Category: Neal Shusterman

Posted on

19 cărți pe care vreau să le citesc în 2019 – Noiembrie

Au trecut 10 luni de la articolul original, pe care l-am scris în luna ianuarie a acestui an, și vreo 4 luni de la articolul pe care l-am scris în iulie cu privire la cele 19 cărți pe care vreau să le citesc în 2019, și pentru că sfărșitul de an nu mai e așa de departe cum părea până acum câteva săptămâni, cred că a venit momentul să mai arunc o privire pe listă să văd ce mi-a mai rămas de citit și ce am reușit să mai bifez pe lista făcută la începutul anului.

Ce am mai citit

Pentru că deja o parte din cărți au fost menționate în vară, am să povestesc aici doar despre cele cărora li s-a schimbat statusul. Am reușit să citesc Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris care mi-a plăcut foarte mult, în ciuda unor critici pe care le-am auzit, cu privire la faptul că nu e o operă atât de bogată așa cum s-ar fi așteptat unii. Eu am văzut-o exact așa cum este: mărturia unui om care a trecut prin iad.

O altă carte pe care am reușit să o citesc a fost Thunderhead de Neal Shusterman, care este al doilea volum al seriei Arc of a Scythe, și al cărei prim volum a fost deja tradus și la noi. A fost și ea una din favoritele mele, pentru că este o serie diferită de ce am mai citit.

Și dacă în vară spuneam că unul din romanele pe care le evitam era The summer before the war de Helen Simonson, între timp am reușit să o ascult pe Audible. Cumva, mă așteptam la o poveste un pic mai diferită de ceea ce am primit, un pic mai centrată pe acel război din titlu și mai puțin pe viața oamenilor și legăturile dintre ei. Totuși, este o lectură plăcută.

Acum căteva zile am terminat de citit și The thief of time de John Boyne care m-a dus cu gândul la Cum să oprești timpul de Matt Haig.

Ce mai am de citit

Din lunga listă făcută la început de an, mi-au mai rămas de citit:

  1. Alb letal (#4 Cormoran Strike) – Robert Galbraith,
  2. Un bărbat pe nume Ove – Fredrik Backman
  3. Ape House – Sara Gruen
  4. Magicianul – John Fowles 
  5. Silozul. Generațiile (#3 Silozul)– Hugh Howey
  6. A conjuring of light (#3 Shades of magic) – V.E. Schwab
  7. Un nou început – Kristin Hannah

Mai sunt destul de multe rămase necitite, și dacă mai adaug și faptul că am mai creat o listă cu 5 cărți pe care vreau să le citesc înainte de 2020, nu știu dacă voi avea timp să trec prin toate. Dar cu siguranță o să împărtășesc cu voi, la final de an, deznodământul acestor două provocări.

Posted on

Ce am mai citit Q3 2019

În mod normal, la fiecare trei luni scriu un articol despre ce cărți noi au intrat în biblioteca mea și ce am mai citit dar, de această dată o să vorbesc doar despre ce mai mai citit în cel de-al treilea trimestru al anului. Am ales să fac asta pentru că nu am mai cumpărat nici o carte nouă, cu excepția celor în format ebook sau audiobook pe care le citesc pe Audible și Scribd și pe care uneori “le dau înapoi”.

Ce am citit

În luna iulie am terminat Rețeaua Alice (The Alice Network) de Kate Quinn, pe care am început să o ascult în iunie. A fost urmată de un ebook de Pam Jenoff, în limba spaniolă, numită Las cosas que amamos (The things we cherised) și de un alt audiobook, tot în limba spaniolă, dar care a fost tradus și la noi: Sub un cer sângeriu de Mark T Sullivan.

Această lună a fost productivă în materie de lecturi de tot felul. Am citit în sfârșit și Fiica ceasornicarului de Kate Morton, în acea ediție superbă în limba română. Apoi, pentru că am văzut-o la Eugenia de la Despre cărți , am citit și eu Pactul de Jodi Picoult. Următoarea lectură a fost Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris, carte pe care mi-am dorit-o de când am văzut-o prima dată și care mie mi-a plăcut, în ciuda părerilor împărțite. Este până la urmă, o poveste reală.

Am încheiat această lună cu două lecturi în limba spaniolă: La bailarina de Auschwitz (The choice) de Edith Eger și Largo pétalo de mar de Isabel Allende, dar sper că, măcar cea de-a doua va fi tradusă în limba română.

În luna august mi s-a făcut dor să citesc o carte fantasy, așa că am ales volumul trei din seria Tronul de cleștar de Sarah J Maas, Moștenitoarea focului. Apoi, am trecut într-o altă extremă, la un clasic, cu La răscruce de vânturi de Emily Bronte, pentru ca acesteia să îi urmeze tot o carte dintr-o serie. Este vorba despre cel de-al treilea volum al seriei Lumikki Andersson, Negru ca abanosul de Salla Simukka.

Tot cu o serie am continuat, și am început La corte reluciente de Richelle Mead. Este primul volum al seriei cu același nume, dar nu știu cât de curând o să vreau să citesc și volumul doi. Spre finalul lunii am citit Sub aceeași stea de John Green și Sora pierdută de Flynn Berry și am ascultat Un an la Oxford de Julia Whelan despre care am avut anumite așteptări dar s-a dovedit a fi despre cu totul altceva decât ceea ce credeam eu. Am încheiat cu The summer before the war de Helen Simonson.

Septembrie a fost ceva mai puțin bogată în lecturi. Am citit Nimbo, cel de-al doilea volum al seriei Arc of a Scythe de Neal Shusterman, al cărei prim volum a fost tradus și la noi (Secera). A urmat o carte de Dario Fo, în limba spaniolă, La reina Cristina de Suecia, tradusă în limba română cu numele Ca din întâmplare, femeie: regina Cristina a Suediei.

Pentru prima dată după mult timp, am recitit o carte, și este vorba despre Altfel…și totuși Alice de Lisa Genova, care mi-a plăcut foarte mult și la prima lectură dar și la cea de-a doua. Am încheiat luna cu Văduva de Fiona Barton, care se afla pe lista mea de citit de mai mult timp, și în mod total nepotrivit cu subiectul cărții, am terminat-o în vacanță.

Cam astea au fost lecturile celui de-al treilea trimestru al anului ce parcă zboară. Vă invit și pe voi să îmi spuneți ce ați citit în ultimul timp și să îmi recomandați cărți.

Posted on

19 cărți pe care vreau să le citesc în 2019 – update Iulie 2019

În articolul 19 cărți pe care vreau să le citesc în 2019, pe care l-am scris în luna ianuarie 2019, am povestit câte ceva despre cărțile pe care vreau neapărat să le citesc anul acesta. Și după ce prima jumătate a anului a trecut deja, consider că e momentul să fac o actualizare cu privire la ce am citit și ce îmi rămâne de citit pentru următoarele 6 luni din 2019.

Dar înainte de a începe, trebuie să menționez că zilele astea citesc Fiica ceasornicarului (The clockmaker’s daughter) de Kate Morton.

Ce mai am de citit

Cea mai mare parte a cărților pe care voiam să le citesc anul acesta, rămâne cea a celor necitite, care începe cu Alb letal (#4 Cormoran Strike) – Robert Galbraith, Tatuatorul de la Auschwitz – Heather Morris, pe care o am cu mine în Belgia și va urma curând și al doilea volum al seriei Arc of a Scythe, Thunderhead – Neal Shusterman

Încă îmi este puțin teamă să mă apuc de Un bărbat pe nume Ove – Fredrik Backman. Și mă feresc și de Ape House – Sara Gruen, Magicianul – John Fowles și The summer before the war – Helen Simonson. Am fost de multe ori pe punctul de a le asculta pe Audible, dar în ultimul moment am ales altceva. Sper să ajung totuși la ele, dacă nu vara asta, măcar în toamnă. The thief of time – John Boyne este și ea o carte pe care o mai am de citit, urmată de al treilea volum din seria Silozul, Silozul. Generațiile – Hugh Howey și de tot al treilea volum al seriei Shades o magic, A conjuring of light – V.E. Schwab.

Ultima dar nu cea din urmă rămâne o carte a lui Kristin Hannah, numită Un nou început.

Ce am citit

  1. Fly Away (#2 Firefly Lane) – Kristin Hannah. 
  2. Furtuna războiului (#4 Regina Roșie) – Victoria Aveyard. 
  3. Ursul și privighetoarea (#1 Winternight trilogy) – Katherine Arden. 
  4. Un gentleman la Moscova – Amor Towles. 
  5. Station eleven – Emily St. John Mandel. A fost tradusă la noi cu numele Simfonia itinerantă.
  6. Soția călătorului în timp – Audrey Niffenegger. 
  7. Călărețul de aramă (#1 Călărețul de aramă) – Paulina Simons.

Despre unele dintre ele puteți să citiți deja pe blog. Până atunci însă, vă invit să îmi spuneți ce carte v-ați fi dorit să citiți anul acesta și dacă ați reușit să faceți asta până acum sau dacă ați amânat-o pentru semestrul doi al anului 2019.

Posted on

Secera (#1 Arc of a Scythe) – Neal Shusterman

Titlu în engleză: Scythe

Autor: Neal Shusterman

Apariție: 22 noiembrie 2016

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Scythe nu este încă tradusă la noi dar sper să fie publicată în curând în limba română pentru că este o carte foarte faină, care m-a făcut să o citesc pe nerăsuflate.

Înainte, oamenii mureau din cauze naturale sau ca urmare a unor accidente. Acea epocă a apus, și societatea prezentată în această carte este practic nemuritoare. Bine, moartea nu a dispărut de tot, iar sarcina “secerătorilor” este aceea de a ucide un anumit număr de oameni anual. Cei care doresc să se sinucidă nu reușesc pentru că, imediat sunt recuperați și puși pe picioare. Doar focul este cel care-ți poate aduce sfârșitul sau un secerător.

O organizație numită Coasa a fost creată și cuprinde toți secerătorii. Aceștia sunt un fel de preoți catolici ai acelei ere, în sensul că nu au voie să se căsătorească sau să facă copii. În plus, ei nu au voie să aibă case sau bunuri materiale, în afara hainelor lor speciale și al inelului pe care îl folosesc pentru a oferi imunitate. Oricine sărută acel inel are parte de imunitate timp de 1 an și nu poate fi ucis. Ei pot deține și diverse arme pe care le folosesc în meseria lor.

Secerătorul Faraday își alege doi ucenici: Citra și Rowan, pe care să îi instruiască în această meserie. Ei nu sunt genul de persoană care să-și fi dorit asta, din contră. Pentru ei, acest lucru va reprezenta o mare provocare și schimbare, dar vor descoperi o latură necunoscutăa vieții de secerător.

Mediul creat de Shusterman în această poveste este absolut încântător și magic, în ciuda cruzimii subiectului sau a anumitor evenimente din carte. În această lume, chiar dacă oamenii îmbătrânesc, ei pot să ceară să le fie resetat ceasul, la vârsta la care și-o doresc. Și pot astfel să își ia viața de la capăt ori de câte ori vor. Asta dacă nu sunt uciși între timp de către un secerător.

Îmi plac mult personajele și cum este creată toată povestea și vă recomand și vouă să o citiți, mai ales dacă sunteți fani ai cărților fantasy.

Posted on

Cele mai frumoase cărți citite în 2018

Anul 2018 este deja aproape de final și a sosit vremea să fac o retrospectivă a celor mai frumoase cărți pe care le-am citit. Cumva, categoriile sunt puțin diferite față de cele din anii trecuți, în sensul că, am pus sub categoria ficțiune atât thrillere cât și historical fiction.

Ficțiune:

  1. Castelul din nori s-a sfărâmat (#3 Millenium) – Stieg Larsson.Autorul este unul dinter preferații mei. Ador primele 3 cărți ale seriei și mi se pare un must read pentru orice iubitor de thriller și mister, dar și pentru cei care nu au citit acest gen până acum. Vă asigur că o să vă îndrăgostiți de aceste cărți! Pe de altă parte, povestea lui Lisbeth Salander este continuată de un alt autor, după ce Stieg Larsson a murit, dar nu mai este la fel. Vă recomand și filmele, mai ales variantele suedeze. Și dacă nu mă înșel, a apărut și ecranizarea volumului 4.

  2. Splendida cetate a celor o mie de sori – Khalid Hosseini. Această carte m-a marcat cumva prin povestea ei dar și prin locul unde se desfășoară acțiunea și mediul din țara respectivă.

  3. Privighetoarea – Kristin Hannah. Cartea asta mi-a rupt sufletul și m-a făcut să mă îndrăgostesc de stilul autoarei. Parcă-și pune ea sufletul pe tavă și le dă din el personajelor sale. Acțiunea se petrece ăn timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ne prezintă povestea a două surori.

  4. Jumătate de viață – Care Santos. Autoarea mea preferată din Spania a publicat o nouă carte la noi, un roman care ne prezintă 5 femei ce se reîntâlnesc la o mulțime de ani după un eveniment ce le-a marcat viitorul pentru totdeauna. O lectură plăcută, a cărei acțiune are loc într-un loc minunat.

  5. Bibliotecara de la Auschwitz – Antonio G. Iturbe. O poveste despre Holocaust care nu mai are nevoie de nici o prezentare. O să spun doar că este inspirată din realitate.

  6. Aleea cu licurici – Kristin Hannah. V-am zis că m-am îndrăgostit de stilul autoarei. Poate că nu s-ar fi aflat în top dacă nu ar fi avut loc un eveniment anume, care la fel ca și în cazul romanului Privighetoarea, mi-a rupt sufletul. Nu mai plânsesem așa citind o carte de la Harry Potter, volumul în care moare Dumbledore.

Young adult:

  1. Un șir infinit de țestoase – John Green. Ar trebui să fie citită de toți adolescenții, de cei care se luptă cu anxietatea și nu numai. E mai mult decât o lectură, este o lecție, cred eu, pentru cei care nu înțeleg anumite stări.

  2. Simon și planul Homo Sapiens – Becky Albertalli. Din punctul meu de vedere, aceasta este o carte despre acceptarea de sine și despre curajul de a le spune celorlalți ce simțim, indiferent pentru cine. Am avut ocazia să văd întâi filmul, la invitația celor de la Editura Epica și mi-a plăcut foarte mult. Apoi cartea a fost devorată în cel mult 2 zile.

  3. Ura cu care lovești – Angie Thomas. La fel ca și în cazul cărții Un șir infinit de țestoase, cred că această carte trebuie să ajungă în mâinile câtor mai mulți adolescenți. Pentru mine a fost deosebită pentru că a pus pe masă un subiect despre care până în acel moment doar am auzit vorbindu-se la televizor.

Serii:

  1. Partea întunecată a magiei (#1 Culorile magiei) – V.E. Schwab. Povestea celor trei Londre m-a captivat de la primele pagini. Personajele au ceva magic, indiferent din care Londră provin.

  2. Un tron întunecat (#2 Trei coroane întunecate) – Kendare Blake. Abia așteptam continuarea poveștii celor 3 surori, mai ales după finalul pe care l-a avut primul volum. Și nu am fost dezamăgită. Acum abia aștept următorul volum ca să aflu și ce se mai întâmplă.

  3. Silozul (#1 Silozul) – Hugh Howey. Nu eram eu mare fan SF dar am devenit fan al lui Hugh Howey, după ce am citit primul volum al seriei. După ce am terminat cartea care prezintă un scenariu pe care eu îl consider posibil, am căutat mai multe detalii despre ea și autor pe internet și mi-a crescut admirația pentru scriitor. Fiecare parte a acestui volum a fost scrisă ca o poveste individuală dar nu se observă, așa de bine sunt legate. În plus, autorul și-a publicat singur cărțile, chiar și după ce au început să aibă succes. Volumul 2, Silozul.Începuturile, ne duce ceva mai mult în trecut, înainte de acțiunea din primul volum.

  4. Jocurile foamei (întreaga serie) – Suzanne Collins. Da, am citit seria abia anul ăsta și nu pot să cred că am așteptat atât de mult. E una din cele mai faine serii pe care le-am citit și unele din cele mai faine ecranizări pe care le-am văzut. Recomand, recomand, recomand! Efectiv nu am putut să mă țin departe de volumele 2 și 3 după ce am terminat-o pe prima.

  5. Scythe (#1 Arc of a Scythe) – Neal Shusterman. Am devorat cartea asta. Păcat că nu e încă tradusă la noi, dar sper să apară în 2019, pentru că e faină tare. Abia aștept să citesc continuarea poveștii Cirei și a lui Rowan. Ei sunt protagoniștii noștri, într-o lume în care oamenii nu mai mor din cauze naturale. Dacă are loc un accident și o persoană moare, ea poate fi reînviată imediat. Pe când, dacă o “coasă” te ucide, nu mai este loc de întors. Și este nevoie de oameni cu coase pentru a Evita suprapopularea. Dar cum faci să alegi cine rămâne în viață și cine nu?

Non-ficțiune:

  1. Castelul de sticlă – Jeanette Walls. Aceasta este povestea adevărată a unei familii care m-a indignat dar m-a și învățat că uneori dorința de a depăși o anumită situație este suficientă pentru a o învinge mediul bolnav în care ești crescut. Poate că e prea mult să spun mediu bolnav dar fiind că totuși părinții își iubeau copii, dar mi-a fost prea greu să înțeleg egoismul tatălui și al mamei.

  2. Disecție: un roman – Han Kang. Autoarea povestește un episod tragic din istoria Coreei de Sud, un eveniment de care s-a simțit legată toată viața pentru că acțiunea se petrece în orașul de unde ea plecase împreună cu familia ei.

  3. Sapiens. Scurtă poveste a omenirii – Yuval Noah Harari. Este o carte despre care nu am nici o îndoială că ați auzit. Este o lectură extrem de interesantă, pentru că afli lucruri pe care nu le înveți la școală și pe care practic nu le poți găsi în manualele de istorie. În gimnaziu nu m-am dat în vânt după istorie, din cauza profesorilor pe care i-am avut, iar la liceu am învățat mai ales despre istoria Spaniei, dar mereu mi-a plăcut să văd documentare despre evenimentele istorice. Și așa este și această carte, ca un documentar.

  4. Orice om îi este teamă: un partid, doi ani și trei premieri – Radu Paraschivescu. Pentru mine este prima carte de la acest autor contemporan român pe care o citesc și care are o însemnătate deosebită, pentru că, așa cum ar trebui să se întâmple cu fiecare dintre noi, mă simt afectată de aspectele atinse de acesta în volumul ce poartă ca titlu o replică premierului României.

Și iată că fără să vreau, am creat o listă cu 18 cărți faine pe care le-am citit anul acesta. Care au fost pentru voi, cele mai frumoase cărți citite în 2018?