Fetița pe care au lăsat-o în urmă – Roxanne Veletzos

joker123

Titlu în engleză: The girl they left behind

Autor: Roxanne Veletzos

Apariție: 9 octombrie 2018

Notă: 4/5

Fetița pe care au lăsat-o în urmă este un roman care mi-a atrat atenția de când am văzut-o pentru prima dată și, în afară de motivul legat de subiectul pe care îl atinge, un alt motiv este acela că autoarea este de origine română și, acțiunea începe pe străzile din București.

Într-o noapte friguroasă de iarnă, în luna ianuarie 1941, o fetiță evreică este găsită pe scările unei clădiri din București. Dat fiind că România tocmai s-a aliat cu Germania, soarta evreilor din această țară este la fel de neclară și, ei sunt în pericol la fel ca în orice altă țară ocupată sau aliată a nemților.

Fetița ajunge într-un orfelinat din București, de unde este adoptată de Anton și Despina, un cuplu care nu are copii. Aceștia o vor numi Natalia și îi vor da o șansă la o viață mai bună.

De altfel, Anton și Despina sunt și numele celor doi oameni care au înfiat-o pe bunica autoarei. Această carte este practic inspirată din povestea bunicii autoarei, care a fost abandonată de părinți, pentru a scăpa cu viață din Programul de la București, o întâmplare reală, din 1941, unde mii de evrei au fost scoși din casele lor, bătuți și chiar omorâți.

Natalia va avea o relație extrem de apropiată de părinții săi adoptivi iar aceștia vor face tot ce le stă în putință pentru viitorul ei atunci când, România intră sub ghearele de fier al sovieticilor.

Mi-a plăcut foarte mult această carte și, mi-aș dori să descopăr tot mai multe povești din acele vremuri ale României. Din păcate, eu nu am studiat foarte mult istoria României, deoarece am făcut liceul în altă țară dar, îmi place să descopăr astfel de istorii. Aceasta este prima carte pe care eu o citesc, a cărei acțiune și desfășurare îmi dă ocazia să descopăr altfel Bucureștiul acelor ani.

Roxanne Veletzos ne prezintă povestea Nataliei nu doar în timpul celui de-al doilea Război Mondial dar, și în timpul stăpânirii sovieticilor, acestea fiind două perioade extrem de importante din istoria țării noastre.

Vă recomand această carte și astfel vă invit să încurajăm împreună scriitorii români să abordeze astfel de subiecte.

Grădina de iarnă – Kristin Hannah

xe88

Titlu în engleză: Winter Garden

Autor: Kristin Hannah

Apariție: 2 februarie 2010

Alte cărți ale autoarei: Privighetoarea (The Nightingale), Aleea cu licurici (Firefly lane #1), Dincolo de stele (Fly away; Firefly lane #2), Drum în noapte (Night road), Culorile vieții (True colors), Un nou început (The great alone) și altele.

Notă: 4/5

Kristin Hannah m-a cucerit ușor, ușor, prin cărțile sale, prima pe care am citit-o fiind Privigehtoarea, fiind și cea mai apreciată carte a autoarei pe Goodreads, cu un punctaj de 4.58/5 steluțe de la mai mult de 650.000 de ratinguri primite. Atunci când am cumpărat Grădina de iarnă, nu am citit nimic din sinopsis și m-am lăsat surprinsă de ce am găsit în paginile acestei cărți.

Aceasta este povestea lui Meredith și a Ninei, două surori, pe care le cunoaștem puțin atunci când sunt copii și mai târziu, la maturitate. În timp ce una a rămas acasă, se ocupă de afacerea cu livada de meri și de copii săi, cealaltă călătorește prin cele mai periculoase locuri din lume, făcând fotografii.

Atunci când tatăl lor se îmbolnăvește, cele două surori se reîntâlnesc iar pe patul de moarte, acesta le smulge o promisiune. Liantul ce a ținut mereu familia împreună și le-a oferit toată iubirea fiicelor sale, le roagă pe acestea sp-i promită că o vor asculta pe mama lor și vor avea grijă de ea în continuare.

Prin intermediul unei povești, suntem purtați în Leningradul anilor 1941 iar cititorii, împreună cu cele două femei, vor afla motivele care au dus la transformarea Anyei Whitson într-o stană de piatră atunci când se află în preajma fetelor.

Ca și în alte cărți unde acțiunea este împărțită între trecut și prezent, eu prefer poveștile din trecut, așa că aceasta a fost partea mea preferată. De altfel, este și partea care m-a făcut să o înțeleg pe bătrâna care iese în frig, iarna, în Alaska, și petrece ore întregi în grădina de iarnă, îmbrăcată necorespunzător.

Nina, mânată poate de jurnalistul din ea, este cea care insistă ca mama ei să le spună întreaga poveste. Meredith, în ciuda faptului că este la fel de prezentă în carte ca și sora ei mai mică, m-a atras mai puțin prin caracterul ei, reacțiile și deciziile pe care le ia.

Vă recomand Grădina de iarnă îndeosebi pentru povestea din timpul războiului, pentru finalul total surprinzător dar și pentru evoluția personajelor feminine din prezent.

Când înflorește liliacul (#1 Liliac girls) – Martha Hall Kelly

Titlu în engleză: Liliac girls

Autor: Martha Hall Kelly

Apariție: 5 aprilie 2016

Alte cărți din serie: Trandafirii pierduți (Lost roses)

Notă: 5/5

Deși văzusem de multe ori această carte îndeosebi pe grupurile de cititori de pe Facebook, m-am lăsat păcălită de titlu și nu i-am dat atenție crezând că este vorba despre o carte romantică. Dar, am dat peste o altă carte a autoarei, care mi-a atras atenția și care se numește Trandafirii pierduți. Am descoperit că aceasta este parte dintr-o serie care începe chiar cu romanul Când înflorește liliacul așa că, am vrut să respect ordinea și am ales să citesc întâi prima parte.

Acțiunea începe în septembrie 1939, odată cu începerea celui De-al Doilea Război Mondial dar, nu se centrează doar pe un grup de personaje ci, avem ocazia să urmărim și să cunoaștem poveștile a trei femei din trei locuri diferite.

Întâi, o avem pe Caroline Ferriday care locuiește în Statele Unite ale Americii și lucrează la ambasada franceză chiar dacă ea este actriță. La una dintre petrecerile la care participă, are ocazia să întâlnească un francez care-i va schimba viața pentru totdeauna.

Apoi, o avem pe Kasia Kuzmerick care locuiește în Polonia și decide să facă parte din rezistență. Tatăl ei, care lucrează la poștă, este arestat și eliberat ulterior dar, tânăra Kasia, împreună cu mama și cu sora ei, Suzanna, sunt duse la un câmp de muncă din Ravensbrück.

În cele din urmă, o cunoaștem pe Herta Oberheuse, care locuiește în Dusseldorf, Germania. Este una din rarele femei care au terminat medicina și, își dorește să devină chirurg dar, din păcate, regimul nazist pe care îl apreciază și-l respectă, nu-i permite să ocupe o astfel de poziție. În schimb, ajunge să fie dermatolog, iar din pricina greutăților financiare, ajunge să accepte o poziție la Ravensbrück.

Când înflorește liliacul este povestea celor trei femei, din trei locuri atât de diferite, cu poziții extrem de deosebite, povestite de ele însele. Această opțiune a autoarei, ne permite să cunoaștem și să înțelegem mai bine trăirile fiecăreia.

Părțile care m-au atras cel mai mult din carte sunt cele unde se vorbește despre Ravensbrück și, mai ales după ce am aflat că această carte este inspirată din povești reale, ale femeilor care au suferit tratamente comparabile cu cele pe care le făcea Menghele într-un alt lagăr nazist.

Nu pot să afirm că vreuna dintre cele trei personaje despre care v-am spus mai sus este preferata mea. Am învățat să le accept poziția și, într-o măsură mai mică sau mai mare, să le înțeleg.

Este o carte pe care o recomand fără doar și poate iubitorilor de ficțiune istorică și nu numai.

Tatuatorul de la Auschwitz – Heather Morris

Titlu în engleză: The Tattooist of Auschwitz

Autor: Heather Morris

Apariție: 27 ianuarie 2018

Notă: 5/5

Mi-am dorit Tatuatorul de la Auschwitz de când am văzut-o prima dată și, imediat cum am achiziționat-o m-am și apucat să o citesc.

Este un roman de ficțiune istorică dar inspirată din realitate. Centrul poveștii este viața lui Lale, și dragostea pentru Gita, femeia pe care am cunoscut-o într-un lagăr de concentrare. În ciuda probabilității mici de supraviețuire, cei doi reușesc să trăiască. Au trecut prin o mulțime de încercări și greutăți teribile dar este incredibil cum iubirea poate să crească și să înflorească într-un asemenea loc.

Zilele trec, pline de crime dar Lale are o ocupație care-l ține cumva la adăpost de moarte. Este tatuator dar se simte vinovat pentru că îi ajută pe naziști la marcarea oamenilor care sosesc la Auschwitz, cu numere, făcând astfel să dispară identitatea acestora și numele lor.

Heather Morris a petrecut mult timp alături de Lale Sokolov, pentru a-i asculta povestea, pe care acesta a decis să o spună abia după moartea soției sale. Bărbatului i-a fost teamă că dacă va spune tot ceea ce a pățit în timpul șederii în lagăr, va fi considerat colaborator al naziștilor. Și a reușit să țină totul pentru sine timp de 50 de ani.

Pe lângă toate întâmplările nefericite din acel loc, avem ocazia să aflăm și cum s-au îndrăgostit Lale și Gita. În afară de tot ce a făcut pentru femeia pe care o iubea, Lale și-a riscat de multe ori pielea pentru a-i ajuta pe alții, pentru a le oferi ceva de mâncare sau pentru a obține un medicament care i-ar putea ajuta să supraviețuiască.

Tatuatorul de la Auschwitz ne arată o nouă poveste sfâșietoare dar condimentată și cu speranță și iubire. Este o lecție că dragostea adevărată va găsi întotdeauna o cale pentru a supraviețui și că există speranță în lume.

În ciuda tuturor criticilor pe care le-am văzut în ultima vreme cu privire la această carte, și mai ales cu privire la modul de scriere, eu o recomand și v-aș sfătui să vă uitați dincolo de aparențe. Este o carte pe care cred că trebuie să o răsfoiți.

Sub un cer sângeriu – Mark T. Sullivan

Titlu în engleză: Beneath a scarlet sky

Autor: Mark T. Sullivan

Apariție: 1 May 2017

Notă: 5/5

Văzusem cartea aceasta atunci când a apărut în România și mi-a trezit interesul pentru că povestea se desfășoară în Italia celui de-al Doilea Război Mondial. Dacă nu mă înșel, este prima carte pe care o citesc, a cărei acțiune se desfășoară în acea perioadă în Italia. Am mai citit, acum câțiva ani, un roman a cărui acțiune avea loc tot în Italia dar în timpul Primului Război Mondial.

Pino Lella este cel pe care îl însoțim în Sub un cer sângeriu. Este practic un copil, căruia nu îi pasă de naziști sau de război, lui plăcându-i fetele și muzica. Asta până când îi este bombardată casa.

Cu speranța că vor fi protejați, el și fratele lui sunt trimiși la o școală din cadrul unei mănăstiri, în Alpi. Acolo, Pino începe să desfășoare și alte activități prin care îi ajută pe evrei să ajungă în Elveția, traversând Alpii.

La vârsta majoratului, tânărul se întoarce în Milano și cu speranța de a-l proteja din nou, părinții îi spun să se înscrie în armata germană, dar nu pentru a lupta pe front. El obține un post comod, deloc periculos, ca șofer al generalului Hans Leyers, unul dintre apropiații lui Hitler. Dar este oare Pino Lella fidel regimului nazist sau se alătură camarazilor italieni care-și doresc să alunge nazismul? Vă invit să aflați și voi deznodământul acțiunilor și poveștii lui Pino Lella.

Mie mi-a plăcut foarte mult Sub un cer sângeriu, atât prin povestea pe care Mark Sullivan ne-o spune cât și prin faptul că acțiunea se desfășoară în Italia anilor 1940-1950. Dar mai ales pentru că povestea este inspirată din realitate: autorul a aflat întâi povestea lui Pino Lella și mai apoi a avut ocazia să îl cunoască.

Din ce am mai citit pe internet, romanul este asemănat cu Privighetoarea de Kristin Hannah unde, la fel ca și în cazul lui Pino, acolo, o tânără ajuta oamenii să traverseze Alpii dar într-o altă locație. Riscul era incredibil de mare pentru cei care făceau asta și când zic risc nu mă refer doar la faptul că puteau fi prinși dar, și la faptul că își riscau viața. Aceștia trebuiau să cunoască foarte bine zonele prin care treceau pentru a nu suferi accidente nici ei, dar nici cei pe care îi ajutau.

După ce am terminat-o de lecturat (de fapt, am ascultat audiobook-ul), am văzut și câteva păreri negative despre ea dar, eu v-aș recomanda să nu vă lăsați influențați și să încercați măcar să îi dați o șansă dacă vă plac ficțiunile istorice.