The Break – Marian Keyes

Titlu în spaniolă: Una pareja casi perfecta

Autor: Marian Keyes

Alte cărți ale autoarei: E cineva acolo? (Anybody out there?), Pepenașul (Watermelon). Sushi pentru începători (Sushi for beginners), altele

Apariție: 2017

Notă: 3/5

Așa cum am mai afirmat și în trecut, Marian Keyes este autoarea mea preferată atunci când vine vorba despre cărți chick-lit, autoare pe care eu am descoperit-o prin liceu cu E cineva acolo?, pe care o recomand și acum, la atâția ani distanță.

The Break este o apariție relativ recentă, din 2017 și nu a fost încă tradusă în limba română. Ne spune povestea unui cuplu, format din Amy și Hugh în care, bărbatul decide să ia o pauză de 6 luni de la viața de familie și să plece în lume, fără să-i dea vreun semn soției în toată această perioadă. Îi cere să aibă încredere că în 6 luni el se va întoarce acasă și vor fi din nou o familie, alături de copii lor. Doar că, în 6 luni, multe lucruri se pot schimba iar promisiunile pot fi date uitării. Iar acum, înainte de a merge mai departe, vă invit să vă gândiți ce ați face voi în locul lui Amy.

Decizia lui Hugh este prezentată chiar în primele pagini și m-a scos din sărite egoismul său: 6 luni de libertate, fără nici o veste, timp în care soția ta trebuie să se ocupe de tot și toate și în care ea își imaginează tot ce faci tu, cu cine știe cine, și cu banii care ar fi trebuit folosiți în alt scop. Mi s-a părut nedrept și Hugh mi-a fost antipatic instantaneu.

Dar, odată cu trecerea paginilor, m-am mai înmuiat, pentru că trebuie luate în considerare și condițiile care au dus la decizia lui Hugh, dar pe care vă las să le descoperiți singuri.

Așadar, Amy rămâne să se descurce singură cu cele două fiice ale sale și cu nepoata sa pe care practic, a adoptat-o. Iar lucrurile se complică destul de tare pentru femeia trecută de 40 ani, care are și o afacere împreună cu 2 prieteni. Desigur, nici Amy nu este o femeie fără de păcat și deci, rămâne de văzut dacă cei doi vor reuși să redevină un cuplu atunci când, și dacă, Hugh se va întoarce acasă.

Ceea ce apreciez eu la cărțile lui Marian Keyes sunt lecțiile pe care le obținem prin intermediul lecturii. Pentru că, indiferent cât de enervant mi s-a părut mie Hugh, povestea lui și a lui Amy nu e neapărat ceva nemaiîntâlnit în viața reală și putem să învățăm ceva din ea.

În plus, avem ocazia să cunoaștem mai multe tipologii de personaje și diferite relații între acestea. Vă recomand această lectură deși, finalul nu a fost chiar pe măsura așteptărilor mele (și de aici punctajul de 3/5 stele pe Goodreads), dar este o carte plăcută și ușor de parcurs, în ciuda numărului destul de mare de pagini.

Fiica ceasornicarului – Kate Morton

Titlu în engleză: The Clockmaker’s Daughter

Autor: Kate Morton

Apariție: Septembrie 2018

Notă: 4/5

Kate Morton este o autoare extrem de apreciată printre cititorii români, cel puțin din ce am văzut eu. Am avut câteva încercări cu ea, dar nu pot spune că m-a cucerit iremediabil. Însă, Fiica ceasornicarului m-a atrat imediat, atât prin titlu și copertă cât și prin sinopsis.

Povestea se desfășoară pe două planuri. Unul, are loc în anul 1862, când artiștii din Frăția Magenta ajung la Birchwood Manor, casa lui Edward Radcliffe, de pe malul Tamisei. Aceștia vin împreună cu muzele lor în speranța că vor crea ceva nemaipomenit. Însă, câteva zile mai târziu, ceva se întâmplă și o femeie este împușcată iar o alta dispare pentru totdeauna. Totodată, o bijuterie extrem de prețioasă este și ea pierdută.

Cel de-al doilea plan se desfășoară o sută cincizeci de ani mai târziu, când o arhivistă, pe numele ei Elodie Winslow, dă peste o fotografie și un caiet de schițe în timp ce inventaria conținutul unei vechi genți. Aceasta este extrem de intrigată de o anumită schiță, ce-i aduce aminte de o poveste din copilărie și pornește astfel în căutarea istoriei acelui desen, și implicit a casei din desenul respectiv.

Personal, vedeam toată povestea din Fiica ceasornicarului dezvoltată puțin diferit, mai ales în ceea ce privește planul actual, al lui Elodie. Specific lui Kate Morton, regăsim și în acest roman diverse istorii, povești de viață ale mai multor persoane, din mai multe generații.

Am oferit doar 4 din 5 stele pe Goodreads pentru că a doua parte a cărții mi s-a părut puțin trasă de păr, dar povestea lucrurilor întâmplate în 1862 mi-a plăcut foarte mult deși a fost extrem de tristă. M-a deranjat puțin și faptul că au fost lucruri lăsate neclarificate dar, cu siguranță recomand această carte. A fost o lectură plăcută și cu siguranță o să vă placă dacă vă plac cărțile autoarei sau ficțiunile istorice împletite cu mister.

Dincolo de stele (#2 Aleea cu licurici)- Kristin Hannah

Titlu în engleză: Fly Away

Autor: Kristin Hannah

Apariție: 13 aprilie 2014

Precedata de: Aleea cu licurici

Nota: 5/5

Dincolo de stele începe cam unde s-a terminat Aleea cu licurici. De fapt, la ceva timp după finalul trist al primului volum al seriei, care i-a lasat pe toți cei pe care i-am cunoscut atunci fără Kate.

Ceea ce aflăm încă din primele pagini este că niciunul dintre cei apropiați lui Kate nu au reușit să-și țină promisiunile făcute. Johny, soțul ei, nu reușește să țină familia unită, Tully prietena ei cea mai bună, e mai pierdută ca niciodată în ciuda faptului că și-a dorit să fie în continuare parte din familia Ryan și să le fie alături copiilor, dar până la urmă ea nu are habar despre ce înseamnă maternitatea sau cum este să ai grijă de cineva.

Iar Marah, fetița cea mare a lui Kate, distrusă de durere, nu mai poate zâmbi pentru nimic în lume. În timp ce Johny și chiar și Tully încearcă să o ajute, ea pare să se afunde și mai tare în durere, până când, într-o zi, îl cunoaște pe un tânăr care pare că a trecut prin aceleași dureri ca și ea și care pare să o înțeleagă mai bine ca oricine.

În poveste reapare și mama lui Tully, Dorothy, cea care a abandonat-o și dezamăgit-o de nenumărate ori de-a lungul vieții acesteia și care, dacă vrea să își ajute fiica, trebuie să își înfrunte odată pentru totdeauna trecutul dureros pe care îl ascunde și pe care Tully nici măcar nu îl bănuiește. Și ceea ce aflăm, ne face să ne simțim vinovați că am judecat-o atât de aspru atunci când am citit Aleea cu licurici. E ca în viața reală, atunci când, de cele mai multe ori judecăm o persoană fără să știm ce se află cu adevărat în spatele acțiunilor sale.

Dincolo de stele este un roman despre iertare, despre familie, iubire, noi începuturi și speranță și deși preferatul meu rămâne Aleea cu licurici, tot este o carte de 5 stele. Categoric, Kristina Hannah este una din autoarele mele preferate atunci când vine vorba de cărți care transmit emoție.

Iubire amară – Elena Ferrante

Titlu în italiană: L’amore molesto

Autor: Elena Ferrante

Apariție: 1992

Type: ebook

Notă: 3/5

Delia este o femeie de patruzeci și cinci de ani, necăsătorită și fără copii, care locuiește în Roma dar care este nevoită să se întoarcă în orașul natal, Napoli, după ce primește vestea că mama ei, Amalia, a murit.

Atât întâmplarea nefericită, cât și orașul, îi trezesc amintiri tulburătoare. Femeia are o relație de ură și iubire atât cu orașul cât și cu femeia ce i-a dat viață. Un al treilea personaj este tatăl Deliei, despre care aceasta își amintește crizele de gelozie pe care el le avea atunci când mama ei accepta cadourile unui al patrulea personaj, pe numele său Caserta. Acest bărbat îi oferea flori și haine Amaliei iar aceasta nu le refuza, în ciuda furiei soțului său.

Orașul în care are loc acțiunea este unul extrem de violent, atât din punct de vedere al relațiilor dintre bărbați care vor să-și demonstreze bărbăția și puterea, cât și din punct de vedere al relațiilor dintre bărbați și femei. Aceasta este o balanță dezechilibrată, întrucât puterea fizică a femeilor este inferioară bărbaților și din păcate multe pierd o astfel de luptă.

Delia nu a fost singură la părinți. Ea mai are două surori, dar fiind cea mai mare, a fost prezentă mai mult și mai des la violența dintre părinții ei. În plus, ea devine mai conștientă pe zi ce trece de tipul de relație pe care Amalia și Caserta îl au și cumva, începe să imite acest lucru cu fiul lui Caserta, Antonio, sub atenta supraveghere a bunicului acestuia.

Vrând să se răzbune cumva pe mama ei, pentru că în acest război Delia este de partea tatăli ei, ea inventează o minciună care le va schimba viețile tuturor și pentru totdeauna. Amalia va ajunge să-și părăsească soțul și să ia cu ea cele trei fete.

Se zice că urâm la ceilalți ceea ce nu ne place la noi însăși. La fel și Delia ajunge să-și dea seama că a devenit ceea ce toată viața a disprețuit: puțin din tatăl ei și puțin din mama ei. Dar tot ce se va întâmpla în Napoli, o va ajuta într-un final să treacă peste și să meargă mai departe în viața ei?

Vieți secrete – Tatiana de Rosnay

Titlu în franceză: Boomerang

Titlu în engleză: A secret kept

Autor: Tatiana de Rosnay

Apariție: 2 aprilie 2009

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Eu am făcut cunoștință cu stilul autoarei Tatiana de Rosnay atunci când am citit cartea Se numea Sarah, care mi-a plăcut foarte mult și am avut ceva așteptări și de la Vieți secrete.

Acest roman ni prezintă pe Antoine Rey și pe sora lui, Melanie, două persoane mature, care aleg să petreacă încă timp împreună chiar dacă fiecare dintre ei are viața sa. Cu ocazia zilei de naștere a lui Melanie, Antoine alege să îi facă o surpriză și merg împreună pe insula Noirmoutier, locul unde familia lor mergea mereu când ei erau copii, petrecând împreună clipe frumoase. Numai că, în spatele amintirilor frumoase se ascund secrete ce mai devreme sau mai târziu vor ieși la iveală.

La întoarcerea din scurta vacanță, Melania își amintește ceva din ultima vacanță petrecută pe insula Noirmoutier. Din păcate asta duce la un eveniment nefericit iar Antoine se trezește prins între trecut și prezent, între relația cu părinții și bunicii săi și relația cu copii săi și fosta soție. Va descoperi cât de bine se cunoaște pe sine și pe cei din jurul său. Cât de greu îi va fi să accepte adevărul?

Mi-a plăcut ideea acestui roman, și mai ales povestea din spatele poveștii, adică istoria familiei Rey. Legătura dintre întâmplarea care declanșează ceva în relația lui Melanie și lui Antoine cu amintirile legate de familie mi s-a părut puțin trasă de păr. Și mai ales ce se întâmplă cu Melanie după aceea. Nu a părut foarte credibil cursul pe care l-au luat lucrurile. În plus, Antoine mi-a fost extrem de antipatic și cred că asta a cântărit destul de mult în cum am simțit eu cartea până la urmă.

Dar dincolo de aceste lucruri mai puțin pozitive, care țin strict de cum am privit eu această lectură, vă recomand romanul Vieți secrete de Tatiana de Rosnay dacă vă plac poveștile de familie și secretele care ies la iveală oricât de mult ar încerca unii să le țină ascunse.