Author: Raluca T

Posted on

Girl online (Girl online #1) – Zoe Sugg

Titlu in romana: Girl online

Titlu in engleza: Girl online

Autor: Zoe Sugg

Apariție: 1 ianuarie 2014

Followed by: Girl online on tour, Girl online going solo

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Am vazut cartea aceasta foarte des in blogosfera in ultimele luni si recunosc ca mi-a trezit interesul. Totusi nu ma asteptam sa imi placa, mi-a fost putin teama ca o sa traiesc aceeasi experienta cu cea din #Girlboss, desi nu au neaparat legatura: una vorbeste din punct de vedere al unei creatoare al unui mare brand, pe cand cealalta da viata vocii unei youtuberite. Nu o urmaresc, dar imi place cum a fost scrisa Girl online, si desi mi se pare ca este o carte mai mult pentru adolescenti, mie mi-a placut si m-am simtit bine cu personajul principal.

Penny are un blog unde scrie ce i se intampla zi de zi, dar foarte putini stiu ca ea scrie pe acel site. Mai exact doar prietenul ei cel mai bun, Elliot stie de existenta blogului.

Asa cum se intampla de obicei la scoala cu toata lumea, Penny are parte de un moment extrem de rusinos si nu stie pe unde sa mai scoata camasa. Salvatorii ei vor fi parintii ei, care se ofera sa o ia cu ei la New York, unde mama ei trebuie sa organizeze un eveniment. Cireasa de pe tort o reprezinta sansa de a-l lua si pe Elliot cu ea si astfel sa descopere orasul impreuna.

In prima zi acolo, Penny il cunoaste pe Noah, din intamplare il asculta cantand la chitara intr-o sala din hotelul unde va avea loc evenimentul. Se imprietenesc si chiar se indragostesc, chiar daca Elliot nu e foarte incantat de situatie. In plus, acesta din urma este nevoit sa se intoarca singur acasa, intrucat parintii lui Penny isi prelungesc sederea in New York.

Penny este deopotriva fericita ca poate petrece mai mult timp cu Noah, dar si trista ca Elliot se intoarce acasa, mai ales ca in relatia lor se produce o mare ruptura.

Daca secretul lui Penny este blogul, si Noah are un secret si relatia lor va fi pusa in pericol de catre secretele pe care fiecare dintre cei doi le pastreaza.

Personajul lui Penny mi se pare foarte natural, nu este conturata ca o fetita perfecta, ci are temeri si are parte de intamplari penibile. Imi place mult ideea ca scrie pe blog si cred ca datorita acestui fapt am empatizat cu ea, intrucat si mie imi place sa scriu si chiar am avut un blog unde-mi scriam trairile. Ii admir curajul de a povesti si despre trairile mai putin placute.

Elliot in schimb nu mi-a placut deloc. Desi este inteligent, mi se pare egoist si gelos pe blog. Noah, acest Fat Frumos al acestei carti este foarte dragut si chiar prea dragut ca sa fie adevarat.

Cartea se citeste usor, repede, si e numai buna pentru o zi de relaxare, cu o cafea buna sau cu o cana de ceai, sau pentru o zi in parc sau la plaja. Nu o poti lasa din mana pana nu o termini.

 

Posted on

Jocul lui Gerald – Stephen King

Titlu in romana: Jocul lui Gerald

Titlu in engleza: Gerald´s Game

Autor:  Stephen King

Apariție: 1992

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Am primit aceasta carte de la Libris, impreuna cu Arsa de vie de Souad si vreau sa le multumesc inca o data pentru aceste doua minunate carti. Am ales un roman de Stephen King pentru ca nu am citit nimic de la el pana acum si il tot vazusem mentionat de multa lume pe Facebook.

Stephen King scrie thrillere si e renumit pentru ele, mare parte avand si ecranizari. Cred ca am facut o alegere foarte buna cu Jocul lui Gerald, chiar daca e o carte destul de dura.

Jessie este casatorita cu Gerald si pentru a aduce ceva nou in viata lor sexuala, cei doi introduc un joc erotic prin care Jessie este legata de pat cu catuse. In timpul unei escapade de acest fel, Jessie il loveste pe Gerald si ii provoaca moartea.

Ramane astfel legata de pat, fara nici un fel de ajutor, iar casa lor se afla la o distanta maricica de alti vecini si deci Jessie pare ca nu are nici un fel de sansa de a scapa cu viata din aceasta incurcatura.

In urmatoarele 28 de ore se confrunta cu tot felul de temeri si ganduri. Pe de o parte intunericul, usa de la intrare care nu a fost bine inchisa si se tot loveste, iar pe de alta parte in mintea ei sotia supusa si vocea colegei ei din facultate Ruth, dau adevarate lupte.

Totusi tot ele, vocile ce nu-i dau pace vor fi cele care o vor ajuta si ii vor da putere sa reziste, desi nu de putine ori se va afla pe marginea prapastiei. Lupta cu sine si lupta cu intunericul vor fi condimentate cu aparitia cainelui Print, in mintea caruia cititorul are ocazia sa intre de cateva ori.

Cu fiecare minut care trece avem ocazia sa cunoastem elemente din trecutul femeii, pe care ea le rememoreaza si ii putem intelege mai bine alegerile si reactiile. Daca la inceputul cartii ne e mai greu sa intelegem de ce e atat de dura cu sotul ei si cu barbatii in general, de ce s-a indepartat de Ruth si de ce a fugit si a renuntat la psiholog, odata cu amintirea unei anumite situatii din copilaria lui Jessie, lucrurile se clarifica.

Mi se pare ca Jessie se concentreaza in anumite momente cheie: atunci cand are nevoie sa ia paharul cu apa si atunci cand incearca sa scape din prinsoarea catuselor. E mult mai puternica decat crede si din punctul meu de vedere e un personaj feminin genial, lucru confirmat si la finalul romanului. Apropo de final, a fost ca cireasa de pe tort pentru ca nu numai ca a adus un final bine meritat, ci a adus si o serie de elemente la care nimeni nu s-ar fi gandit.

Nu suntem scutiti de scene macabre si nu stiu daca acestea sunt elemente definitorii ale lui Stephen King, dar sunt curioasa sa aflu, si deja mi-am cumparat si Carrie.

Le povesteam colegelor la birou anumite scene din carte si-mi spuneau ca trebuie sa ai stomacul tare pentru situatiile respective, dar eu nu am avut nici un fel de problema. 🙂

Chiar mi-a placut mult acest roman si vi-l recomand si daca va place thrillerul psihologic si nu l-ati citit inca pe Stephen King, si daca nu ati incercat acest gen pana acum dar va tenteaza. Categoric Stephen King e un geniu, scrie fenomenal!

Posted on

Harry Potter si copilul blestemat – John Tiffany & Jack Thorne

Titlu in romana: Harry Potter si copilul blestemat

Titlu in engleza: Harry Potter and the cursed child

Autor: John Tiffany & Jack Thorne

Apariție: 31 Iulie 2016

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Dupa cum probabil stiti deja, aceasta carte nu este scrisa de catre J.K. Rowling, ci de catre John Tiffany si Jach Thorne, dar are ok-ul lui Rowling. In plus, nu este scrisa sub aceeasi forma ca celelalte carti din serie, ci este un scenariu. Inca de cand a aparut mi-am dorit aceasta carte, chiar daca parerile anumitor persoane nu au fost deloc favorabile.

Intr-adevar se simte ca nu este vorba despre o opera scrisa de J.K. Rowling, dar mie mi-a placut, pentru ca inca de cand am terminat ultimul volum al seriei, mi-am dorit sa citesc si o continuare.

Asadar, in Harry Potter si copilul blestemat personajele noastre favorite au in jur de 40 ani, povestea insa se centreaza pe copii celor care ne-au incantat ani la randul, in timp ce acestia din urma sunt lasati un pic in spate, mai ales pana dupa jumatatea cartii.

Albus, fiul lui Harry se imprieteneste cu Scorpius, fiul lui Draco Malfoy. Pe langa Albus, Harry si Ginny mai au 2 copii: James si Lily. Ron si Hermione au si ei o fata, pe nume Rose, care incepe scoala odata cu Albus.

Desi cei doi incearca sa se apropie si sa formeze si ei un trio ca cel pe care l-au format Harry, Ron si Hermione, cei doi sunt despartiti de palaria de selectie: Rose merge la Gryffindor iar Albus la Slytherin, cu Scorpius.

Delphi este o alta fata pe care o cunosc cei doi prieteni, doar ca pana la urma se dovedeste ca nu e cine se da a fi.

Albus simte tot timpul presiunea mostenirii numelui sau si ii este teama ca nu se poate ridica la nivelul asteptarilor si poate ca de aceea face anumite alegeri gresite. In plus, este doar un copil si nu seamana deloc cu Harry atunci cand l-am cunoscut noi.

Dintre vechile personaje, Ron imi place cel mai putin, pare prostut tare si eu nu mi-l amintesc chiar asa. Nici Harry si Hermione nu exceleaza, dar sunt ok.

Poate ca nu e cea mai buna continuare pe care o putea avea seria noastra favorita, dar tot e ceva, ceva ce ne-am dorit si mie chiar mi-a placut. Trebuie doar sa nu va creati false sperante si sa nu uitati ca nu este o carte a lui J.K. Rowling. Eu o recomand tuturor fanilor Harry Potter si nu numai!

Posted on

Leapsa printre carti

Am vazut aceasta leapsa pe blogul celor de la delicateseliterare, mi-a placut si am zis ca a venit momentul sa fac si eu prima leapsa pe acest blog.

1. Cand faci o pauza de la citit, folosesti un semn de carte sau indoi un colt al paginii?

Intotdeauna un semn de carte. Mi se pare ca daca indoi un colt, parca as rani cartea, si incerc sa evit asta, mai ales ca am o gramada de semne de carte, unele facute chiar de mine. In plus, am un obicei legat de semnul de carte si uneori il folosesc pentru a “urmari” randurile.

 

2. Ai primit in ultimul timp o carte? Daca da, care a fost aceasta?

Da, ultimele 3 carti primite sunt: Pecetea mortii de Veronica Roth de la prietenul meu si 2 carti de la Libris: Arsa de vie de Souad despre care am scris aici, si Jocul lui Gerald de Stephen King.

3. Citesti in baie?

Da, daca stau bine sa ma gandesc mi-am dezvoltat obiceiul ca aproape de fiecare data cand fac o baie relaxanta aceasta sa vina insotita de o carte.

4. Te-ai gandit vreodata sa scrii o carte? Daca da, despre ce?

O da, visul meu e sa pot pune pe hartie toate ideile pe care le am. Am avut cateva tentative in adolescenta, inspirate de gasca mea de prieteni de atunci.

5. Care este cartea ta preferata?

Pff, foarte greu de ales. Cateva dintre ele sunt: E cineva acolo? de Marian Keyes, La muerte de Venus si Incaperi ferecate de Care Santos, Ciresarii de Constantin Chirita si Harry Potter, ca sa mentionez ceva din adolescenta.

6. Iti place sa recitesti unele carti?

N-am mai recitit ceva de cand eram copil, deoarece de fiecare data vad alte si alte carti si nu-mi ajunge timpul. Dar mi-as dori.

7. Ce parere ai despre o intalnire cu autorii cartilor pe care le apreciezi si ce le-ai spune?

E minunat sa poti intalni autorii cartilor pe care le-ai citit. Eu pana acum am avut ocazia sa le intalnesc pe Care Santos, de care ma simt foarte atasata prin prisma unor intamplari din viata mea, si pe Ruta Sepetys, care m-a fascinat prin modul in care vorbea, atat de cald si de frumos.

8. Iti place sa vorbesti despre ceea ce citesti si cu cine?

Da, odata pornita nu ma mai pot opri. In general oamenii ma intreaba ce mai citesc si-atunci eu ma pun sa le povestesc, dar exista si situatii cand o carte ma intriga atat de tare incat simt nevoia sa ii povestesc unei colege, care ma asculta mereu.

9. Care sunt lucrurile care te determina sa alegi o carte anume?

Autorul, coperta si prima propozitie din descrierea de pe coperta sau site-ul unde am vazut-o.

10. Care crezi ca este o “lectura obligatorie”, o carte pe care toata lumea trebuie sa o citeasca?

Cartile inspirate din intamplari reale. Atat la Dezastrul de la Cernobil cat si la Eu sunt Malala sau Arsa de vie, am mentionat ca trebuie citite. Cred ca astfel de carti te schimba si realizezi asta atunci cand ai terminat de citit ultimul rand din carte.

11. Care este locul tau preferat pentru lectura?

Nu stiu daca am neaparat un loc preferat pentru lectura, dar e important sa ma atinga soarele. Imi place vara, afara, cu pisica mea neagra in brate, torcand.

12. Cand citesti, asculti muzica sau preferi linistea?

Asa cum am spus si in articolul Cum m-am apucat de citit, nu am o problema cu zgomotele, fie ele muzica sau vocea oamenilor, sau aspiratorul mamei sau bormasina vecinului. Dar nu am un obicei din a citi cu muzica.

13. Ai citit carti in format electronic?

Da, multe. Citesc mult si in spaniola si nu prea am de unde sa imi iau carti aici, asa ca cele in format electronic sunt numai bune. Proportia era mai mare in favoarea ebook-urilor pana pe la jumatatea anului trecut, dar acum majoritatea o reprezinta cele tiparite.

14. Citesti numai carti cumparate sau si carti imprumutate?

Imprumut mult de la Bookster. 50% din ce citesc vine de acolo.

15. Fa un top 5 al celor mai bune carti/serii pe care le-ai citit vreodata

Leapsa asta are la final lovitura suprema. E prea greu sa aleg asa ca raman cu variantele de la intrebarea 5.

Voi ce ati raspunde la fiecare din intrebarile acestei provocari?

Posted on

Maestrul papusar – Joanne Owen

Titlu in romana: Maestrul papusar

Titlu in engleza: Puppet master

Autor: Joanne Owen

Apariție: 1 Mai 2008

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Maestrul papusar sta in biblioteca mea de la sfarsitul anului 2015. Este o carte pe care am primit-o cadou de la fosta mea sefa, in ultima mea zi de munca in companie, si recunosc ca multe luni dupa aceea si nu mi-a venit sa citesc cartea. Nu va ganditi la prostii, numele cartii nu ar putea fi interpretat in nici un fel legat de munca.

Actiunea se desfasoara la inceputul secolului XX in Praga, si doar prin aceste doua aspecte povestea atrage. Praga vazuta prin carti, mi se pare minunata, cred ca se potriveste de minune cu misterele.

Milena este protagonista noastra, o fata cu un nume atat de frumos, dar cu o poveste trista: parintii ei nu mai sunt langa ea. Teatrul pe care acestia il aveau este in paragina, si risca sa il piarda. Tatal sau a murit intr-un accident iar mama ei a disparut, si nu au nici o veste de la ea. Milena a ramas cu bunica ei si cu matusile sale, si il are aproape si pe prietenul ei, Lukas, cel care o va insoti in toata aventura de care va avea parte atunci cand il cunoaste pe Maestrul papusar  si pe Zdenko si Zdenka.

Este o carte cu elemente fantastice din plin, iar cireasa de pe tort o reprezinta mostenirea Milenei, despre care afla de la bunica ei.

Cred ca personajele mele preferate sunt cele doua matusi, Katerina si Tereza, nu stiu exact de ce, dar daca ar fi sa vad o ecranizare a acestei carti, as fi tare curioasa sa vad cum au fost conturate cele doua. Pe de alta parte, asa cum ar fi de asteptat, cele mai antipatice personaje sunt Maestrul papusar, atat de rece, ciudat si calculat si gemenii, Zdenko si Zdenka, foarte uraciosi.

Modul in care este editata cartea este unul care te introduce in poveste, te poarta pe valurile aventurii si nici nu simti cum trec paginile. Mi-as dori sa mai citesc o continuare a acestei povesti dar ma indoiesc ca va mai fi.