Posted on

Puterea – Naomi Alderman

Titlu in romana: Puterea

Titlu in engleza: The Power

Autor: Naomi Alderman

Apariție: 27 octombrie 2016

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Cu o descriere ce îți captează atenția de la primele rânduri și te convinge definitiv cu încheierea ei, Puterea de Naomi Alderman este pentru mine, cartea anului 2018. Este un roman de ficțiune ce vine în completarea sau mai bine zis în antiteza romanului Povestea slujitoareai de Margaret Atwood. Romanul mi-a fost oferit de Libris și poate fi găsit aici.

Puterea este o poveste a inversării rolurilor sexului tare si a sexului slab. Este despre o schimbare ce ar fi putut sau ar putea da o altă față lumii în care trăim, o lume dominată de bărbați. De la religie, la conducerea companiilor multinaționale sau a guvernului, bărbații sunt cei care au de cele mai multe ori puterea Dar ce s-ar întâmpla dacă femeile ar fi înzestrate cu un don special, o jurubiță (deoarece termenul îmi era total necunoscut și nu l-am putut vizuliza, am căutat o definiție aici) care le-ar da o putere deosebită ce le-ar transforma în conducătoarele lumii?

Călătorim în diferite locuri ale lumii, pe parcursul mai multor ani, întrucât cartea începe cu 10 ani în urmă și avansează aproape an cu an, în încercarea de a marca astfel un înainte și după marea schimbare. Cele patru personaje alături de care vom urmări evoluția întâmplărilor sunt: Ruxi, Tunde, Allie și Margot.

Ruxi este fiica adolescentă a unui infractor din Londra. Din nefericire este prezentă la uciderea mamei ei și de-atunci viața sa ia o altă cale. Contrar așteptărilor, Tunde este un bărbat care face reportaje din mijlocul numeroaselor evenimente ce au loc în diferite țări. Allie este o tânără orfană, ce a fost nevoită să locuiască cu mai multe familii de-a lungul anilor și a fost victima violențelor acestora. Margot este adult, este căsătorită și are doi copii iar unul dintre ei, Jocelyn, are această nouă putere, ceea ce o poate băga în bucluc, mai ales că este senator în America. Trebuie să menționez și că puterea poate fi trezită de către cele mai tinere în cele mai în vârstă.

Începând cu 10 ani în urmă, autoarea ne dă șansa de a vedea cum descoperă femeile această putere, cum le schimbă acest lucru, ce repercusiuni sunt, cum privește societatea această situație, ce vor încerca guvernele să facă, cum se va schimba religia, aceasta din urmă fiind una dintre pietrele de temelie a societății pe care cu toții o cunoaștem. De astfel, cum a fost afectată religia mi s-a părut cel mai interesant.

Puterea este o carte ce se citește ușor dar are o mulțime de scene violente, dure. Este reală, electrizantă, suprinzătoare iar ultimele pagini conțin câteva schimburi de mesaje între autor și editorul său care completează foarte bine idelie din carte.

Iată ceva ce vă mai poate convinge să citiți cartea acum: a fost una din lecturile preferate ale lui Obama în 2017 și a fost inclusă pe lista celor mai bune zece cărți din 2017 de către New York Times, Los Angeles Times, Washington Post și Entertainment Weekly, Eu o recomand pentru poveste, pentru ideile tulburătoare, atât femeilor cât și bărbaților. Vă poate schimba cum nu v-ați imaginat!

 

Posted on

Afaris: Umbre pe Aora – Tudor George Ciubotaru

Titlu in romana: Afaris: Umbre pe Aora

Titlu in engleza: Afaris: Shadows on Aora

Autor:  Tudor George Ciubotaru

Apariție: martie 2018

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Așa cum poate unii dintre voi știți deja, relația mea cu romanele scriitorilor români nu este una foarte dezvoltată. În ultimii 5 ani am citit puțin spre deloc cărți ale conaționalilor mei, în primul rând din comoditate (mi-a fost mai ușor să aleg titluri din străinătate) dar și pentru că nu i-am cunoscut și nici nu i-am văzut prea mult la alți cititori. Dar când mi-au scris cei de la Afaris, nu am ezitat să accept să citesc cartea, și asta din două considerente: pentru că îmi plac cărțile fantasy și pentru că am văzut-o ca pe o provocare și în același timp o șansă a mea de a mă lăsa cucerită de universul creat de Tudor George Ciubotaru.

Acțiunea romanului Afaris: Umbre pe Aora se desfășoară, așa cum ne indicp și numele, pe Aora, un loc magic, unde aorienii locuiesc in pace împreunaă cu Nimfele, păsări imense, puternice, cu patru aripi. Le puteți vedea mai bine dând click aici.

În timpul unei drumeții făcute alături de cei doi cei mai buni prieteni ai săi, Afaris descoperă trupul neănsuflețit al unei nimfe. Neștiind cum să acționeze într-o astfel de situație, Afaris apelează la ajutorul tatălui său, Saraf, cel care îi și conduce pe aorieni. Pentru cele două nații care până atunci locuiseră în pace și fără nici un pic de violență, acest moment aduce tensiune și se poate transforma în începutul războiului dintre Nimfe și Aorieni.

Saraf avusese deja parte de o profeție despre viitorul planetei sale dar, face tot posibilul pentru a menține strânsă legătura dintre nimfe si aorieni. În același timp, își pregătește fii care conduc alte orașe pentru tot ceea ce poate fi mai rau, îi învață să lupte și să-și folosească puterile. De asemenea, încearcă să închidă puțurile energetice apărute, încărcate de energie negativă, considerându-le responsabile pentru necazurile abătute asupra Aorei.

Vă invit să descoperiți și voi ce se va întâmpla până la urmă, dacă va fi sau nu un război, cine se va lupta, cine va câștiga și cu ce costuri.

Despre personaje pot să spun că Afaris, cel mai mic dintre fii lui Saraf este preferatul meu. Îmi place cum evoluează, cum dintr-un băiețandru năzdrăvan se va transforma în bărbat, cum va lua decizii bune dar și decizii ce îi vor schimba viața pentru totdeauna. Cum dragostea va apărea în viața sa de unde se aștepta mai puțin (pentru că o poveste de dragoste nu putea să lipsească dintr-o astfel de poveste). Mi-aș fi dorit o mai mare implicare în desfășurarea acțiunii pentru cei doi prieteni ai lui Afaris. Am crezut ca destinul lor va fi altul, dar sa vedem ce se va mai întâmpla. Autorul a conturat frumos și legătura de prietenie pe care o va avea Afaris cu o anume Nimfă dar și legătura pe care tânărul o are cu părinții săi.

Cartea conține o mulțime de detalii despre lumea fantastică a Aorei, ceea ce îl va ajuta enorm pe cititor să-și imagineze un astfel de tărâm. Mi-a plăcut mult și coperta și a atras privirile colegilor mei atunci când se afla pe biroul meu, într-atât încât o colegă chiar m-a rugat să i-o împrumut să o citească.

Recomand cartea Afaris: Umbre pe Aora, abia aștept să văd încotro îl poartă pașii pe Afaris pe mai departe. Puteți găsi cartea pe site, atât în limba română cât și în limba engleză și vă încurajez să îi dați o șansă, chiar dacă nici voi nu citiți prea mulți scriitori români.

Home

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Posted on

Privighetoarea – Kristin Hannah

Titlu in romana: Privighetoarea

Titlu in engleza: Nightingale

Autor:  Kristin Hannah

Apariție: 8 octombrie 2015

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

În Franța anilor 1939, într-un mic sat numit Carriveau, Vianne Mauriac locuiește alături de soțul ei, Antoine, și de fiica ei, Sophie. Curând bărbatul trebuie să plece pe front și deși femeia nu crede că nemții vor invada țara, aceștia o vor face. Între timp, Isabelle, sora lui Vianne este alungată de la un alt internat dupa ce, în timpul adolescenței a schimbat numeroase internate, din cauza faptului că niciodată nu și-a mai găsit loc în viața sorei sale sau a tatălui, după moartea mamei. Neavând altă opțiune, Isabelle merge la apartamentul tatălui său, în Paris, dar acesta o trimite în Carriveau, la Vianne.

În drumul spre casa sorei sale, Isabelle în cunoaște pe Gaeton și între ei se creează o legătură frumoasă dar la finalul celor câteva ore petrecute împreună, tânăra se trezește singură și părăsită. Ajunge la Vianne și la puțin timp după aceea, în casa acesteia se instalează un comandant german, pe care nu îl pot alunga.

Vianne se vede nevoită să facă o serie de compromisuri pentru a-și putea proteja fiica. Sătulă să nu facă nimic, Isabelle decide să se întoarcă în Paris și să încerce să lupte cu armele pe care le are, nu doar cu naziștii ci și cu încăpățânarea tatălui său. Asta după ce în timpul cât a locuit in sat, a împărțit pliante, punându-și în pericol viața și în același timp punând în pericol viața nepoatei sale și a lui Vianne.

Odată întoarsă în Paris descoperă un nou chip al tatălui său și se împlică într-un grup ce ajută piloții țărilor ce îi atacă pe naziști să scape cu viață. Trece de nenumărate ori Pirineii și se transformă în privighetoarea pe care naziștii o caută cu disperare.

Între timp Vianne vede transformările prin care trec oamenii din Carriveau, dar mai ales vede cum se schimbă fiica ei. Persoane dragi dispar peste noapte și ea nu poate face nimic pentru ei. Comandantul care locuiește în casa ei nu este o persoană atât de ingrozitoare și un fel de atracție apare între ei, ceea ce mie personal mi-a adus aminte de o situație similară cu cea din cartea Fata pe care ai lăsat-o în urmă de Jojo Moyes (cunoscută și sub numele Jertfa iubirii).

Deși a întins coarda, riscând prea mult, am apreciat curajul lui Isabelle și mi-a plăcut caracterul ei. Vianne este un personaj ce mi-a fost puțin antipatic la început. Ea așteaptă ca soțul ei să se întoarcă de la război și să îi rezolve problemele, nefiind conștientă (până la un anumit moment) de gravitatea situației. Există însă un moment în care femeia se schimbă total și de atunci va lupta și ea așa cum va putea, deși de multe ori va trebui să-și sacrifice trupul și sufletul.

Războiul schimbă oamenii și putem vedea asta prin familia formată din Isabelle, Vianne și tatăl lor. Răniți după decesul mamei fetelor, nu au știut să se ajute reciproc și au fost despărțiți de tăcerea ce apusese între ei. Dar au reușit să se regăsească și m-a impresionat gestul pe care tatăl l-a făcut pentru Isabelle.

Privighetoarea este o carte despre sacrificii, război, distrugere, dar și despre speranță și despre puterea iubirii. Este despre curaj și despre oameni care au riscat totul pentru a ajuta alți oameni. Cred că nici nu are sens sa mai menționez că recomand din suflet cartea. M-a impresionat atât de tare încât la final am plâns, lucru care mie nu prea mi se întâmplă.  Și așa cum o spun adesea, avem multe de învățat de la fiecare dintre personajele din carte.

 

Posted on

Eu, și totuși alta (#3 Inainte sa te cunosc) – Jojo Moyes

Titlu in romana: Eu, și totuși alta

Titlu in engleza: Still me

Autor:  Jojo Moyes

Apariție: 30 ianuarie 2018

Proceded by: Inainte sa te cunosc, Dupa ce te-am pierdut

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Înainte să te cunosc, a fost din punctul meu de vedere o carte frumoasă, cu un subiect sensibil, care a cucerit inimile multor cititori dar a atras și o mulțime de critici. Cel de-al doilea volum a seriei a fost moderat, deși nu mi-a placut neapărat turnura pe care au luat-o lucrurile din viața lui Lou. Dar la finalul cărții După ce te-am pierdut m-am simțit provocată și am vrut să aflu ce a făcut protagonista noastră.

Lou este fericită în ciuda faptului că și-a găsit un job la mulți, mulți kilometri distanță de Sam, iubitul ei. Deși se presupune că a evoluat, Lou nu și-a pierdut inocența și naivitatea. Iar în mintea și inima ei nu îl lasă pierdut pe Will. Fata se mută în New York, unde va fi asistenta doamnei Gopnik, soția mai tânără a unui om extrem de bogat. Aceasta îi arată lui Lou o viață pe care niciodată nu ar fi bănuit-o, plină de bogății, frumuseți dar și secrete și momente dificile.

Lou își ia rolul în serios și nu vede că de fapt este folosită, așa cum au fost și fetele dinaintea ei. În mijlocul vieții noi pe care o descoperă cunoaște un bărbat  care-i va aduce aminte de cineva extrem de drag, ceea ce-i va da peste cap viața. Nu i-am înțeles prea bine rolul, pare că autoarea l-a utilizat pentru a lungi artificial povestea. Louisa încearcă să mențină vie flacăra dintre ea și Sam, dar asta nu îi reușește neapărat. În ciuda eforturilor pe care le face, nu de puține ori relația ei se va afla pe marginea prăpastiei.

Recunosc că acestă a treia parte a seriei îmi place cel mai puțin din toate trei, pentru că nu îmi place încotro merg lucrurile și nu îmi place Lou. Cred că totuși autoarea a exagerat cu naivitatea acesteia. În schimb îmi place peisajul din New York și îmi place Sam. Este un bărbat matur și sigur pe ceea ce își dorește. Relația lui Lou cu sora ei se dezvoltă într-o direcție bună dar nu înțeleg de ce se ferește atât de mult să se întoarcă în apartamentul ei. De fapt, motivația ei este aceea că nu își dorește să o deranjeze pe sora ei și pe băiețelul acesteia, care locuiesc în apartamentul cumpărat din banii de la Will. Mi s-a părut stupid să spui că nu te  poți întoarce în casa ta!

Cartea este amuzantă pe alocuri dar și dramatică, mai ales privită din punctul de vedere al relației lui Lou cu Sam. Este o lectură plăcută, de plajă dar nimic mai mult drept pentru care sfatul meu ar fi să vă opriți la finalul celei de-a doua cărți a seriei.

 

Posted on

Un tron intunecat (#2 Trei coroane intunecate) – Kendare Blake

Titlu in romana: Un tron întunecat

Titlu in engleza: One dark throne

Autor:  Kendare Blake

Apariție: 19 septembrie 2017

Preceded by: Three dark crowns

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Când am terminat de citit Trei coroane întunecate am mărturisit că am fost atât de contrariată de final încât, imediat am căutat cel de-al doilea volum dar am fost surprinsă neplăcut deoarece nici nu apăruse încă. Mi-am înfrânt dorința de a afla ce s-a întâmplat cu cele trei surori și am așteptat. Și iată că a venit momentul să vă povestesc și despre volumul doi al seriei Trei coroane întunecate.

În plin an al ascensiunii, le regăsim pe Katharine, considerată cea mai slabp dintre surori, pe Arsinoe, învățând să-și gestioneze abia descoperitele puteri și pe Mirabell considerată preferata la succesiunea pentru tron. Fiecare dintre ele pune la cale o forma de a merge mai departe pe calea spre tron și de a supraviețui atacurilor celorlalte două.

Katharine, după ce a scăpat din ghearele morții devine mult mai puternică și nemiloasă. Este clar că ceva s-a întâmplat între momentul căderii ei și momentul când a reușit să iasă din hăul unde a fost aruncată.

Arsinoe, deși fusese resemnata cu ceea ce considera destinul său, s-a schimbat și ea. Doar că nu luptă neapărat pentru tron ci luptă pentru supraviețuire și pentru iubire. Marea supriză a sa și a noastră ca cititori a fost aceea de a o vedea dezvoltându-și o putere despre care nici nu bănuia că îi aparține.

Mirabella este cea mai pregătită dintre cele trei pentru a fi regină. Dintre toate este cea care are amintiri din copilărie și-și amintește momente petrecute alături de celelalte două fete. Dintre surori este cea pe care cel mai puțin o înțeleg pentru alegerile pe care le face.

Dintre personajele secundare îi reîntâlnim pe: Jules, Madrigal, Luca, Natalia, Billy, Joseph și Pietyr printre alții, dar apar și noi personaje. Jules îmi este total antipatică deși are parte de o schimbare care consider că va avea un rol important în acțiunea viitoare a poveștii. Pietyr, pe care cu toții l-am urât la finalul primului volum, se întoarce și ne surprinde cu gestul pe care îl va face.

Capitolele sunt scurte, la fel ca și în cartea precedentă, dar mai pline de acțiune și mai pline de suspans și intrigi. O noutate este și aceea că povestea nu este centrată doar pe cele trei potențiale regine ci și pe poveștile celorlalte personaje și pe rolul pe care îl au acestea în consursul pentru tron.

Vă invit și pe voi să aflați planurile fiecăreia dintre cele trei fete chiar de nu vor fi integral  dezvăluite și să le însoțiți în această aventură. Mi-a plăcut mult această carte și nu am ezitat să îi dau 5/5 pe Goodreads îndeosebi pentru evoluția personajelor și pentru elementele supriză.