Silozul (Silo #1) – Hugh Howey

Titlu in romana: Silozul

Titlu in engleza: Wool Omnibus

Autor: Hugh Howey

Apariție: 25 ianuarie 2012

Followed by: Începuturile, Generațiile

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Deși anul acesta nu am citit prea mult, fiind chiar în urmă cu reading challenge-ul de pe Goodreads, am avut parte de câteva provocări în materie de lecturi. Consider că Silozul face parte din această categorie de provocări, fiind o distopie și un SF în același timp, diferit de ceea ce am citit pana acum. Încă de la început aș vrea să menționez că a fost comparat cu 1984 și cu Minunata lume nouă de către Daily Express.

Acțiunea primului roman al seriei cu același nume are loc într-un viitor îndepărtat în care aerul este irespirabil și mortal pentru locuitorii planetei. Supraviețuitorii sunt închiși într-un siloz împărțit pe etaje iar aceasta este lumea pe care cei mai mulți dintre ei o cunosc.

Romanul începe cu povestea lui Holston, șeriful silozului care își cere ieșirea din siloz. Își dorește să meargă după soția sa și să afle ce se întâmplă dincolo de zidurile casei lor. O dată cu ieșirea unui om se face și o curățare a ecranelor prin care cei din siloz pot vedea lumea cenușie de afară. Îmbrăcați cu niște costume speciale, cei care ies au grijă să curețe cum trebuie, cu ajutorul materialelor atașate costumului.

Odată cu plecare șerifului, ajutorul său și primarul silozului pornesc în căutarea unui nou șerif. Pentru asta, au nevoie și de aprobarea omului care conduce departamentul de IT: Bernard Holland.

Cele 140 de etaje ale silozului dau si o ierarhie a oamenilor ce locuiesc acolo. În partea de sus locuiesc cei care conduc silozul, pe la mijloc sunt comercianții și departamentul de IT. În partea inferioară sunt departamentele ce se ocupă de mecanică și achizițiile. Noul șerif este din departamentul dedicat mecanicii și se numește Juliette. Prinsă cumva între ciocan și nicovală ea acceptă poziția. Din acel moment vom merge în continuare alături de aceasta dar lucrurile o cam iau razna.

Juliette ajunge sa fie condamnată la puțin timp de la numirea ei ca șerif, și este dată afară din siloz. Va fi prima care nu va curăța ecranul pentru cei din interior și prima care nu va muri la puțin timp după ieșirea din siloz. Ceea ce va descoperi va schimba atât percepția ei asupra lumii pe care o cunoștea cât și cursul întâmplărilor din locul unde a crescut.

Silozul este un science fiction ce are în rețeta sa aventuri, lupte pentru supraviețuire, lupte pentru putere, dedicare, loialitate și dragostea față de alte persoane. Deși cele cinci părți au fost scrise separat, ele au elemente de legătură și autorul a reușit să facă aceste contacte astfel încât cititorul să nu își dea seama că au fost povești individuale.

Îmi plac majoritatea personajelor create de Hugh Howey, dar printre preferatele mele se numără Holston, Juliette și Lukas. Juliette este curajoasă și indiferent de toate greutățile de care se lovește nu se dă bătută și luptă pentru toți cei pe care îi iubește.

Recomand Silozul pentru cum e construit dar și pentru că este un scenariu ce nu ar trebui exclus, întrucât planeta noastră se deteriorează pe zi ce trece și avem zone în lume unde uneori aerul este irespirabil. Pentru mine, creația lui Hugh Howey a fost o surpriza plăcută

 

Afaris: Umbre pe Aora – Tudor George Ciubotaru

Titlu in romana: Afaris: Umbre pe Aora

Titlu in engleza: Afaris: Shadows on Aora

Autor:  Tudor George Ciubotaru

Apariție: martie 2018

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Așa cum poate unii dintre voi știți deja, relația mea cu romanele scriitorilor români nu este una foarte dezvoltată. În ultimii 5 ani am citit puțin spre deloc cărți ale conaționalilor mei, în primul rând din comoditate (mi-a fost mai ușor să aleg titluri din străinătate) dar și pentru că nu i-am cunoscut și nici nu i-am văzut prea mult la alți cititori. Dar când mi-au scris cei de la Afaris, nu am ezitat să accept să citesc cartea, și asta din două considerente: pentru că îmi plac cărțile fantasy și pentru că am văzut-o ca pe o provocare și în același timp o șansă a mea de a mă lăsa cucerită de universul creat de Tudor George Ciubotaru.

Acțiunea romanului Afaris: Umbre pe Aora se desfășoară, așa cum ne indicp și numele, pe Aora, un loc magic, unde aorienii locuiesc in pace împreunaă cu Nimfele, păsări imense, puternice, cu patru aripi. Le puteți vedea mai bine dând click aici.

În timpul unei drumeții făcute alături de cei doi cei mai buni prieteni ai săi, Afaris descoperă trupul neănsuflețit al unei nimfe. Neștiind cum să acționeze într-o astfel de situație, Afaris apelează la ajutorul tatălui său, Saraf, cel care îi și conduce pe aorieni. Pentru cele două nații care până atunci locuiseră în pace și fără nici un pic de violență, acest moment aduce tensiune și se poate transforma în începutul războiului dintre Nimfe și Aorieni.

Saraf avusese deja parte de o profeție despre viitorul planetei sale dar, face tot posibilul pentru a menține strânsă legătura dintre nimfe si aorieni. În același timp, își pregătește fii care conduc alte orașe pentru tot ceea ce poate fi mai rau, îi învață să lupte și să-și folosească puterile. De asemenea, încearcă să închidă puțurile energetice apărute, încărcate de energie negativă, considerându-le responsabile pentru necazurile abătute asupra Aorei.

Vă invit să descoperiți și voi ce se va întâmpla până la urmă, dacă va fi sau nu un război, cine se va lupta, cine va câștiga și cu ce costuri.

Despre personaje pot să spun că Afaris, cel mai mic dintre fii lui Saraf este preferatul meu. Îmi place cum evoluează, cum dintr-un băiețandru năzdrăvan se va transforma în bărbat, cum va lua decizii bune dar și decizii ce îi vor schimba viața pentru totdeauna. Cum dragostea va apărea în viața sa de unde se aștepta mai puțin (pentru că o poveste de dragoste nu putea să lipsească dintr-o astfel de poveste). Mi-aș fi dorit o mai mare implicare în desfășurarea acțiunii pentru cei doi prieteni ai lui Afaris. Am crezut ca destinul lor va fi altul, dar sa vedem ce se va mai întâmpla. Autorul a conturat frumos și legătura de prietenie pe care o va avea Afaris cu o anume Nimfă dar și legătura pe care tânărul o are cu părinții săi.

Cartea conține o mulțime de detalii despre lumea fantastică a Aorei, ceea ce îl va ajuta enorm pe cititor să-și imagineze un astfel de tărâm. Mi-a plăcut mult și coperta și a atras privirile colegilor mei atunci când se afla pe biroul meu, într-atât încât o colegă chiar m-a rugat să i-o împrumut să o citească.

Recomand cartea Afaris: Umbre pe Aora, abia aștept să văd încotro îl poartă pașii pe Afaris pe mai departe. Puteți găsi cartea pe site, atât în limba română cât și în limba engleză și vă încurajez să îi dați o șansă, chiar dacă nici voi nu citiți prea mulți scriitori români.

Home