Delirium (Delirium #1) – Lauren Oliver

deliriumTitlu original: Delirium (Delirium #1)

Autor: Lauren Oliver

Apariție: 01 Ianuarie 2011

Followed by: Pandemonium  si Requiem

Nota: 4/5

Delirium este prima parte din seria Delirium unde ni se prezinta povestea unei distopii despre o societate unde dragostea este considerata o boala, una atat de grava incat in momentul in care implinesc 18 ani, toti tinerii trebuie sa fie vindecati. Pentru ca mai apoi sa fie cuplati cu o alta persoana cu care se casatoresc si formeaza o familie dar fara a fi vreun moment apropiati asa cum ar fi normal intr-o societate ca a noastra de exemplu.

Doar ca familia in care traiesc trebuie sa aiba grija de minori, sa un ia boala inainte de a implini varsta la care se pot opera, caci altfel sansele ca vindecarea sa se faca cu succes scad considerabil si se pot provoca chiar si complicatii care pot duce la imbolnavirea permanenta a persoanei, asa cum s-a intamplat cu mama Lenei, personajul nostru principal. Desi aceasta  a trecut prin 3 operatii, nu a putut fi vindecata si s-a sinucis. De teama a ceea ce i s-a intamplat parintelui ei si din dorinta de a elimina orice risc, Lena este nerabdatoare in asteptarea vindecarii ei.

Nu de aceeasi parere este prietena ei Hanna, care pare ceva mai reticenta in privinta operatiei si pe masura ce te adancesti  in poveste, incepi sa banuiesti ce se intampla cu ea. Au fost multe momente in care nu intelegeam de ce Lena nu se prinde de ceea ce face prietena ei sau ce simte dar apoi am incercat sa ma pun oarecum in locul lor, in lumea lor.

Romanul este foarte bine pus la punct, cel putin asa mi s-a parut mie dar pe de alta parte mi-a adus aminte de stilul Divergent  mai ales tinand cont de ora limita pana la care aveau voie sa stea afara cei nevindecati.

Personajul meu preferat nu este Lena, ci mai degraba Alex, pentru ca mi se pare matur si mi s-a parut ca a dat totul pentru ea, in timp ce Lena da dovada de lasitate uneori, si inca e copil, dar evolueaza frumos pana la sfarsitul acestei prime parti.

Desi mi-a placut si am citit-o destul de repede (vreo 4 seri, dupa munca si ceva mai mult in weekend) au fost cateva momente ce pareau de umplutura si a facut-o lenta si pe mine nerabdatoare sa vad ceva mai multa actiune. In plus, daca ai mai citit genul acesta de carti, devine usor previzibil ce se va intampla spre final. Doar ca Lauren Oliver a pus pe toata lumea pe jar cu finalul si chiar m-a suprins.

Leave a Reply