Carturia

Pentru iubitorii de carti.

Tag: Stieg Larsson

Book haul si ce am mai citit Q1 2018

Anul acesta imi doresc sa continui seria de articole trimestriale cu rezumatul cartilor citite si cumparate la fiecare trei luni. Si cum prima parte a anului a trecut foarte repede, iata ca a sosit momentul primei retrospective a lui 2018. Si doar aruncand o privire asupra titlurilor ce au facut parte din lista mea de lecturi, pot sa afirm ca thrillerele au predominat.

Ce am citit:

In primele zile ale lunii ianuarie am terminat de citit ¨Tobele toamnei¨ cel de-al patrulea volum al seriei Calatoarea de Diana Gabaldon. A urmat ¨Ruta subterana¨ de Colson Whitehead pe care am primit-o de la Libris. Luna ianuarie nu a fost prea productiva si scurta lista de lecturi a fost incheiata de ¨Castelul din nori s-a sfaramat¨ (#3 Millenium) de Stieg Larsson si ¨Fata dinainte¨ de J.P. Delaney.

In luna februarie am capatat mai mult timp liber si astfel m-am putut bucurat de mai multe carti: am continuat cu volumul patru din Millenium ¨Prizoniera in panza de paianjen¨ de David Lagercrantz si volumul 5 ¨Dintre pentru dinte¨ de acelasi autor, care a continuat seria inceputa de Stieg Larsson. Am continuat cu ¨Cenusa Angelei: o copilarie irlandeza¨ de Frank McCourt si cu ¨Splendida cetate a celor o mie de sori¨ de Khaled Hosseini si am terminat luna cu ¨El día que se perdió la cordura¨ de Javier Castillo si ¨Un sir infinit de testoase¨ de John Green, un roman atat de laudat in ultima vreme.

Martie a sosit cu zapezi, si eu am citit o carte pe masura: ¨Printesa gheturilor¨  de Camilla Läckberg. O noutate pentru mine a fost reprezentata de primul roman grafic pe care mi l-am cumparat: ¨Persepolis¨ volumul I de Marjane Satrapi. Am citit si cele doua carti primite de la Libris in prima luna a primaverii: ¨Partea intunecata a magiei¨ de V.E. Schwab pe care mi-am dorit-o din suflet si care nu m-a dezamagit, si ¨Iubita locotenentului francez¨ de John Fowles. Pentru cea de-a doua tura de zapada, am continuat cu ¨Sacrificiul din miezul iernii¨ de Mons Kallentoft. Spre finalul lunii, m-am bucurat de doua carti extrem de interesante: ¨Se numea Sarah¨de Tatiana de Rosnay si ¨Castelul de sticla¨ de Jeannette Walls.

Carti noi in biblioteca mea

Pentru inceputul acestui an mi-am dorit sa incep sa citesc mai multe carti din biblioteca mea inainte de a cumpara altele noi. M-am tinut cu greu de aceasta pseudo provocare pe care mi-am impus-o, in asteptarea titlurilor pe care mi le doresc.

Asadar, in luna ianuarie am cumparat de pe Emag trei carti: ¨Un sir infinit de testaose¨ de John Green, ¨Castelul de sticla¨  de Jeannette Walls si ¨Vremuri second-hand¨ de Svetlana Aleksievici. La acestea am primit cadou cartea ¨Amo(u)r¨ de Maxim Crocer. Tot in prima luna a lui 2018 am primit de la Libris cartea ¨Cenusa Angelei: o copilarie irlandeza¨ de Frank McCourt.

In februarie, cei de la Libris mi+au trimis doua carti: ¨Iubita locotenentului francez¨ de John Fowles si ¨Partea intunecata a magiei¨ de V.E. Schwab. Tot atunci mi-am cumparat din nou de pe Emag primul meu roman grafic ¨Persepolis¨ in doua volume, de Marjane Satrapi, ¨Sapiens Scurta istorie a omenirii¨ de Yuval Noah Harari si ¨Femeia-cameleon¨ de Taylor Stevens.

In martie mi-am cumparat doar o carte, la lansarea careia am participat pe 1 martie. Este vorba despre ¨Jumatate de viata¨ de Care Santos.

Voi ce carti ati citit si v-ati cumparat pana acum in 2018?

 

Dinte pentru dinte (#5 Millenium) – David Lagercrantz

Titlu in romana: Dinte pentru dinte /sp. El hombre que perseguía su sombra

Titlu in suedeza: Mannen som sökte sin skugga/ engl. The girl who takes an eye for an eye

Autor: David Lagercrantz

Apariție: 7 septembrie 2017

Preceded by: The girl with the dragon tattoo, The girl who played with fire, The girl who kicked the hornest’s nest, The girl in the spider’s web 

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Dinte pentru dinte este cel mai recent volum al seriei Millenium, inceputa de Stieg Larsson si continuata de catre David Lagercrantz dupa moartea celui care a creat acest fenomen.

O regasim pe Lisbeth savarsind o condamnare de doua luni in inchisoarea Flogberga, unde a fost trimisa si pentru a fi pusa la adapost de dusmanii pe care si i-a facut de-a lungul timpului. In ciuda faptului ca i-a salvat viata copilului autist al lui Frans Balder, a primit aceasta condamnare si pentru ca nu a colaborat cu autoritatile, lucru cu care deja ne-a obisnuit deja.

Lisbeth incearca sa se tina departe de necazuri (acesta fiind un lucru cam neobisnuit pentru ea) dar ii este imposibil, pentru ca si in inchisoare se confrunta cu nedreptati. Cea pe care o va ochi de aceasta data este Faria Kazi, o fata din Bangladesh care a ajuns in acest loc dupa ce a primit o condamnare pentru crima. Din pacate, Faria este victima unei femei care conduce toate lucrurile si situatiile din inchisoare. Calaul, pe numele ei Benito Andersson, este o persoana extrem de periculaosa. Prin prezenta ei si povestea pe care autorul o dezvolta in jurul acesteia, mi se pare ca David Lagercrantz se abate de la ideea pe care au mers cartile anterioare. Totusi, nu renunta la trecutul lui Lisbeth si primim si mai multe detalii din copilaria protagonistei noastre. Holger Palmgren, cel care i-a fost tutore fetei, intra in posesia unor documente extrem de importante si ii cere ajutorul lui Mikael Blomkvist.

Odata cu aceasta punere in scena, mi se pare ca autorul a creat doua istorii cumva paralele in acest volum. Dintre toate cartile din seria Millenium, acesta este romanul care-mi place cel mai putin, atat din cauza celor doua povesti paralele pe care le-am mentionat cat si din cauza exploatarii mari a partii dedicate lui Benito si a implicarii acesteia, despre care am spus mai sus.

Nici personajele nu-mi mai plac atat de mult, si o mai spun desi am mentionat asta si in articolul despre volumul patru, pentru ca sunt schimbate si pentru ca se vede aportul adus de Lagercrantz asupra lor.

O sa continui totusi sa citesc toate cartile ce vor aparea in aceasta serie, deoarece ma simt legata de Millenium si-mi doresc sa vad pe mai departe incotro vor fi conduse caile lui Lisbeth si ale lui Mikael.

[Top]

Prizoniera in panza de paianjen (#4 Millenium) – David Lagercrantz

Titlu in spaniola: Lo que no te mata te hace más fuerte/ro. Prizoniera in panza de paianjen

Titlu in suedeza:  Det som inte dödar oss/ engl. The girl in the spider’s web

Autor: David Lagercrantz

Apariție: 27 august 2015

Preceded by: The girl with the dragon tattoo, The girl who played with fire, The girl who kicked the hornest’s nest

Followed by: The girl who takes an eye for an eye

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

In ciuda faptului ca Stieg Larsson a murit in anul 2004 in urma unui atac de cord si seria Millenium nu a mai putut fi continuata de catre acesta, David Lagercrantz a dus mai departe povestea suedezilor nostri preferati: Lisbeth Salander si Mikael Blomkvist. Pentru moment ne bucuram de volumele patru si cinci ale seriei dar cred ca pe viitor vom putea sa ii mai insotim pe cei doi in aventurile pe care-i  va conduce condeiul lui David Lagercrantz.

Romanul “Prizoniera in panza de paianjen”  ne introduce intr-o noua poveste complicata, unde un rol important il are Frans Balder, un om extrem de faimos si destept care se intoarce in Suedia, din Statele Unite ale Americii si incearca sa isi recupereze fiul din mainile fostei sotii si al iubitului acesteia. Baiatul este autist si nici unul dintre parinti nu a reusit sa se ocupe cum trebuie de acesta, mai cu seama Frans care a fost si plecat din tara. Acum incearca sa recupereze timpul pierdut, dar ceea ce nu stie barbatul este ca timpul sau este limitat.

Contrar asteptarilor, nu Mikael o contacteaza pe Lisbeth si nici aceasta pe el, ci punctul lor de legatura este chiar Frans. Ziaristul, pentru ca este contactat de omul de stiinta si Lisbeth pentru ca il cunostea si ea pe Frans. Asadar, cei doi au un scop comun, dar imi pare ca de aceasta data Lisbeth e mult mai implicata decat inainte si este putin schimbata. De fapt putin mai mult, pentru ca nu este acea Lisbeth pe care o cunosteam noi. Unde pana acum, abia-si purta singura de grija, acum este o buna samariteana care il rapeste pe fiul lui Frans si porneste intr-o cursa nebuna in care trebuie sa se apere pe sine si pe micut.

Nu pot sa spun ca nu am simtit diferenta intre legendarul Stieg Larsson si cel care a continuat Millenium. Parca aerul personajelor este diferit, si nu ma refer doar la Mikael si la Lisbeth, ci si la personajele secundare care i-au insotit pe cei doi pana acum. In plus, ceea ce m-a deranjat cel mai tare a fost ca autorul a schimbat unele idei, sau pur si simplu le-a abandonat. De exemplu, ma refer la relatia pe care Mikael a inceputul la sfarsitul volumului trei, despre care nu se mai mentioneaza absolut nimic in “Prizoniera in panza de paianjen”. Totusi David Lagercrantz si-a lucrat opera si si-a pus bine la punct directia pe care vrea sa mearga.

Cred ca David Lagercrantz duce povestea lui Lisbeth pe o alta carare decat cea pe care ar fi vrut s-o duca Stieg Larsson. Aparitia si implicarea sorei eroinei noastre este prezenta mai mult decat mi-as fi dorit, desi nu se spune negru pe alb ca despre ea e vorba.

Ca sa inchei, va recomand romanul daca v-a placut la fel de mult seria Millenium, si vrei sa vedeti incotro a dus-o David Lagercrantz. Daca nu as fi citit cele trei romane scrise de Stieg Larsson, i-as fi dat acestei carti 5/5 stele, dar nu pot face asta pentru ca inevitabil o compar.

[Top]

Castelul din nori s-a sfaramat (#3 Millenium) – Stieg Larsson

Titlu in spaniola: La reina en el palacio de las corrientes de aire/ro.Castelul din nori s-a sfaramat

Titlu in suedeza:  Luftslottet som sprängdes/ engl. The girl who kicked the hornest’s nest

Autor:  Stieg Larsson

Apariție: 1 mai 2007

Preceded by: The girl with the dragon tattoo, The girl who played with fire

Followed by: The girl in the spider’s web, The girl who takes an eye for an eye

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Asa cum va povesteam in articolul anterior, odata inceputa seria Millenium, nu am reusit sa o mai las din mana. Cum volumul doi l-am citit cu mult timp in ruma, cand nu aveam inca blogul, nu am facut recenzia sa, pentru ca nu l-am mai recitit. Dar astazi va povestesc despre volumul trei al seriei, Castelul din nori s-a sfaramat. Acesta este ultimul volum scris si publicat al lui Stieg Larsson, continuarea seriei fiind facuta de catre David Lagercrantz.

Aceasta carte incepe exact unde s-a terminat volumul doi ai seriei: Lisbeth se afla internata in spital, are un glont in cap si nu se stie care-i vor fi sansele de supravietuire. In salonul alaturat se afla tatal sau, Alexander Zalachenko, cel care se afla si el in stare grava, dupa ce Lisbeth l-a lovit cu un topor cand el a incercat sa o ucida. Situatia acestuia nu este insa la fel de grava ca a fetei, dar probabilitatea ca adevarul despre el sa se afle il pune in dificultate si se poate afla in pericol. Cei care fac parte din Sectie, o grupare secreta, i-a ascuns de-a lungul timpului toate ilegalitatile lui Zalachenko si nici acest ultim eveniment nu ar trebui sa se afle. Vechi membri ai sectiei reintra in actiune si pun la cale un plan pentru a scapa de probleme. De altfel, punctul central al acestui roman este Sectia.

Dar ce este Sectia? Este o grupa secreta in interiorul politiei secrete din Suedia (Sapo), care nu s-a dat inapoi niciodata din a-i acoperi urmele lui Zala, indiferent de riscuri.  Descoperim astfel ca Lisbet nu s-a luptat doar cu tatal sau si cu o intreaga grupare, si ne dam seama si de unde vine reticenta ei in a vorbi cu politia atunci cand are probleme.

In spital, Lisbeth nu poate discuta decat cu avocata sa Annika Giannini, sora lui Mikael si cu medicul Anders Jonasson care ii castiga incet increderea. Mikael lupta si el, pe fronturile pe care le cunoaste, incearca sa publice cartea lui Dag Svensson despre mafia comertului cu sex. care va face sa rasune multe nume mari. Doar ca si el se afla sub atenta supraveghere a unor persoane: apartamentul sau, sediul ziarului si convorbirile telefonice sunt punctul de atentie al Sapo. Mi-a placut mult evolutia lucrurilor in acest roman, desi nu putine sunt victimele.

Cat despre personajul feminin principal, imi place de ea la fel de mult ca si in volumele anterioare, este fara cusur. O descoperim putin cate putin iar relatia ei cu Mikael Blomkvist (afemeiat ziarist fara leac) este din nou mai apropiata.

Stieg Larsson are un mod aparte de a pune in scena o astfel de poveste. Seria Millenium a devenit una din preferatele mele si-mi pare extrem de rau ca autorul nu a apucat sa duca la final povestea lui Lisbeth.

Despre ecranizare pot sa va spun ca aceasta nu mai este la fel de fidela cartii, asa cum s-a intamplat cu primul volum. Desigur, ar fi prea multe elemente interesante ce ar transforma pelicula intr-una extrem de lunga, dar oricum va recomand sa vedeti fi filmul dupa ce terminati de citit cartea.

 

[Top]

Barbati care urasc femeile (#1 Millenium) – Stieg Larsson

Titlu in romana: Barbati care urasc femeile

Titlu in suedeza:  Män som hatar kvinnor/ engl. The girl with the dragon tattoo

Autor:  Stieg Larsson

Apariție: august 2005

Followed by: The girl who played with fire, The girl who kicked the hornest’s nest, The girl in the spider’s web, The girl who takes an eye for an eye

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Nu stiu cum am reusit, dar prin 2014 am citit volumul doi al seriei Millenium si tin minte ca mi-a placut mult si m-a impresionat povestea. Cred ca in acel moment nu am stiut sau cine stie ce am mai facut pentru ca nu am mai continuat sa citesc cartile lui Stieg Larsson. Dar am revenit la serie de curand si nu am putut sa o mai las din mana. De aceasta data am inceput asa cum trebuie sa fie, cu primul volum al seriei, “Barbati care urasc femeile”, care mi se pare cel mai bun al seriei.

Stieg Larsson a fost un jurnalist suedez care a murit in 2004, in urma unei crize cardiace, la 50 de ani, imediat dupa ce a predat primele trei volume ale seriei Millenium. Cartile sale au inregistrat un real succes si au devenit unele din cele mai vandute carti in tarile nordice.

Povestea lui Lisbeth Salander si a lui Mikael Blomkvist incepe cu disparitia lui Harriet Vanger o fata care a disparut in urma cu treizeci si sase de ani in urma, pe cand avea doar 15 ani. Contextul disparitiei ei este unul ciudat, intrucat pe insula unde locuia cu familia ei tocmai avusese loc un accident care a blocat pe toata lumea pentru cateva ore bune.  Asta reduce lista suspectilor la persoanele prezente in acel moment pe insula, majoritatea fiind membri ai numeroasei familii Vanger.

Unchiul sau, Henrik Vanger este obsedat de disparitia fetei si nu a renuntat nici o clipa la cautari. Speranta sa si cosmarul sau in acelasi timp este alimentat de primirea unei flori in fiecare an de ziua sa, majoritatea florilor fiind primite dupa disparitia lui Harriet.

Mikael Blomkvist tocmai a primit cea mai mare lovitura a sa si se afla intr-un moment de cumpana, unde se vede nevoit sa renunte la pozitia pe care o are la ziarul pe care il conduce impreuna cu Erika Berger. Aceasta nu este deloc incantata de decizia sa, dar nu are incotro.

Data fiind situatia sa, lui Mikael i se pare in regula sa accepte sa-l vada pe Henrik Vanger si pe masura ce acesta isi spune povestea, se simte integrat dar nu crede ca va reusi sa indeplineasca ultima dorinta a batranului: sa afle ce s-a intamplat cu Harriet.

Inainte ca Vanger sa decida sa-l angajeze pe Blomkvist, decide sa faca o investigatie despre acesta si apeleaza la compania lui Dragan Armanski. Cea care va sapa in viata ziaristului va fi chiar Lisbeth Salander, pe care barbatul o intriga. Cei doi ajung sa se cunoasca atunci cand Blomkvist afla despre raportul lui Salander. Ajung sa lucreze impreuna si se completeaza foarte bine. Imi place la nebunie cum i-a conturat autorul pe cei doi, sunt doua personaje foarte bine construite. In plus, ni se servesc portii mici din trecutul lui Lisbeth, piese de puzzle care cu fiecare volum al seriei vor completa tabloul.

Majoritatea actiunii se petrece in Hedestad, locul unde locuieste vanger si o parte din familia lui. Povestea este una complexa si-mi este greu sa povestesc fara a da detalii importante. Va invit sa cititi seria, nu va va plictisi nici un minut si va va tine cu sufletul la gura pana la final.

Romanul are si ecranizare The girl with the dragon tattoo (2011) in regia lui David Fincher, cu Daniel Craig si Rooney Mara ca personaje principale si o versiune suedeza, Män som hatar kvinnor in regia lui Niels Arden Oplev, cu Mikael Nyqvist si Noomi Rapace din 2009. Personal, prefer Män som hatar kvinnor pentru ca respecta mai multe elemente din carte si mi se pare ca actorii se potrivesc mai bine personajelor din carte si dau forma chipurilor pe care eu mi le-am imaginat. Versiunile suedeze continua cu volumele doi si trei ale seriei.

Voi ati citit cartea sau ati vazut vreunul dintre filmele facute dupa roman?

[Top]