Povestea unui orfan – Pam Jenoff

Titlu în engleză: The orphan’s tale

Autor: Pam Jenoff

Apariție: 21 februarie 2017

Notă: 5/5

Alte cărți ale autoarei: Fetele dispărute din Paris

“Povestea unui orfan” de Pam Jenoff a fost una din cărțile mele favorite din anul 2020 pentru că, a reușit să mă facă să mă atașez de personaje așa cum nu am mai făcut-o de mult timp. Povestea începe cu Noa care, la doar 16 ani, este alungată de acasă atunci când rămâne însărcinată cu un soldat nazist. Din nefericire, este nevoită să renunțe la bebelușul său și ajunge să trăiască într-o gară unde face curățenie.

Într-o noapte, Noa vede un tren de marfă plin cu copii micuți. Cu gândul la copilul pierdut, fără să stea prea mult pe gânduri, ia un copilaș și fuge din gara respectivă, fără a avea un plan sau o destinație precisă. Își dorește doar să salveze viața unui copilaș. Trece prin câteva ore de coșmar dar, până la urmă ajunge într-un circ ambulant, unde primește o șansă la viață pentru ea și micuțul furat. Însă în schimbul șansei primite, Noa trebuie să învețe să lucreze la trapez.

Astfel, tânăra o cunoaște pe Astrid, principala trapezistă. La început, cele două sunt rivale dar vor trebui să învețe să aibă încredere una în cealaltă altfel, nici secretele lor și nici viețile nu vor fi prea lungi, deoarece circul este supus constant controalelor naziștilor iar asta reprezintă un pericol atât pentru micuțul salvat de Noa cât și pentru Astrid, care este evreică.

Astrid provine dintr-o familie faimoasă de circari cu care a pierdut legătura atunci când s-a căsătorit cu un bărbat de origine germană și a plecat să locuiască la Berlin. După ce Hitler a implementat o regulă cu privire la căsătoriile dintre germani și evrei, Astrid a fost nevoită să divorțeze și să plece în căutarea familiei ei dispărute.

Avem ocazia să cunoaștem poveștile de viață ale acestor două tinere precum și perspectivele lor după ce drumurile li se încrucișează chiar din gurile lor, pentru că autoarea dă voce fiecăreia dintre ele. Asta face din Povestea unui orfan o carte ușor de citit dar plină de sentimente, de frică, de lacrimi și de apropiere de presonaje.

Recomand această carte tuturor celor cărora le plac cărțile a căror acțiune se desfășoară în timpul celui de-al doilea Război Mondial, mai ales ținând cont și de faptul că circul rămâne scena întâmplărilor până la final, lucru care mie mi se pare extrem de interesant. Pentru mine a fost prima carte cu o acțiune desfășurată în timpul războiului, în interiorul unui circ ambulant, german. Deși nu se relatează o poveste adevărata, autoarea a afirmat că s-a inspirat din fapte reale și a împletit mai multe dintre acestea pentru a crea povestea lui Noa, a lui Astrid și a micuțului salvat de acestea.

Oraşul fetelor – Elizabeth Gilbert

Titlu în engleză: City of girls

Autor: Elizabeth Gilbert

Apariție: iunie 2019

Notă: 4/5

Alte cărți ale autoarei: Mănâncă, roagă-te, iubește; Și am spus da; Lecții de magie;

Orașul fetelor este cea de-a patra carte scrisă de Elizabeth Gilbert pe care o citesc și, așa cum am spus și într-o postare pe Instagram, nu are nimic de a face cu anterioarele. Dacă în Mănâncă, roagă-te, iubește o urmărim pe protagonistă în aventura ei de a se redescoperi în timp ce călătorește prin trei ţări total diferite, iar în Lecții de magie avem parte de un ghid de creativitate, Orașul fetelor este un roman de ficțiune, a cărei acțiune se desfășoară în America anilor 1940.

Prin ochii unei tinere abia ieșite din adolescență și nu prea umblată prin lume, avem ocazia să descoperim fascinanta lumea a teatrului din orașul New York înainte de intrarea Statelor Unite ale Americii în război, dar și efectele pe care acesta le-a avut asupra lumii teatrului în timpul și după încheierea sa.

Cea care ne narează întamplările este și protagonista lor, întrucât este de fapt vorba despre viața acesteia din momentul în care a ajuns în grija unei mătuși. Vivian Morris are doar 19 ani și a fost dată afară de la una din cele mai prestigioase instituții de educație din cauza dezinteresului său pentru studiu. Ajunsă în New York cu o valiză și o mașină de cusut, Vivian rămâne impresionată de ceea ce descoperă și curând ajunge să facă parte din lumea asta glamuroasă.

Prima parte a cărții nu mi-a prea plăcut pentru că m-a făcut să o consider pe tânăra Vivian prea naivă și prostuță și eram sigură că se va băga în bucluc. Iar situația este atât de complicată încât fata se va întoarce în casa părinților ei care, nu par foarte încântați de idee.

Lucrurile se așează și vom reuși să vedem și o altfel de Vivian, o femeia care va evolua de la tânăra buclucașă la o femeie de afacerii care-și va accepta greșelile și va trage învățăminte din lecțiile primite. Pentru mine, această a doua parte a cărții a fost cea care m-a convins să îi dau 4 din 5 stele pe Goodreads mai ales pentru că, spre final am avut impresia că Vivian îmi povestea mie, că eu eram Angela. Poate e și din cauza faptului că cercul de personaje se restrânge și practic lucrurile devin un pic mai intime și mai sentimentaliste.

Orașul fetelor de Elizabeth Gilbert este o lectură plăcută, destul de ușor de urmărit, care descrie o altă viziune a vieții în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe un tărâm îndepărtat de bătrânul continent și arată cât de ireal părea războiul înainte de intrarea Americii în război și înainte de Pearl Harbor. Pentru iubitorii de cărți centrare îndeosebi pe acest război trebuie să menționez că acest conflict nu este elementul central, acesta fiind reprezentat de fapt de întreaga viață a lui Vivian.

Fetița pe care au lăsat-o în urmă – Roxanne Veletzos

joker123

Titlu în engleză: The girl they left behind

Autor: Roxanne Veletzos

Apariție: 9 octombrie 2018

Notă: 4/5

Fetița pe care au lăsat-o în urmă este un roman care mi-a atrat atenția de când am văzut-o pentru prima dată și, în afară de motivul legat de subiectul pe care îl atinge, un alt motiv este acela că autoarea este de origine română și, acțiunea începe pe străzile din București.

Într-o noapte friguroasă de iarnă, în luna ianuarie 1941, o fetiță evreică este găsită pe scările unei clădiri din București. Dat fiind că România tocmai s-a aliat cu Germania, soarta evreilor din această țară este la fel de neclară și, ei sunt în pericol la fel ca în orice altă țară ocupată sau aliată a nemților.

Fetița ajunge într-un orfelinat din București, de unde este adoptată de Anton și Despina, un cuplu care nu are copii. Aceștia o vor numi Natalia și îi vor da o șansă la o viață mai bună.

De altfel, Anton și Despina sunt și numele celor doi oameni care au înfiat-o pe bunica autoarei. Această carte este practic inspirată din povestea bunicii autoarei, care a fost abandonată de părinți, pentru a scăpa cu viață din Programul de la București, o întâmplare reală, din 1941, unde mii de evrei au fost scoși din casele lor, bătuți și chiar omorâți.

Natalia va avea o relație extrem de apropiată de părinții săi adoptivi iar aceștia vor face tot ce le stă în putință pentru viitorul ei atunci când, România intră sub ghearele de fier al sovieticilor.

Mi-a plăcut foarte mult această carte și, mi-aș dori să descopăr tot mai multe povești din acele vremuri ale României. Din păcate, eu nu am studiat foarte mult istoria României, deoarece am făcut liceul în altă țară dar, îmi place să descopăr astfel de istorii. Aceasta este prima carte pe care eu o citesc, a cărei acțiune și desfășurare îmi dă ocazia să descopăr altfel Bucureștiul acelor ani.

Roxanne Veletzos ne prezintă povestea Nataliei nu doar în timpul celui de-al doilea Război Mondial dar, și în timpul stăpânirii sovieticilor, acestea fiind două perioade extrem de importante din istoria țării noastre.

Vă recomand această carte și astfel vă invit să încurajăm împreună scriitorii români să abordeze astfel de subiecte.

Grădina de iarnă – Kristin Hannah

xe88

Titlu în engleză: Winter Garden

Autor: Kristin Hannah

Apariție: 2 februarie 2010

Alte cărți ale autoarei: Privighetoarea (The Nightingale), Aleea cu licurici (Firefly lane #1), Dincolo de stele (Fly away; Firefly lane #2), Drum în noapte (Night road), Culorile vieții (True colors), Un nou început (The great alone) și altele.

Notă: 4/5

Kristin Hannah m-a cucerit ușor, ușor, prin cărțile sale, prima pe care am citit-o fiind Privigehtoarea, fiind și cea mai apreciată carte a autoarei pe Goodreads, cu un punctaj de 4.58/5 steluțe de la mai mult de 650.000 de ratinguri primite. Atunci când am cumpărat Grădina de iarnă, nu am citit nimic din sinopsis și m-am lăsat surprinsă de ce am găsit în paginile acestei cărți.

Aceasta este povestea lui Meredith și a Ninei, două surori, pe care le cunoaștem puțin atunci când sunt copii și mai târziu, la maturitate. În timp ce una a rămas acasă, se ocupă de afacerea cu livada de meri și de copii săi, cealaltă călătorește prin cele mai periculoase locuri din lume, făcând fotografii.

Atunci când tatăl lor se îmbolnăvește, cele două surori se reîntâlnesc iar pe patul de moarte, acesta le smulge o promisiune. Liantul ce a ținut mereu familia împreună și le-a oferit toată iubirea fiicelor sale, le roagă pe acestea sp-i promită că o vor asculta pe mama lor și vor avea grijă de ea în continuare.

Prin intermediul unei povești, suntem purtați în Leningradul anilor 1941 iar cititorii, împreună cu cele două femei, vor afla motivele care au dus la transformarea Anyei Whitson într-o stană de piatră atunci când se află în preajma fetelor.

Ca și în alte cărți unde acțiunea este împărțită între trecut și prezent, eu prefer poveștile din trecut, așa că aceasta a fost partea mea preferată. De altfel, este și partea care m-a făcut să o înțeleg pe bătrâna care iese în frig, iarna, în Alaska, și petrece ore întregi în grădina de iarnă, îmbrăcată necorespunzător.

Nina, mânată poate de jurnalistul din ea, este cea care insistă ca mama ei să le spună întreaga poveste. Meredith, în ciuda faptului că este la fel de prezentă în carte ca și sora ei mai mică, m-a atras mai puțin prin caracterul ei, reacțiile și deciziile pe care le ia.

Vă recomand Grădina de iarnă îndeosebi pentru povestea din timpul războiului, pentru finalul total surprinzător dar și pentru evoluția personajelor feminine din prezent.

Când înflorește liliacul (#1 Liliac girls) – Martha Hall Kelly

Titlu în engleză: Liliac girls

Autor: Martha Hall Kelly

Apariție: 5 aprilie 2016

Alte cărți din serie: Trandafirii pierduți (Lost roses)

Notă: 5/5

Deși văzusem de multe ori această carte îndeosebi pe grupurile de cititori de pe Facebook, m-am lăsat păcălită de titlu și nu i-am dat atenție crezând că este vorba despre o carte romantică. Dar, am dat peste o altă carte a autoarei, care mi-a atras atenția și care se numește Trandafirii pierduți. Am descoperit că aceasta este parte dintr-o serie care începe chiar cu romanul Când înflorește liliacul așa că, am vrut să respect ordinea și am ales să citesc întâi prima parte.

Acțiunea începe în septembrie 1939, odată cu începerea celui De-al Doilea Război Mondial dar, nu se centrează doar pe un grup de personaje ci, avem ocazia să urmărim și să cunoaștem poveștile a trei femei din trei locuri diferite.

Întâi, o avem pe Caroline Ferriday care locuiește în Statele Unite ale Americii și lucrează la ambasada franceză chiar dacă ea este actriță. La una dintre petrecerile la care participă, are ocazia să întâlnească un francez care-i va schimba viața pentru totdeauna.

Apoi, o avem pe Kasia Kuzmerick care locuiește în Polonia și decide să facă parte din rezistență. Tatăl ei, care lucrează la poștă, este arestat și eliberat ulterior dar, tânăra Kasia, împreună cu mama și cu sora ei, Suzanna, sunt duse la un câmp de muncă din Ravensbrück.

În cele din urmă, o cunoaștem pe Herta Oberheuse, care locuiește în Dusseldorf, Germania. Este una din rarele femei care au terminat medicina și, își dorește să devină chirurg dar, din păcate, regimul nazist pe care îl apreciază și-l respectă, nu-i permite să ocupe o astfel de poziție. În schimb, ajunge să fie dermatolog, iar din pricina greutăților financiare, ajunge să accepte o poziție la Ravensbrück.

Când înflorește liliacul este povestea celor trei femei, din trei locuri atât de diferite, cu poziții extrem de deosebite, povestite de ele însele. Această opțiune a autoarei, ne permite să cunoaștem și să înțelegem mai bine trăirile fiecăreia.

Părțile care m-au atras cel mai mult din carte sunt cele unde se vorbește despre Ravensbrück și, mai ales după ce am aflat că această carte este inspirată din povești reale, ale femeilor care au suferit tratamente comparabile cu cele pe care le făcea Menghele într-un alt lagăr nazist.

Nu pot să afirm că vreuna dintre cele trei personaje despre care v-am spus mai sus este preferata mea. Am învățat să le accept poziția și, într-o măsură mai mică sau mai mare, să le înțeleg.

Este o carte pe care o recomand fără doar și poate iubitorilor de ficțiune istorică și nu numai.