și să o adaugi și într-o listă numită wishlist, dacă îți dorești să o cumperi. După care, odată achiziționată, o poți muta într-o listă numită owned sau in my library. Și chiar dacă o vei muta din want to read în currently reading și apoi în read, ea va continua să rămână în celelalte liste selectate (sau tag-uri). De asemenea, poți crea alte liste de sine stătătoare, cum ar fi una pentru cărțile la care ai renunțat. Am explicat cum poți face asta aici.

Bookmory vine și el cu niște liste prestabilite, care se crează pe măsură ce adaugi cărți: currently reading, To read, Read sau Gave up (pentru cărțile pe care le abandonezi). Odată adăugate în To read, cărțile vor apărea pe pagina principală, sub titlul Books to read later. În plus, cu ajutorul aplicației, poți alege random următoarea ta lectură.

Și Storygraph are o serie de liste predefinite: to read, currently reading, read, did not finished. Aceleși sunt disponibile și pe Fable. Poți să creezi și alte liste customizate nevoilor tale.

Interacțiune socială și recenzii

Goodreads și Fable îți dau posibilitate să faci parte din diverse grupuri sau să faci postări (Fable) și recomandări direct unei persoane (Goodreads). Bookmory nu are opțiunea niciunei interacțiuni sociale. În schimb, Bookmory îți oferă posibilitatea să îți faci notițe pe măsură ce citești. În cazul StoryGraph această opțiune este limitată, în sensul că îți poți crea cluburi de lectură, buddy reads sau readalongs la care poți participa. Totuși cred că opțiunea referitoare la cluburile de lectură este posibilă doar între tine și prietenii tăi.

Cât despre recenzii, acestea sunt publice pe Goodreads, Fable și StoryGraph dar nu ai această opțiune pentru Bookmory, sau nu am gasit-o eu. Oferi doar un rating și cam atât.

Sincronizare

Goodreads poate fi sincronizat pe toate dispozitivele tale. Fie că deții două telefoane, o tabletă, un laptop/calculator și chiar un Kindle, toate vor fi actualizate odată ce faci o modificare. Același lucru este valabil pentru Fable și StoryGraph însă, nu același lucru îl pot spune despre Bookmory, care merge doar pe un dispozitiv. Poți face oricând un back-up, pe care să îl folosești de pildă pe un nou telefon, însă aplicația nu permite actualizarea în timp real pe toate dispozitivele.

Adăugarea de noi ediții

Despre cum putem face asta pe Goodreads, am vorbit în articolul deja menționat, însă se pare că nu ar fi imposibil pentru cei care nu sunt librari Goodreads, să adauge ediții în limba română. Pe Bookmory cred că este cel mai ușor să adaugi ediția dorită. Pur și simplu cauți cartea după titlu și dacă nu o găsești sau nu e în ediția pe care o dorești, adaugi coperta, titlul, autorul, numărul de pagini și alte detalii și e gata instant. Dezavantajul este că nu ai nici un fel de legătură cu originalul sau alte ediții ale acelei cărți și nici nu există o pagină a autorului.

Pe Fable poți să ceri adăugarea unei cărți. Trebuie doar să selectezi opțiunea și să completezi un formular unde date precum titlul, autorul, ISBN și un link unde găsim cartea sunt cerute. Totuși mi se pare că nu funcționează întotdeauna, sau poate nu mă pricep eu foarte bine.

În cazul StoryGraph, poți să ceri adăugarea unei noi ediții și cred că se face totuși legătura cu alte ediții și cu pagina autorului. În cazul în care imporți biblioteca din Goodreads, unele ediții în limba română pot fi create ciudat. De exemplu, Toate culorile întunericului de Chris Whitaker avea pe Goodreads și traducătorul și a fost importat ciudat în Storygraph: vezi poza atașată.

Statistici

Probabil cel mai sensibil subiect pentru cititorii cărora le place să se uite la cât, cum și când au citit, statisticile oferite de Goodreads au fost în mod constant un motiv de critică. De altfel, din cauza acestora a și pierdut teren in fața celorlalte aplicații, întrucât atât StoryGraph cât și Fable oferă statistici cel puțin interesante și atrăgătoare vizual.

StoryGraph oferă diverse diagrame colorate care îți indică moodul cărților citite (în funcție de votul cititorilor), cât de rapid sau încet este ritmul de citire al cărților, în ce format ai citit, cât de multe cărți sub și peste un anumit număr de pagini ai terminat, câte au fost de ficțiune și câte de non-ficțiune și ce genuri literare sunt mai des întâlnite în gusturile tale dar și altele.

Fable are și el câteva diagrame la fel de colorate și animate. Câte cărți ai citit în total, și în fiecare lună de până acum, care e cel mai citit gen literar, ratingul mediu și cel mai citit autor. Cam acestea ar fi opțiunile în versiunea gratuită.

Bookmory are și el statistici: câte cărți ai citit în total, o statistică după numărul cel mai mare de pagini, după formatul în care ai citit, autor și chiar editură.

Goodreads îți zice și el câte cărți ai citit în total, câte pagini ai citit anul acesta, care a fost cea mai lungă și cea mai scurtă lectură, cum sunt încadrate în funcție de rating, dar și o statistică în funcție de anul original al publicării. De altfel, am povestit mai multe și aici.

Concluzie

Au fost câteva zile bune de folosit în paralel aceste patru aplicații. Fiecare are ceva ce îmi place dar, dacă ar fi să elimin una pe loc ar fi StoryGraph. Am mai avut-o o dată și am șters contul după câteva zile. Mi se pare că nu reușesc să mă obișnuiesc cu ea, chiar dacă i-am mai dat o șansă. Mi se pare că ar trebui să investesc timp să aranjez cărțile așa cum îmi doresc, și să încerc să elimin erorile.

La Bookmory lucrul meu favorit este opțiunea de a descărca lunar un calendar cu ce cărți ai terminat, și în ce zi le-ai terminat. Este ceea ce folosesc pentru a împărtăși pe instagram story. Și acesta este motivul pentru care nu renunț la această aplicație, pentru că îmi place cum arată și ce opțiuni oferă. În rest, nu prea folosesc alte lucruri, nu am liste cu ce vreau să citesc în viitor sau cu ce cărți dețin.

Fable mi se pare cel mai tineresc, dacă-mi este permisă această exprimare. E vesel, colorat și amuzant dar chiar îl văd mai degrabă orientat (momentan) către un public mai tânăr. Motivul pentru care fac această afirmație este legat de opțiunea de a crea rafturi (shelfies) dar și felului în care arată partea de reading goal și statisticile. Posibil să îl țin până la final de an, din curiozitate, și apoi să renunț la el, întrucât nu mi se pare că îmi aduce ceva în plus, ținând cont că nu sunt neapărat interesată să particip la cluburi de carte și că nu găsesc neapărat ușoară opțiunea adăugării ediției care mă interesează. Ce îmi place în schimb este că poți să citești unele cărți în aplicație și să se updateze automat pe măsură ce avansezi. Cred că este mai ales cazul cărților clasice care devin gratuite după un anumit număr de ani.

Goodreads rămâne momentan cu mine. Îmi este cel mai ușor să aleg sau să adaug edițiile care mă interesează, legăturile cu originalul și pagina autorului sunt făcute automat sau o pot face chiar eu în cazul în care e o eroare (prin opțiunea combine editions). Cât despre statisticile care îmi lipsesc, ei bine, le fac eu într-un fișier excel iar la final de an, unora le dau culoare și formă cu ajutorul Canva.

Posted on

Cum să Fii Mai Organizat pe Goodreads: Trucuri Esențiale

Goodreads este probabil una din cele mai cunoscute, dacă nu chiar cea mai cunoscută platformă/rețea socială pentru cititori. Însă, în ultimii ani, a pierdut teren în fața altor aplicații mai noi și mai adaptate anumitor nevoi specifice iubitorilor de lectură. Deși folosesc și eu alte astfel de aplicații, cum sunt Bookmory sau Fable, rămân fidelă Goodreads, nu doar pentru că am creat contul în 2013 dar și pentru că pentru mine rămâne cea mai completă și apropiată nevoilor mele. O să vă povestesc despre cum folosesc eu Goodreads, o să menționez câteva trucuri și lucruri mai puțin cunoscute dar și ce mă atrage pe mine.

Eu folosesc Goodreads atât pe aplicația mobilă cât și pe computer. Aplicația se sincronizează ușor, pe toate dispozitivele (tabletă, mobil și site) ceea ce e un plus față de alte platforme. Pentru customizări și adăugarea de cărți în ediții care nu sunt disponibile încă pe aplicație, folosesc versiunea web-based, adică accesez site-ul de pe un laptop.

Crearea unei noi liste

Goodreads vine cu 3 liste predefinite: want to read, currently reading și read (ce vreau să citesc, ce citesc în prezent și citite). Poți să creezi și alte liste sau mai bine zis tag-uri, pentru că, de exemplu, poți să ai o carte în want to read și să o adaugi și într-o listă numită wishlist, dacă îți dorești să o cumperi. După care, odată achiziționată, o poți muta într-o listă numită “owned” sau “in my library”. Și chiar dacă o vei muta din want to read în currently reading și apoi în read, ea va continua să rămână în celelalte liste selectate (sau tag-uri).

Ceea ce îmi lipsea mie era o listă pentru cărțile la care am renunțat (did not finished). Și cum o astfel de listă nu vine predefinită, o poți crea chiar tu, din versiunea site. Acesta este un truc pe care l-am aflat și eu acum câteva luni, de la o booktuberiță din Spania.

Trebuie să dai click pe My books și lângă Bookshelves ai un buton de edit. Odată selectat, vei fi redirecționat către pagina unde poți edita aceste liste. În partea dreaptă a paginii ai și indicații despre ce înseamnă fiecare opțiune. Pentru a face o listă independentă sau exclusivă, așa cum sunt to read, currently reading și read, opțiunea exclusive trebuie bifată. Poți crea astfel oricâte liste exclusive dorești.

Adăugarea cărților și identificarea edițiilor pe care le citești

Dacă citești în limba română, fie că este vorba de un audiobook, ebook sau o carte în format fizic, uneori pare aproape imposibil să găsești exact versiunea pe care o ai tu. Recomandarea mea numărul unu este să cauți după ISBN în bara de căutare. Dacă există și este corect, o să vă identifice cartea respectivă.

Dacă opțiunea menționată nu funcționează, poți căuta titlul în limba engleză sau în altă limbă în care știi că titlul este tradus și există deja pe Goodreads. Dai click pe titlul respectiv și vei fi redirecționat către pagina acelei ediții. Mergi la categoria editions (de obicei se află sub descrierea cărții) și dă click pe Show all x editions.

Iar aici a fost introdusă, de curând, o opțiune nouă care îți permite să cauți în ediții în funcție de limbă și format. Mi se pare super util și ușor, mai ales în cazurile unde sunt mii de ediții, așa cum e în cazurile cărților clasice.

Dacă nu reușești să identifici ediția de care ai nevoie tot din această pagină o poți adăuga, dând click pe add a new edition. Se zice că oricine poate adăuga acum cărți, și că nu trebuie să fii neapărat Goodreads librarian pentru asta (așa cum este cazul meu), dar nu sunt sigură că toți utilizatorii au opțiunea asta activă. Aceasta dispăruse la un moment dat, și pentru a o avea din nou a trebuit să susțin un test pentru a deveni librar Goodreads.

O altă opțiune pentru a adăuga cărți este prin My books – import and export – Manually add books. Nu prefer această opțiune pentru că trebuie să adaugi absolut toate detaliile cărții, inclusiv titlul original și anul apariției, pentru a se crea acea legătură cu originalul. Dacă nu facem asta și adăugăm o carte de sine stătătoare, acest link cu originalul nu v-a fi creat și nu vom avea access la average rating sau câtă lume citește această carte, cine a citit-o, review-uri sau cine a oferit un rating. Însă dacă facem asta și linkul nu e creat, combine editions o să fie folosit pentru a fi adăugat originalului. Opțiunea aceasta cred că este disponibilă doar librarilor.

Puteți face și o solicitare pentru adăugarea unei ediții noi pentru o carte. Pentru a face asta, trebuie să intrați în grupul numit Goodreads Librarians Group și să faceți un request în categoria “Adding New Books & Editions”. În grup aveți și instrucțiuni despre cum puteți face această solicitare și ce date trebuie să furnizați.

Atenție! Folosiți doar copertele de pe site-urile editurilor sau de pe Amazon.

Statistici

Iubitorii de cărți se plâng cel mai des de faptul că Goodreads nu îți oferă statistici, spre deosebire de alte rețele sociale pentru cititori. Însă, ele sunt disponibile.

Accesează My Books și sub Your reading activity poți da click pe Reading stats. Astfel, poți vedea câte cărți ai citit în fiecare an, câte pagini, cum arată lecturile tale în funcție de anul original de publicație al unei cărți și de anul în care tu ai citit-o,

Dând click pe details, poți vedea căror cărți le-ai dat rating, dar și care a fost cea mai scurtă carte citită și cea mai lungă din anul respectiv.

De asemenea, poți vedea câte cărți ai citit în fiecare lună și care au fost acele cărți. În exemplul de mai jos am selectat luna februarie 2024, când am citit cele mai multe cărți din istoria mea de cititor pe Goodreads: 17. Trecând cu mouse-ul deasupra respectivei luni, am putut să văd și care au fost acele cărți.

În același mod, selectând opțiunea pages over time, poți vedea câte pagini ai citit în fiecare lună. Mi se pare niște statistici destul de utile chiar dacă, vizual nu sunt cele mai atractive, mai ales pentru că nu poți să filtrezi informația.

Acestea sunt câteva din lucrurile pe care am vrut să le împărtășesc, cu gândul că poate nu toată lumea e familiară cu aceste elemente. Mi-aș dori să aflu și alte lucruri noi, așa că dacă știți sau folosiți anumite specificații de la Goodreads, vă rog să le împărtășiți în comentarii. Și dacă nu vă descurcați cu adăugarea unei noi ediții și v-o doriți, îmi puteți trimite un mesaj pe contul meu de instagram.

Posted on

Păturica roz. Întemnițat în China comunistă – Marius Balo

Apariție: 2023

Notă Goodreds: 3/5

Acesta este genul ăla de carte ce rămâne cu tine, chiar dacă pe moment nu o consideri o carte de cinci stele. Cel puțin acesta a fost cazul meu. I-am dat trei stele pe Goodreads, din motive pe care le voi detalia mai jos și am lăsat să treacă puțin timp înainte de a scrie despre ea pentru a mi se așeza și mai bine gândurile.

Păturica roz este povestea de viață a unui om, parcursul său de copil crescut în România, șansa sa de a pleca la studii în America și până la oportunitatea de la preda limba engleză în China comunistă, o oportunitate transformată în coșmar. Acesta își conturează o viață în Beijing, o cunoaște și pe BaoBao și rămâne fermecat de frumusețea ei, formează o relație, se mută împreună, trec prin bune și mai puțin bune, ca fiecare. Există însă anumite elemente în acestă relație care pe mine m-au făcut să îi scad din punctaj: atitudinea bărbatului față de această tânără atunci când ea îi oferă puțin din propriul medicament, judecatul cu dublă măsură și deciziile pe care el le ia la nervi. Fiind vorba despre o poveste reală, apreciez că nu au fost ascunse sau pictate într-un mod ceva mai favorabil bărbatului.

Încercarea de a trișa la concursul de șah m-a făcut să empatizez cu elevul Marius dar să consider corect ce au făcut colega lui și profesorul. Nu am reușit însă să înțeleg de ce această situația i-a rămas întipărită în minte în contrast cu un eveniment similar (în sensul încercării de a „trișa”) din SUA. Să fie oare vorba de ideea că nu trebuie să expunem, să arătăm cu degetul vinovatul?

Un alt element care m-a făcut să îi mai scad puțin din punctaj a fost acela referitor la îndepărtarea de Dumnezeu și cum asta l-a adus în situația aceasta. Inițial, am crezut că rezultatele acțiunilor noastre sunt puse în cârca Lui. Discutând însă cu autorul în cadrul clubului de carte #descoperăautoriromâni în care am discutat despre Păturica roz, am înțeles că de fapt este vorba despre renunțarea la valori și principii, iar consecința a fost cea care ni se face cunoscută în această carte.

Dacă-mi este permisă comparația, unele dintre ororile povestite sunt la fel de teribile ca acelea pe care le-am aflat despre lagărele naziste. Tot ce se încearcă acolo este reducerea omului la nimic, la zero. Am aflat și despre evenimente și alte lucruri oribile, despre care eu nu am mai auzit înainte, cum ar fi o epurarea etnică din 2010 sau faptul că „justiția din China comunistă, una dintre cele mai patriarhale societăți din lume, nu consideră violul a fi o faptă gravă, însă dacă furi un tricou din Zara primești minimum cinci ani”. Pentru viol se ia 1 an și jumătate sau ceva similar.

La un moment dat, Marius se implică într-un business unde rolul său principal era să semneze niște hârtii. Acest lucru m-a făcut să mă întreb dacă era naiv sau dacă a văzut treaba asta ca pe o modalitate de a face bani ușor și repede. L-am întrebat pe autor în cadrul întâlnirii de la clubul de carte menționat mai sus și am primit răspunsul că a fost cumva vorba de lăcomie. Un sentiment care ne încearcă adesea pe fiecare dintre noi și poate ar trebui să ne gândim de două ori înainte de a ne lăsa ghidați de ea.

Am apreciat lipsa de victimizare a autorului, menținută pe tot parcursul cărții și dincolo de ea. Pentru cei interesați să afle povestea lui Marius Balo, dar nu-și doresc să citească, vă încurajez să vedeți reportajul realizat de cei de la Dosar România, de la TVR. Îl puteți vedea gratis, pe Youtube aici. Cred că vine să completeze foarte bine cartea și oferă chiar și răspunsuri la întrebările ce pot apărea pe parcursul lecturii, în cazul în care ați citit-o.

La final, vreau să menționez două – trei propoziții dintre cele pe care le-am subliniat. Dar înainte de asta vreau să vă mai spun și despre un alt caz pe care Marius ni l-a adus în atenție în cadrul discuției de la club: acela al Alinei Apostol. Vă încurajez să căutați și voi articolele din presă unde se vorbește despre cazul ei, pe care Marius Balo încearcă să îl facă cunoscut și poate să o ajute și pe ea măcar să fie mutată în România. Situația ei este una destul de rea. Lipsa de reacție sau reacția înceată a autorităților române poate avea consecințe catastrofale.

„Viața este perfectă doar dacă așa ți-o faci tu.”

”Mi-am dat seama că răul trebui să existe. Este necesar. Trebuie să învățăm de el cum să nu fim.”

Posted on

Retrospectiva primului trimestru (2024)

Primele trei luni ale anului se simt de parcă au trecut într-o clipire și, în același timp, 2024 pare că a început acum mult, mult timp. Este un paradox, știu, dar așa se simte. În materie de lecturi, am citit mai mult decât am crezut că voi reuși și sper să-mi țin ritmul și în restul anului.

Dar până trecem la statistici, vreau să menționez și faptul că am reușit să fac mici provocări literare de care am reușit să mă țin. Se pare că reușesc să îndeplinesc anumite țeluri pe termen scurt mai bine decât am reușit să mă țin de provocările pe termen lung din anii trecuți. De exemplu, am dedicat luna februarie cărților scurte din biblioteca mea și am vorbit despre asta în articolul precedent. Apoi, am dedicat luna martie cărților lungi, și am reușit să termin o carte de preste 900 pagini și am trecut de jumătatea unui alt volum cu peste 850 de pagini, printre alte cărți mai scurte. Pe de altă parte, îmi doresc să dedic luna aprilie și poate și luna mai anumitor edituri de la care am mai multe cărți necitite în bibliotecă.

Revenind la ceea ce am citit în primele trei luni ale anului, am reușit să termin 37 de cărți. Sunt destul de multe dar, o bună parte sunt audiobook-uri la care apelez destul de des în drumul meu spre și de la serviciu sau când trebuie să merg pe jos. La capitolul ebook, am reușit să recuperez teren, acesta fiind un format pe care l-am cam abandonat anul trecut.

62% dintre autorii citiți au fost femei. Aceasta e o statistică destul de constantă în lecturile mele, în sensul că acesta a fost trendul și anul trecut, să citesc mai multe cărți scrise de autoare decât de autori. Nu e o chestie intenționată dar, mi se pare interesant de urmărit.

Cea mai productivă lună din punct de vedere al cărților citite a fost februarie însă, trebuie să iau în considerare acea provocare de a citi cele mai scurte cărți din bibliotecă în acea lună. Am citit aproape de două ori mai puține cărți în luna martie și poate fi justificat prin alegerea de a citit acei doi monștri de peste 850 pagini.

În încercarea mea de a mai citi din sutele de cărți adunate în bibliotecă dar și de a micșora TBR-ul de pe Goodreas, am citit îndeosebi în limba română. Intuiesc că va rămâne limba în care voi citi cel mai mult anul acesta.

Cât despre țări și mai precis locul de unde este autorul/autoarea cărții citite, am reușit să bifez 18 țări, iar selecția este destul de interesantă. După cum se poate observa, majoritatea sunt din Statele Unite ale Americii, urmate de România, Marea Britanie și Colombia. Aceasta din urmă are legătură cu o scurtă călătorie făcută în această țară în ianuarie iar pe autorii români îi citesc cu regularitate și am acumulat o colecție de dimensiuni reduse în ultimele luni.

Cât despre titluri, nu o să le înșir aici. Dar, dacă aveți curiozități, vă invit să dați click aici și veți fi redirecționati spre pagina mea de Goodreas unde puteți vedea nu doar ce am citit dar și câte stele le-am oferit.

Înainte de a încheia, o să las o mică listă cu recomandări, acestea fiind lecturile care mi-au plăcut mie cel mai mult în aceste trei luni:

  • Yellowface – R.F. Kuang
  • Un veac de singurătate – Gabriel García Márquez
  • Fabule moderne – Tatiana Țîbuleac
  • Kim Jiyeong, născută în 1982 – Cho Nam-joo
  • Țara mea inventată – Isabel Allende

Până data viitoare, lecturi frumoase să avem!

Posted on

Lună scurtă, cărți scurte

Știu că ianuarie a fost o lună lungă, atât de lungă de parcă nu se mai termina și știu că este aproape jumătatea lunii februarie, care va zbura, sunt sigură. Însă, la începutul weekendului trecut, după ce m-am tot gândit ce să fac să nu intru de-a binelea într-un reading slump, adică într-o perioadă în care nu pot să citesc pentru că nimic nu mă mai atrage, mi-a venit ideea să aleg cele mai scurte cărți din biblioteca mea și să încerc să le citesc în perioada viitoare.

Acestă idee a fost alimentată și de numărul de cărți de citit de pe lista pe care o am pe Goodreads și implicit de cele peste 150 de cărți necitite din biblioteca mea. La final de 2023 m-am ferit să aleg cărți scurte pe care să le citesc, deoarece nu îmi doream “să trișez”. Așa mi se părea mie, că-mi voi umfla artificial numărul de cărți citite. Dar iată că, la doar câteva luni distanță mi s-a schimbat punctul de vedere. Și, alegând aceste titluri din biblioteca mea, mi-am dat seama că am peste 20 de cărți scurte și că inevitabil, va trebui să ajung și la ele cândva. Dar ce consider ca fiind scurt?

Ei bine, am definit cărțile scurte ca fiind acelea cu mai puțin de 200 de pagini, sau puțin peste 200 de pagini.

Astfel, am selectat cărți în limba română, spaniolă și engleză, cărți de ficțiune și non-ficțiune, cărți de autori români și din literatura universală, cărți recent intrate în biblioteca mea și cărți aflate aici de ceva timp.

O mică strategie pe care am aplicat-o, pentru a nu mă simți copleșită de numărul mare și de termenul limită ales (pentru moment) de o săptămână (cu posibilitatea extinderii), am împărțit cărțile alese în obiective mai mici, de câte patru cărți. Sau cel puțin asa am procedat cu primele opt.

Așadar, în primul grup am inclus Penelopiada de Margaret Atwood, Fabule moderne de Tatiana Țîbuleac, Cronica unei morți anunțate de Gabriel García Márquez și Bitter Herbs de Marga Minco. La final de weekend, adică chiar în momentele când scriu acest articol, am reușit să le citesc pe toate patru, lucru care mă bucură, ținând cont că am început undeva pe la jumătatea zilei de sâmbătă.

Urmează să încep grupul numărul doi, format din Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești 1918-2018 de Liviu Voinea (coordinator), Alexandra Cojocaru, Brîndușa Costache, Veaceslav Grigoraș, Horațiu Lovin, Camelia Neagu, David Orțan și Andrei Tănase,Kim Jiyeong, născută în 1982 de Cho Nam-Joo, Oppenheimer de Michel Rouzé și Țara mea inventată de Isabel Allende.

Rămân pentru zilele următoare, în funcție de cum vor merge lectura celor patru de mai sus: Băieți de gașcă de Dan Lungu, Chira Chiralina de Panait Istrati, Femei de Mihail Sebastian, Funeraliile Mamei Mari de Gabriel García Márquez, Despre dragoste și alți demoni de Gabriel García Márquez, Călătorie în jurul omului de Alexandru N. Stermin, Povestașul de Mario Vargas Llosa, I who have never know men de Jacqueline Harpman, Coreea de Nord. Viața dincolo de clișee de James Pearson și Daniel Tudor și Los niños del Amazonas de Daniel Coronell.

În total, optsprezece titluri apar în fotografie. Am mai găsit astăzi încă una sub 200 de pagini în biblioteca mea, Am fost doctoriță la Auschwitz de Gisella Perl dar n-am mai adăugat-o și pe ea pe listă. Sunt suficiente optsprezece, pentru moment. De altfel, nu țin morțiș să ajung la toate în săptămâna următoare, că mai trebuie să fac și alte lucruri, dar plănuiesc să mă bucur de aceste lecturi scurte. Și dacă totul merge bine, poate o să fac o provocare similară și în lunile următoare, cum ar fi să citesc timp de una sau două săptămâni numai cărți thriller și de mister, cărți de ficțiune istorică, fantasy, non-ficțiune și așa mai departe. Se poate ca provocările pe termen scurt să funcționeze mai bine pentru mine decât cele pe termen mai lung. Până atunci, lecturi frumoase să avem!