În căutarea unui destin – Jojo Moyes

Titlu în engleză: The ship of brides

Autor: Jojo Moyes

Apariție: 2005

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

În căutarea unui destin ne spune o poveste de la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial când, peste șase sute de femei pornesc în aventura regăsirii soților și logodnicilor la bordul unui portavion.

Dintre acestea, remarcăm patru dintre tinere, extrem de diferite, dar ale căror destine se împletesc în drumul spre regăsirea bărbaților alături de care își doresc să formeze o familie. În mod normal, astfel de călătorii se desfășurau pentru tinerele soții în vapoare pentru pasageri, dar de această dată cele peste 600 de femei călătoresc alături de peste 1000 de marinari și bărbați care se întorc de la război. Cartea are la bază fapte reale iar călătoria se va întinde pe șase săptămâni, cu o traiectorie ce merge de la Sydney până în Plymouth.

Așa cum am spus și mai sus, noi vom urmări îndeaproape patru dintre tinere: Margaret, Avice, Frances și Jean, care vor împări aceeași cameră. Vom cunoaște situația fiecăreia și motivele pe care le-au avut pentru a-și părăsi țara și a pleca în căutarea unui nou destin. Una dintre ele este însărcinată și-și părăsește familia cu tristețe, pentru a se alătura noii ei familii, în Anglia. Îi este teamă de cum va fi primită și privită. Alta, provine dintr-o familie înstărită și a fost crescută pentru a devenit soție și pentru a se mândri cu asta. Cea de-a treia a fost asistentă medicală în ultimii patru ani, după un trecut întunecat. Nu prea vorbește despre ea iar sufletul ei poartă urme adânci de tristețe. Își dorește să aibă parte de un nou început în Anglia. Este personajul meu preferat, cu care am rezonat cel mai bine. Ultima femeie, este de fapt o adolescentă în vârstă de 16 ani, naivă și plină de energia dată de vârstă. Cred că este una dintre persoanele a căror viață va fi cel mai mult afectată.

Jojo Moyes reușește să transmită ceea ce au trăit personajele la bordul acelui portavion, cum s-au schimbat ele, cum au interacționat cu bărbații de la bord și cum le-a afectat asta. Ceea ce nu mi-a plăcut deloc au fost începutul și finalul romanului. Și mă refer la modul prin care autoarea ne-a introdus în poveste. Deși este ca o semnătură pentru majoritatea operelor scrise de ea, pe care eu le-am citit, partea care se referă la prezent m-a dezamăgit de această dată. Mai bine intra direct în pâine, cred că ar fi fost mai drăguț. Nu mi-au plăcut personajele de la început și de la final și nici legătura creată cu trecutul și cu povestea în sine. Dar poate nu am înțeles eu cum trebuie lucrurile.

Grădina speranței – Diane Ackerman

Titlu în română: Grădina speranței

Titlu în engleză: The Zookeeper’s Wife: A War Story

Autor: Diane Ackerman

Apariție: 17 septembrie 2007

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

De când am văzut coperta și titlul acestei cărți pe Goodreads, mi-a rămas în minte. I-am recomandat-o la un moment dat Lucianei Corlan și la puțin timp după ce a citit-o ea și a recenzat-o, am ales-o și eu pentru lectură.

În timpul celui De-al Doilea Război Mondial, atunci când Germania a invadat Polonia, invazie ce a dus și la moartea majorității animalelor din grădina zoologică, Jan și Antonia Zabinski, adică cei care se ocupau de respectivul loc, încep să ascundă evrei în cuștile animalelor. Jan Zabinski, capul familiei, este și membru al rezistenței poloneze și ascunde și muniție în interiorul grădinii zoologice. Cu toții fac eforturi supraomenești pentru a păstra grădina zoologică și pentru a proteja astfel atât puținele animale rămase cât și oamenii ce se ascund acolo.

Acțiunea cărții este bazată pe fapte reale. Familia Zabinski chiar a existat iar faptele lor au salvat viețile a zeci de evrei și nu numai. Subiectul cărții este unul extrem de interesant, dar din păcate, autoarea, a ales să rămână cuma la suprafața sentimentelor și întâmplărilor din acele vremuri. Pentru cititor devine astfel greu să intre în poveste, să te lași acaparat astfel încât să nu o poți lăsa din mână, ținând cont că sunt multe descrieri ale animalelor și mai puține dialoguri (sau mai exat interactiune între personaje. Acest lucru este oarecum de înțeles, pentru că așa a fost natura evenimentelor și socializarea nu prea era posibilă decât noaptea.)

Iubirea și suportul pentru ființele umane și pentru animale reprezintă cheia romanului “Grădina speranței”. Dar și suferința provocată de război este permanent prezentă. În schimb, toate aceste lucruri sunt prezentate sub forma unui documentar mai degrabă decât a unei povești.

În mare parte, cartea este bazată pe jurnalele ținute de Antonina Zabinski, Diane Ackerman făcând o treabă bună din punct de vedere al documentării.

Recomand “Grădina speranței” de Diane Ackerman dar v-aș sfătui să vă alegeți cu atenție momentul lecturii, deoarece din cauza marilor descrieri, referitoare mai ales la animale, riscați să vă simțiti puțin plictisiți și să săriți anumite paragrafe.

O mare de lacrimi – Ruta Sepetys

Titlu in romana: O mare de lacrimi

Titlu in engleza: Salt to the sea

Autor: Ruta Sepetys

Apariție: 2 februarie 2016

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Bine cunoscuta Ruta Sepetys ne aduce si de aceasta data in prim plan o poveste extraordinara cu modul ei deosebit de a scrie, care ne-a atras de la primele randuri. La fel ca si ¨Printre tonuri cenusii¨, ¨O mare de lacrimi¨ ne spune o poveste inspirata din realitate, cutremuratoare dar frumoasa in acelasi timp.

Personajele principale sunt patru de aceasta data: Joana, Alfred Frick, Florian Beck si Emilia iar actiunea se petrece in timpul cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Joana este o tanara asistenta medicala, din Lituania, care-si doreste sa se reintalneasca cu familia ei. O intalnim cand face parte dintr-un grup de oameni care incearca sa supravietuiasca si sa ajunga cu bine in Germania. Printre ei o intalnim si pe Ingrid, o fata oarba dar extrem de speciala, un copil pierdut si un batran care-l adopta ca pe nepotul sau si Eva care pare tot timpul nemultumita.

Intr-o zi, grupului li se alatura alte doua persoane: o adolescenta de 15 ani, insarcinata si un soldat. Emilia l-a intalnit pe Florian intr-un moment de cumpana pentru ea si se agata de el pana la final, intrucat il considera salvatorul ei. Florian este extrem de misterios, dar are o poveste de viata din care reiese cat de puternic este de fapt.

Alfred este cel mai ciudatel dintre cei patru protagonisti. Initial nu am inteles prea bine care-i este adevarata poveste, dar pe masura ce treceau paginile l-am inteles si rolul lui este la fel de important ca al celorlalti.

¨O mare de lacrimi¨ ne arata drumul pana la vaporul care ar trebui sa le salveze vietile si care le da speranta. Este vorba despre Wilhelm Gustloff.

Posibil ca numele sa va sune cunoscut. Si daca nu, atunci va spun eu ca numele acestui vas este si el real si acesta, la fel ca si Titanicul sau Louisitania a avut parte de o tragedie. Din pacate cazul nu este aproape deloc cunoscut sau cel putin eu nu auzisem deloc despre ceea ce a fost cea mai mare tragedie maritima din istorie.

In lupta pentru suprematie si putere nu s-a mai tinut cont ca pe vas erau copii, raniti si refugiati. Si din pacate astfel de victime sunt si astazi in aceleasi situatii, tot din cauza dorintei de putere.

¨O mare de lacrimi¨ este o lectie pe care fiecare dintre noi trebuie sa o invete, o carte pe care toti trebuie sa o citim.  O recomand din suflet si ar fi un minunat cadou de Craciun atat pentru adolescenti cat si pentru adulti.

 

Calatoarea (Outlander #1) – Diana Gabaldon

Titlu in romana: Calatoarea

Titlu in engleza: Outlander

Autor:  Diana Gabaldon

Apariție: 1 iunie 1991

Followed by: Dragonfly in amber (Talismanul), Voyager (Cercul de piatra), Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of Snow and Ashes, An Echo in the Bone, Written in My Own Heart’s Blood

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Acum cateva saptamani tot vedeam cartea asta pe toate grupurile de pe facebook, din care fac parte. Era laudata si toata lumea vorbea numai de bine despre romanul Dianei Gabaldon. Am cautat pe google cateva detalii despre carte, sa inteleg si eu ce se intampla cu acest fenomen. Asa am aflat subiectul cartii si faptul ca s-a facut un serial dupa aceasta serie. Asa ca am cerut si eu de la Bookster primul volum al seriei Outlander si m-am pus pe treaba.

Intrucat este o carte destul de groasa (undeva la 700 -800 de pagini) am petrecut ceva timp cu nasul in randurile ei, dar trebuie sa recunosc ca m-a prins de la primele pagini. Imi plac la nebunie cartile de istorie fictiva si aceasta este impletita si cu time travel. O reteta de real succes.

Calatoarea este de fapt denumirea pe care o primeste personajul nostru principal feminin, Claire Randall. Intoarsa din cel de-al Doilea Razboi Mondial, unde a fost infirmiera, Claire pleaca intr-o a doua luna de miere impreuna cu sotul ei Frank, intr-un mic sat din Scotia. Viziteaza o serie de locuri istorice si profita de timpul petrecut acolo si pentru a afla mai multe detalii despre un stramos de-al lui Frank, Jonathan Randall.

Intr-o seara, cei doi soti merg pe furis la unul din obiectivele turistice din zona, pentru a urmari un ritual stravechi facut de un grup de femei.  A doua zi Claire se intoarce in Craig Na Dun, la pietrele in forma de cerc unde urmarise ritualul impreuna cu sotul ei. O serie de zgomote venite ca de departe ii atrage atentia si femeia se apropie de una dintre pietre. In momentul in care palmele sale ating suprafata dura, Claire este varata intr-o calatorie in timp. Se trezeste in acelasi loc, 200 de ani mai devreme.

Cateva minute mai tarziu, un barbat identic cu Frank apare, imbracat ciudat si insotit de alti barbati, imbracati asemanator. Femeia are impresia ca se filmeaza un film sau ceva asemanator, dar nu intelege ce legatura are sotul ei cu filmarile. Cateva clipe mai tarziu realizeaza ca barbatul respectiv nu este Frank si ca ea nu mai este in anul 1945. Din acel moment incepe toata aventura lui Claire, intr-o lume atat de putin cunoscuta, despre care aflase doar din carti si de la sotul ei, despre evenimentele istorice cele mai importante ale vremii.

Diana Gabaldon a creat o poveste complexa, presarata cu o gramada de actiune, cu lupte intre scotienii care-si doreau independenta si englezi, cu clanuri, reguli proprii, lipsa confortului din zilele noastre, vrajitoare, povesti de iubire. Pe alocuri s-ar putea sa vi se para ca s-a exagerat cu anumite descrieri, mai ales daca nu sunteti fani ai descrierilor lungi, asa ca mine, dar restul minunatiilor din aceasta carte compenseaza acest lucru.

Personajele sunt extraordinare, James Fraser este de departe preferatul meu. Sunt bine conturate, sunt puternice si luptatoare, loiale. Si sunt multe.

Trebuie sa va mai spun ca eu am avut impresia ca sunt doar  3 volume, pentru ca atatea vazusem la noi, dar am aflat cu cateva zile in urma ca sunt nu mai putin de 8 volume. Cred ca va fi cea mai mare serie pe care o voi citi, si sunt curioasa cum vor evolua destinele personajelor mistice create de Diana Gabaldon. Si daca nu ati citit inca nici o carte din aceasta serie, va invit sa o faceti cat mai repede. Iar daca ati citit primul volum, s-ar putea ca cel de-al doilea sa va lase cu gura cascata.