Rosu ca sangele (Lumikki Andersson #1) – Salla Simukka

Titlu in romana: Rosu ca sangele

Titlu in finlandeza: Punainen kuin veri

Autor: Salla Simukka

Apariție: 2013

Followed by: Alb ca zapada, Negru ca abanosul

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Inainte sa citesc si volumul 1 si 3 al seriei Millenium de Stieg Larsson (asta pentru ca am citit volumul 2 prin 2014), nu stiam exact de cine anume imi aduce aminte protagonista din aceasta carte. Acum doua zile am terminat cel de-al treilea volum al seriei si atunci cand am inceput sa pregatesc acest articol, le-am asociat pe cele doua protagoniste. Doar ca una dintre ele e ceva mai tanara iar cartea este dedicata adolescentilor.

Lumikki Andersson (Lumikki inseamna Alba ca Zapada in finlandeza) este o fata de 17 ani care merge la o scoala de arte si care nu-si doreste sa se bage in treburile nimanui. Dar intr-o zi, in timp ce se refugiaza intr-o camera despre care credea ca nu mai e folosita de nimeni altcineva, gaseste o multime de bancnote de 500 euro si se vede bagata intr-un bucluc de zile mari.

“Rosu ca sangele” incepe cu uciderea unei femei care incearca sa fuga cu 30.000 euro si cu o iarna mai grea decat cele din ultimii ani, iar sangele niciunde nu iese mai mult in evidenta ca pe zapada imaculata.

Actiunea cartii se petrece in Tampere si include atat adolescenti cat si oameni puternici si mafioti implicati in tot felul de afaceri dubioase. Unul dintre acestia este chiar Ursul Polar, in casa caruia va ajunge si Lumikki. Protagonista se aliaza cu alti trei colegi, care au legatura cu banii pe care i-a gasit fata, si care se numeste Tukka, Elisa si Casper. Desi este o fata singuratica si independenta, locuind si singura, Lumikki aproape se imprieteneste cu Elisa, si descopera in ea o fata altfel decat o credea pana atunci.

Ritmul actiunii este unul destul de alert, cartea fiind scurtuta si se citeste si usor. Avem parte de multa miscare iar descrierile te introduc in lumea friguroasa a Finlandei, deci e numai buna de citit zilele astea cand si noi avem parte de zapada.

Finalul cartii mi s-a parut un pic cam alert si modul in care Lumikki scapa ca printre urechile acului din situatii extrem de periculoase pare uneori putin credibil. Dar abia astept sa vad cum va evolua intreaga aventura si personajul nostru principal in urmatoarele doua volume ale seriei care ii poarta si numele.

Recomand cartea celor care vor sa citeasca ceva similar cu seria Millenium dar mult mai light. E mult mai potrivita pentru adolescenti, dar si pentru adulti daca sunteti putini melancolici, asa ca mine. Si  o recomand chiar si celor care vor sa inceapa sa citeasca thrillere.

Ruta subterana – Colson Whitehead

Titlu in romana: Ruta subterana

Titlu in engleza: The Underground Railroad

Autor: Colson Whitehead

Apariție: august 2016

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

De cand am vazut varianta in limba engleza mi-am dorit romanul si m-a atras acest titlu. Asa ca in luna decembrie cartea lui Colson Whitehead s-a aflat pe lista mea de dorinte si cei de la Libris mi-au oferit-o.

¨Ruta subterana¨ face parte din categoria fictiune istorica si a fost considerata cea mai buna carte de fictiune a anului 2016. De altfel, a castigat Premiul Pulitzer in 2017.

Acest roman ce ne ofera o bucatica din istoria Americii este primul cu acest subiect pe care eu il citesc. Ideea principala este centrata in jurul sclaviei si a lipsei drepturilor africanilor, adusi cu forta intr-o tara atat de indepartata de originile lor.

Personajul nostru principal este Cora si cartea incepe cu o prezentare a familiei ei, rezumata la bunica si mama fetei. Din pacate, situatia de sclav se mosteneste dar mama Corei nu a vrut sa se multumeasca cu atat de putin si a fugit, lasandu-si singura fiica, la o varsta frageda, ceea ce o face pe Cora sa se simta parasita. Din nefericire, doar cititorul va descoperi ce s-a intamplat cu mama Corei si este trist ca personajul nostru, cheia povestii scrise de Colson Whitehead, nu va afla niciodata care i-a fost soarta femeii ce i-a dat viata.

Dupa introducerea in copilaria Corei, urmarim putin evolutia ei pe plantatia unde e tinuta si vedem cum, si ce se va intampla in mintea si in sufletul ei, pentru a se hotari sa urmeze calea mamei ei.

Despre viata la ferma am putea crede ca greutatile prin care trec sclavii i-ar face sa se apropie, dar lucrurile nu stau chiar asa. De multe ori se ataca sau isi sapa groapa unul altuia. La fel ca in lumea de astazi, exista oameni exclusi, oameni puternici, dar si pierzatori.

Asa cum spune si titlul, cartea centrala a cartii este o ruta subterana, de neimaginat, cu ajutorul careia Cora va reusi sa supravietuiasca. M-a uimit extrem de tare cantitatea de piedici de care va avea parte Cora. Fix cand ai impresia ca lucrurile vor intra pe fagasul normal, ceva se schimba si lucrurile o iau razna, situatia devenind din ce in ce mai grava. Cora pierde o multime de oameni dar castiga prieteni si cunoaste o viata pe care nu si-a imaginat-o.

In ¨Ruta subterana¨ Colson Whitehead ne pune pe tapet aspecte precum: sclavia pe plantatiile de bumbac, lipsa drepturilor si a libertatilor negrilor, cat de periculoasa ar fi pentru albi o grupare puternica a sclavilor care ar putea face o razmerita si cum se incearca controlarea nasterilor. Sunt aspecte despre care nu citim prea des in literatura de fictiune si desi unii ar considera ca sunt evenimente triste, consider ca este important sa le citim si sa le avem mereu prezente, pentru ca fara cunoasterea trecutului nu ne vom putea forma viitorul. Si astfel de evenimente si situatii nu trebuie sa se mai repete. Recomand romanul insotit de toate motivele de mai sus si daca l-ati citit deja, va invit sa imi impartasiti opinia voastra.

 

Viata e usoara, nu-ti face griji – Agnès Martin-Lugand

Titlu in romana: Viata e usoara, nu-ti face griji

Titlu in franceza: La vie esta facile, ne t´inquiète pas

Autor: Agnès Martin-Lugand

Apariție: 23 aprilie 2015

Previous: Oamenii fericiti citesc si beau cafea

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Primul meu contact cu romanele lui Agnès Martin-Lugand a fost odata cu ¨Oamenii fericiti citesc si beau cafea¨ de la care am avut  mari asteptari dar care a fost cu totul altceva decat ceea ce speram. Am ales totusi s citesc si continuarea, pentru a afla ce se va intampla cu Diane.

¨Viata e usoara, nu-ti face griji¨ incepe acolo unde s-a terminat prima carte, cu Diane intoars din Irlanda. Decide sa redeschida cafeneaua, convinsa fiind de Felix. Incepe astfel o noua etapa in viata ei, in care se centreaza exclusiv pe mica ei afacere si in viata ei intra Oliver.

Barbatul acesta e bun de pus pe rana: o accepta cu toata durerile ei, accepta faptul ca nu-si doreste sa mai fie mama, o iubeste si impreuna formeaza o relatie ce pare a avea sanse de reusita. Doar ca nu pare foarte credibila in ochii mei, intrucat tot timpul imi pare ca Edward este in umbra lor. Diane nu pare total refacuta dupa esperienta din Irlanda si faptul ca trebuie sa calatoreasca din nou intr-acolo ii da si mai tare peste cap viata.

De-aici incolo iese la suprafata sfarsitul, intrucat este o poveste extrem de previzibila. Diane se reintalneste cu Edward, afla ca acesta are un copil pe care il ingrijeste in felul sau, incercand inca sa se adapteze la aceasta noua schimbare.

Cei doi se apropie, Diane se ataseaza de copil, acesta fiind personajul meu preferat din acest roman. La intoarcea in Paris, asa cum ati banuit, Diane renunta la relatia cu Oliver.

Nu prea inteleg legatura povestii cu titlul, cum nu am prea inteles-o nici in primul volum. Numai usoara nu-i e viata protagonistei. Va recomand lectura acestei carti ca fiind una usoara, placuta, pentru relaxare, dar fara prea multa esenta.

Casa spiritelor – Isabel Allende

Titlu in romana: Casa spiritelor

Titlu in spaniola: La casa de los espíritus

Autor: Isabel Allende

Apariție: 1982

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Am incercat sa citesc acest roman prim data acum cativa ani, dar dupa doar cateva zile l-am lasat deoparte. A fost probabil un moment ales nepotrivit, dar de aceasta data am ales mai bine perioada de lecturat. Am  savurat povestea familiei Trueba de la primele pana la ultimele pagini, mai ales si pentru ca Isabel ilustreaza istoria familiei ei.

Prin vocea lui Esteban Trueba intram intr-o lume complicata, plina de elemente magice si condimentata cu elemente politice ce au un rol extrem de important si care se agraveaza pe masura ce trec paginile. Barbatul, ramas fara tata, devine capul familiei sale si plin de ambitie munceste si ajunge sa-si scoata familia din situatia financiara grea in care se afla. El este logodit cu Rosa, o fata extrem de frumoasa, angelica, din familia Del Valle, dar nu mai apuca sa se casatoreasca cu fata care-i rapeste somnul si care-i este tot timpul in gand. Suparat, Esteban pleaca la ferma ¨Las Tres Marias¨ pe care o va renova si o va transforma intr-o mosie productiva, dar va face si o multime de greseli.

Se intoarce noua ani mai tarziu la mama sa bolnava si la sora sa, Férula si reintra astfel in contact familia Del Valle. Ajunge sa se casatoreasca cu sora Rosei, Clara, care are puteri de clarviziune. Impreuna vor avea trei copii: Blanca, Jaime si Nicolas, dar Esteban mai are copii si cu fetele de la ferma dar pe acestia nu ii recunoaste. Clara are o relatie speciala si putin ciudata cu sora lui Esteban, Férula, si acesta ajunge sa fie gelos pe sora lui.

Blanca se indragosteste de unul din angajatii de la ferma tatalui sau, Pedro Tercero Garcia, dar Esteban ii desparte si o obliga pe fiica sa, insarcinata, sa se casatoreasca cu Jean de Satigny. Casnicia lor nu va dura, caci femeia il va parasi indata ce ii va afla preferintele sexuale. Fiica sa, Alba, ajunsa studenta, va fi sechestrata de catre unul din fii bastarzi ai lui Esteban.

Povestea familiei Trueba este una extrem de fascinanta, dar asa cum am spus mai sus, e foarte incurcata. Daca va plac povestile de familie va recomand acest roman, dar daca va plictisesc descrierile lungi poate ca nu e neaparat cea mai buna alegere. Mie mi-a placut mult si nu am ezitat sa ii dau 5 stelute din 5 pe Goodreas.

Book haul si ce am mai citit Q4 2017

Nu puteam sa nu inchei runda de carti citite si carti cumparate sau primite de-a lungul fiecarui trimestru al anului, asa ca iata-ma cu ultimul articol pentru anul 2017. Cel pentru trimestrul trei il puteti citi aici.

Ce am citit:

In luna octombrie am terminat de citit monstruletul de El laberinto de los espíritus  de Carlos Ruiz Zafón, apoi am trecut la o carte pe care o aveam in biblioteca de ceva timp dar pe care nu apucasem sa o citesc: O mare de lacrimi de Ruta Sepetys. De altfel, m-am bucurat si de Casa spiritelor de Isabel Allende unde autoarea i-a ilustrat pe cei din familia ei. Cu mine in calatoria in Aranda de Duero a pleacat Domina de L.S. Hilton, al doilea volum al seriei Maestra, un thriller cu un personaj cel putin interesant.

In luna noiembrie, prima carte pe care am terminat-o de citit a fost Lista lui Schindler de Thomas Keneally, pe care am imprumutat-o de la o colega. Este o carte pe care o recomand tuturor. Aceasta a fost urmata de Madonele din Leningrad de Debra Dean si de Rosu ca sangele, primul volum al seriei Alb ca zapada de Salla Simukka.

O carte de care-mi era teama, pentru ca nu stiam exct la ce sa ma astept, desi auzisem pareri si pareri despre ea, a fost Jocul coroanei primul volum al seriei cu acelasi nume scrisa de Evelyn Skye. Este fermecatoare, atat atmosfera creata in Rusia cat si personajele principale. Am devenit dependenta de aceasta saga.

Am reusit sa termin si Omagiu Cataloniei de George Orwell, pe care am cautat-o indelung. Imi doream sa o citesc mai ales in contextul problemelor cu care s-a confruntat Catalonia incepand cu referendumul din octombrie si pentru ca ma leaga multe amintiri de aceasta zona.

Belgravia de Julian Fellowes, autorul Downton Abbey impreuna cu Fata care citea in metrou de Christine Feret-Fleury au incheiat luna noiembrie.

Luna decembrie a venit cu o provocare de care nu prea am reusit sa ma tin, dar macar am incercat. Destinul coroanei de Evelyn Skye este al doilea volum al seriei Jocul Coroanei si incheie minunat povestea. Am descoperit apoi o minunata serie Regina tinutului Tearling, al carei prim volum se numeste  Regina adevarata de Erika Johansen.

O alta carte pe care am cautat-o mult deoarece stocurile se epuizau foarte repede, este Locuri intunecatede Gillian Flynn. Este printre cele mai bune carti citite anul acesta. Au urmat Mas alla del invierno de Isabel Allende,  o carte la care m-a atras coperta si titlul dar pe care nu am mai apucat sa o cumpar in format fizic, asa ca am citit-o in format ebook. E cu totul altceva decat ceea ce credeam, dar a fost numai buna pentru zilele libere. Si inchei cu cea mai buna carte pe care am citit-o in intreg trimestrul, si poate in intreg anul: Barbati care urasc femeil de Stieg Larsson, primul volum al seriei Millenium.

Carti noi in biblioteca mea

Am cumparat mult mai putine carti decat in perioadele anterioare deoarece am incercat sa citesc cat mai mult din ceea ce aveam deja in biblioteca. In luna octombrie am cumparat primele doua carti din saga Alba ca zapada de Salla Simukka: Rosu ca sangele si Alb ca zapada si Maestrul si margareta de Mihail Bulgakov. Cartea lunii de la Libris: Domina de L.S. Hilton iar de la Madrid mi-am cumparat de Javier Sierra – La dama azul, de C.J. Sansom Herejia si de Gadea Fitera – Como arena entre tus dedos.

In luna noiembrie am primit de la Libris cartea Belgravia de Julian Fellowes. De asemenea am profitat de reducerile de Black Friday si am cumparat: Regina adevarata de Erika Johansen, Povesti de seara pentru fete rebele de Elena Favilli si de Francesca Cavallo, pe care mi-o dorem de cand a aparut (am vazut pe bookdepository ca a aparut si volumul 2), Se numea Sarah de Tatiana de Rosnay, Jocurile foamei de Suzanne Collins (toate cele 3 volume), Destinul coroanei de Evelyn Skye, pe care deja am citit-o pentru ca nu mai aveam rabdare, Locuri intunecate de Gillian Flynn (bifata de asemenea pe lista lecturilor din 2017) si Fata care citea in metrou de Christine Féret-Fleury pe care de asemenea am citit-o.

Nu puteam sa lipsesc nici de la Gaudeamus, de unde mi-am luat Agnes Grey de Anne Bronte in limba engleza si de la standul editurii ALL mi-am cumparat patru carti: Disparuti fara urma de Cecelia Ahern, Anticarul de Julian Sanchez, Glasul mortilor de Julian Sanchez si Vei fi acolo? de Guillaume Musso.

In aceeasi zi in care am vizitat Gaudeamus, am dat intamplator si peste o super oferta la Carrefour, de unde mi-am luat Oryx si Crake de Margaret Atwood si Ce-am pierdut in foc de Mariana Enriquez.

Luna cadourilor a fost extrem de speciala: am primit Simpatizantul de Viet Thanh Nguyen de la un cititor cu care-mi mai imprumut carti, secret santa mi-a daruit Castele de furie de Alessandro Baricco, Mos Nicolae a venit cu Atlas frumusetii de Mihaela Noroc si mi-am cumparat si Mica enciclopedie Lykke de Meik Wiking. Cei de la Libris mi-au oferit Ruta subterna de Colson Whitehead, pe care o citesc in prezent.

Ati citit vreuna dintre romanele mentionate? Ce carti ati gasit sub brad?