Reading challenge de toamnă

Undeva pe la finalul lunii iulie am scris un articol despre un reading challenge de vară pe care mi l-am creat, cu ideea că luna august va fi ceva mai liberă și mă voi putea dedica cititului mai mult decât înainte. Spre suprinderea mea, lucrurile au mers mai bine decât mă așteptam și, pentru că treaba asta cu extrasul de bilețele cu titluri de citit a funcționat foarte bine, am ales să fac un nou reading challenge pentru toamna care abia începe să se instaleze.

Dar înainte de a vă povesti despre ce titluri noi am ales, trebuie să menționez că am păstrat printre opțiuni și cărțile pe care nu am apucat să le citesc vara asta pentru că, au fost nu mai puțin de 25 și mi-ar fi fost imposibil să le citesc pe toate în aproximativ 6 săptămâni câte au trecut de la data articolului respectiv, pe care îl puteți citi și voi aici.

Non-ficțiune 1/4

  1. Vremuri second-hand – Svetlana Aleksievici

Ficțiune istorică 2/3

  1. Arhitectul parizian – Charles Belfoure
  2. Regii blestemați I. Regele de fier – Druon Maurice

Ficțiune 6/10

  1. Vanessa mea cea întunecată – Kate Elizabeth Russell
  2. Swing Time – Zadie Smith
  3. Primăvara în Toscana – Santa Montefiore
  4. Cabaret Biarritz – José C. Vales
  5. Măștile fricii – Camelia Cavadia
  6. Hoțul de oglinzi – Martin Seay

Clasici 2/2

  1. Rațiune și simțire – Jane Austen
  2. Anna Karenina – Lev Tolstoi

Thriller/Mister 4/6

  1. Lanțul – Adrian McKinty
  2. Crede-mă când mint – J. P. Delaney
  3. Tu – Caroline Kepnes
  4. Victimă fără chip (#1 Fabian Risk) – Stefan Ahnhem

Așadar, din cele 25 de cărți mai am de citit doar 15. Lor li se adaugă încă 10 din care 6 au fost pe lista mea de 20 de cărți de citit în 2020. Am verificat acea listă și am realizat că nu stau prea bine așa că am inclus câteva în acest reading, pentru a mă asigura că voi avansa puțin.

  1. Dispăruți fără urmă – Cecelia Ahern
  2. Zbor în jurul soarelui – Paula McLain
  3. Muza – Jessie Burton
  4. Ape House – Sara Gruen
  5. Magicianul – John Fowles
  6. Fata cu fragi – Lisa Stromme
  7. Un nou început – Kristin Hannah
  8. Acolo unde cântă racii – Delia Owens
  9. Orașul fetelor – Elizabeth Gilbert
  10. Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz – Jeremy Dronfield

Avem aproape numai ficțiune și ficțiune istorică și, doar o carte de non-ficțiune. Unele sunt apariții recente, altele sunt mai vechi dar pe toate vreau să le citesc pentru că mi-au atras atenția într-un fel sau altul. Și pe măsură ce le voi termina de citit, voi mai adăuga și alte titluri, poate spre final de toamnă. Totul depinde însă de cum va merge și acest challenge. Spor să avem!

Cea mai norocoasă fată – Jessica Knoll

Titlu în engleză: Luckiest Girl Alive

Autor: Jessica Knoll

Apariție: 12 mai 2015

Notă: 3/5

‘Cea mai norocoasă fată’ de Jessica Knoll este un roman de mister, asemănat cu ‘Fata dispărută’ de Gillian Flynn și chiar cu ‘Fata din tren’ de Paula Hawkins dar, mie mi s-a părut un pic mai slabă din cauza faptului că pare mai puțin probabil ca lucrurile să fie chiar așa, din punctul meu de vedere, mai ales la final.

O cunoaștem pe TifAni FaNelli, o femeie în vârstă de 28 ani care lucrează la o revistă pentru femei. Este sigură pe ea, modernă, rece și logodită cu un bărbat bogat. Dar, ascunde un secret pe care aproape nimeni nu-l mai cunoaște, din trecutul ei. Și spun că aproape nimeni pentru că, reîntâlnește pe cineva care o cunoaște cu adevărat și, încet, încet, ne sunt dezvăluite și nouă elementele ce au dus la crearea lui TifAni așa cum ea e astăzi.

Avem așadar parte de o acțiune desfășurată pe două planuri: cel din prezent și cel de acum 14 ani, ambele narate de protagonistă.

Adolescenta de 14 ani este copilul despre care am mai auzit și pe care l-am mai văzut de multe ori, chiar și printre apropiații mei: deși nu are o situație materială care să-i permită orice, este încurajată de mamă să se prefacă, cu scopul de a reuși să intre în anumite grupuri sus-puse. Toate acestea sunt condimentate de un tată mai mult absent, chiar și atunci când este prezent fizic. Iată rețeta perfectă pentru p situație dezastruoasă care, poate lăsa urme adânci în viața unui adolescent.

Se pare că, autoarea a dat vocea sa lui Ani, întrucât episodul umilitor prin care aceasta a trecut a fost inspirat și din viața lui Jessica Knoll. Acest lucru a fost dezvăluit la aproximativ un an după apariția cărții, printr-un articol publicat pe site-ul Lenny Letter.

Toate lucrurile faine pe care le-am avea de învățat din această carte sunt umbrite la final, din punctul meu de vedere. Acesta este și motivul pentru care i-am dat doar 3 din 5 stele pe Goodreads. Aș recomanda cartea, îndeosebi tinerilor, indiferent de gen. Cred că ei, mai mult ca oricine altcineva, ar înțelege mai multe despre cercurile în care se învârt și situațiile în care sunt puși uneori.

Necunoscuta din Tanger – Christine Mangan

Titlu în engleză: Tangerine

Autoare: Christine Mangan

Apariție: 27 martie 2018

Notă: 3/5

“Necunoscuta din Tanger” este o carte a cărei copertă și imagine m-a păcălit. Mă așteptam la un roman de ficțiune istorică și nu mică mi-a fost mirarea atunci când am dat peste un thriller psihologic. Și asta nu ar fi fost o problemă pentru că, îmi plac thrillerele dar, această carte mi-a lăsat un gust amar.

Alice Shipley și Lucy Mason au fost prietene de nedespărțit în timpul facultății deși, caracterele lor erau diferite. Au totuși un trecut asemănător, din punct de vedere al faptului că amândouă sunt orfane, dar cam aici se termină asemănările. Un eveniment nefericit le va despărți pentru o perioadă de timp în care Alice se căsătorește și, în anul 1956 se mută în Maroc. Colonia se află în ape tulburi, în speranța că-și va dobândi independența. Soțul, John, este mai tot timpul plecat iar Alice se simte singură și stă mai mult închisă în casă întrucât orașul unde se află nu o atrage deloc. Totul este diferit de ceea ce-și imaginase.

Într-o bună zi, Lucy ajunge la ușa casei lui Alice, în Maroc. Cele două se regăsesc astfel dar, oare vor mai fi legăturile la fel de puternice ca înainte?

Întâmplările nu sunt povestite doar dintr-o perspectivă ci, avem ocazia să cunoaștem lucrurile atât din punctul de vedere al lui Alice cât și din punctul de vedere al lui Lucy. Și dacă, la început nu știm ce a cauzat ruptura, pe măsură ce acțiunea avansează, aflăm și care a fost acel eveniment și cine l-a cauzat. Și mai ales, de ce a cauzat o ruptură între cele două femei.

Autoare reușește cu succes să creeze o stare de tensiune odată cu reapariția lui Lucy, stare care se menține cam pe tot parcursul lecturii.

Ce nu mi-a plăcut au fost atitudinea și reacțiile lui Alice. Acest personaj mi s-a părut atât de slab încât m-a enervat și am avut chiar un gând să renunț la lectură. Dar, într-un final, să zicem că turnura pe care au luat-o lucrurile la sfârșit au salvat această lectură și a primit 3 steluțe de la mine (cu indulgență, e adevărat).

Poate că nu mi-am ales eu cel mai bun moment pentru această carte sau poate că având alte așteptări de la ea, povestea nu m-a mai atras la fel de mult. Vă invit și pe voi să îmi împărtășiți impresiile dacă ați citit-o.

Femeia care mi-a furat viața – Marian Keyes

Titlu în engleză: The woman who stole my life

Autoare: Marian Keyes

Apariție: 6 noiembrie 2014

Notă: 4/5

Alte cărți ale autoarei: Pepenașul, E cineva acolo?, Vacanța lui Rachel, Lucy Sullivan se mărită, Un tip mortal

Marian Keyes este o autoare pe care o citesc încă din liceu și care, de atunci, a rămas favorita mea în materie de lecturi chick-lit.

În “Femeia care mi-a furat viața” o întâlnim pe Stella Sweeney, o femeie cu o viață normală alături de soțul ei și de copii lor. Ea lucrează alături de sora ei într-un salon de înfrumusețare și într-o bună zi, devine renumită datorită unei cărți de dezvoltare personală pe care se presupune că a scris-o.

Înainte de aceste eveniment nefericit, Stella se îmbolnăvește subit și grav și ajunge imobilizată într-un pat de spital, nefiind capabilă să se miște. Ea poate comunica doar cu ajutorul privirii iar unul dintre medicii care o tratează este un neurolog pe nume Mannix Taylor. Întâmplarea face ca cei doi să se mai fi văzut înainte, atunci când au fost implicați într-un accident rutier.

După recuperare, Stella află că Mannix a scris o carte cu numele său, o carte inspirată din viața și întâmplarea nefericită prin care a trecut. Femeia ajunge astfel extrem de renumită iar culmile înalte pe care a ajuns o vor duce până la New York. Dar, în afara faimei câștigate, lucrurile se vor schimba considerabil în viața Stellei iar Mannix va juca în continuare un rol extrem de important.

Nu m-am dat în vânt foarte mult după unele dintre personaje, mai ales după soțul Stellei care, mi s-a părut cam egoist dar cumva are grijă karma și de el.

“Femeia care mi-a furat viața” este o lectură amuzantă, plăcută și distractivă care te va ține interesat de poveste până la final.

Cu un pas prea departe – Tina Seskis

Titlu în engleză: One step too far

Autor: Tina Seskis

Apariție: 7 aprilie 2013

Notă: 4/5

Am ales să citesc Cu un pas prea departe din impuls și nu am căutat nici un fel de detaliu despre ea înainte. Recunosc că m-a atras coperta ediției din limba română. În același timp, sinopsisul nu ne dă prea multe detalii: Emily Coleman se decide într-o dimineață să își părăsească viața perfectă pe care o ducea alături de soțul și copilul ei și să o ia de la capăt, să-și facă o nouă viață cu un nou nume și fără să mai menționeze vreodată cuiva ceva din trecutul ei.

Mi-a părut o carte de mister numai bună și pe măsură ce o lecturam, mi-am dat seama că-mi place atunci când autorii țes poveștile în jurul personajelor și abia spre final ne dezvăluie elementele care le-au condus către anumite decizii. Astfel, te fac să te întrebi constant despre ce s-a întâmplat și îți dorești să citești cât mai repede, ca să afli.

În plus, acțiunea se desfășoară pe două planuri. Unul, este din prezent, unde o însoțim pe Emily în noua sa viață în Londra iar cel de-al doilea începe de la nașterea lui Emily și a sorei sale gemene, Caroline și ne este povestită de un narator. De obicei, atunci când am parte de cărți a căror acțiune se desfășoară pe două planuri, eu îl prefer pe unul dintre ele dar, în Cu un pas prea departe ambele planuri mi-au plăcut și au fost bine separate, astfel încât să nu creeze confuzie printre cititori.

Ca minusuri, aș menționa faptul că deși la început autoarea pune accent șo pe Caroline și pe părinții gemenelor, pe măsură ce paginile trec, aceste personaje devin mai puțin prezente, unele dintre acestea trecând cu totul în anonimat iar accentul se pune exclusiv pe povestea lui Emily. Astfel, sunt anumite situații care rămân nerezolvate, anumite întrebări rămân fără răspunsuri.

Ca o concluzie, eu vă recomand să citiți această carte dacă aveți poftă de ceva mister care să vă țină lipit de paginile cărții dar din care să aveți și de învățat.