Călărețul de aramă (#1 Călărețul de aramă) – Paullina Simons

Titlu în engleză: The bronze horseman

Titlu în spaniolă: El jinete de bronce

Autor: Paullina Simons

Apariție: 17 iulie 2000

Followed by: Tatiana și Alexander, The summer garden

Type: ebook

Notă: 4/5

Călărețul de aramă de Paullina Simons este primul volum al seriei cu același nume, iar eu m-am decis să o citesc după ce am auzit de ea de la Diana de la Cărți de Iubit, care a vorbit numai la superlativ despre acest roman. Puteți vedea recenzia ei, video, aici.

Acțiunea începe în Leningradul anilor 1941, unde cunoaștem două surori, Tatiana și Dasha Metanov care locuiesc într-un apartament mic alături de familia lor numeroasă. Cu un război nimicitor pe cale să le invadeze viețile, soarta fetelor va urma căi nebănuite. Tatiana îl cunoaște pe Alexander, un tânăr militar, ce îi atrage atenția de la prima vedere. Ceea ce ea nu știe este faptul că și Dasha îl cunoaște pe acest tânăr misterios, și chiar mai bine decât și-ar dori Tatiana.

Călărețul de aramă ne oferă un cumul de sentimente care pornesc de la tristețe și suferință până la fericire fără margini, iar autoarea are darul de a ne face să nu lăsăm cartea din mână (iar aceasta are o mărime deloc de neglijat). Nu știm niciodată ce va urma, dar ne invită să ne gândim la tot felul de variante. Și dincolo de asta, ne arată o poveste de dragoste care dă putere celor doi protagoniști și îi ajută să treacă peste toate obstacolele.

Deși din punctul meu de vedere tendința este aceea ca cititorii să fie atrași tocmai de povestea de dragoste, pe mine m-au interesat în mod deosebit elementele istorice ce țin de război dar și de felul în care trăiau oamenii în acea perioadă extrem de grea.

Iar legat de faptul că romanul este unul destul de lung, cititorul nu simte totuși presiunea paginilor pentru că are parte de destul de multă acțiune încât să nu simtă cum trec acestea.

Personajele sunt multe și diverse, așa că avem ocazia să cunoaștem tipologii diferite de persoane. Pe unele le vom iubi, pe alte le vom disprețui, dar îtr-un final povestea nu ar mai fi fost aceeași fără toate acestea.

De ce am oferit totuși numai 4 din 5 stele pe Goodreads? Pentru că simt că nu am iubit atât de mult povestea de dragoste a protagoniștilor pe cât au făcut-o alți cititori, dar și pentru final. Pentru că mi-e teamă că acum, când s-a schimbat mediul, continuarea seriei să nu mă mai intereseze la fel de mult.

Cititorul – Bernhard Schlink

Titlu în engleză: The reader

Autor: Bernhard Schlink

Apariție: 1995

Type: audiobook

Notă: 4/5

Cititorul este un roman pe care l-am avut mult timp în lista mea de citit. Știu și despre film, dar nu l-am văzut încă. Despre poveste pot să spun că este despre iubirea neobișnuită dintre un adolescent și o femeie mult mai în vârstă decât el, pe nume Hanna Schmitz.

Ea îl ajută într-un moment în care el are mare nevoie și din acel moment se văd zilnic. Întâlnirile dintre ei îmbină lectura unor opere extraordinare și erotismul relației pe care cei doi o au. Ulterior, cei doi se despart dar viața îi readuce împreună, într-o perioadă în care Hanna este judecată pentru faptul că a fost supraveghetoare într-un lagăr de concentrare de lângă Cracovia.

Relația pe care Hanna și tânărul Michael o au, ar putea fi considerată ca fiind nepotrivită de către unii oameni, dar eu nu am o problemă cu această situație. Ba modul în care au evoluat lucrurile ulterior mi s-au părut interesant de urmărit.

Michael a dovedit cu vârf și îndesat că indiferent de ceea ce a făcut Hanna, pentru el a fost importantă și nu a lăsat deoparte relația cu ea nici după ce aceasta ajunge în sala de judecată.

Cele două personaje sunt extrem de complexe, îndeosebi Hanna, care rămâne pe poziții și își păstrează demnitatea indiferent de situație.

Poate că Cititorul nu e o carte pentru oricine dar este un roman superb, pe care îl recomand oricând.

A piece of the world – Christina Baker Kline

Titlu în engleză: A piece of the world

Autor: Christina Baker Kline

Apariție: 21 februarie 2017

Notă: 4/5

Type: audiobook

În 2016 am citit o altă carte a autoarei Christina Baker Kline, care a fost tradusă și în România, și care se numește Trenul orfanilor. Mi-a plăcut foarte mult și mi-am dorit să mai citesc și altceva scris de ea, așa că am ales A piece of the world.

De această dată însă, în acest roman autoarea a dezvoltat o altă idee, cel puțin la fel de interesantă ca în precedenta. Personajul principal este Christina Olsen, o femeia care toată viața a trăit într-un singur loc, acolo unde s-a și născut: ferma familiei sale din Cushing, o mică localitate din Maine. După moartea părinților, ea a rămas acolo doar cu fratele său, necăsătorit. Christina are o problemă de sănătate care se agravează odată cu trecerea anilor.

În 1948, pictorul Andrew Wyeth o pictează pe Christina într-un tablou cu numele Lumea Christinei, iar această operă devine una din cele mai faimoase opere ale vremurilor. Ceea ce este cel mai interesant, din punctul meu de vedere, este faptul că povestea este reală, tabloul Christina’s World fiind expus în Muzeul de Artă Modernă din New York.

Atunci când era copil, Christina Baker Kline a primit cadou de la tatăl său gravură inspirată din acest tablou renumit. Peste ani și ani, autoarea s-a gândit să pună pe hârtie povestea Christinei Olsen.

Acțiunea romanului A piece of the world se desfășoară pe două planuri. În primul, o vedem pe Christina copil, la sfârșit de secol XIX și o urmărim prin copilărie și adolescență, până la maturitate, în 1938. Ajungem să cunoaștem cum e viața ei la fermă, cum îi este viața cu handicapul de care suferă, cum e îndrăgostită și îi cunoaștem și amărăciunile.

Al doilea plan al romanului are loc în prezent, începând cu 1938 și până în 1948. Andrew Wyeth este un pictor tânăr care ajunge în zona unde locuiește Christina pentru că urmează să se căsătorească cu o fată din zonă. Andrew o cunoaște pe Christina, se împrietenesc și ajunge să picteze tabloul său cel mai faimos.

Totuși, ambele perspective sunt povestite de Christina Olsen, la persoana I. Deși e ușor antipatică, plină de amărăciune, așa cum am menționat și mai sus, eu am reușit să empatizez cu ea și mi-a plăcut.

Recomand romanul Christinei Baker Kline și sper să se traducă curând și în România, pentru povestea faină pe care o spune, inspirată din realitate.

Un gentleman la Moscova – Amor Towles

Titlu în engleză: A gentleman in Moscow

Autor: Amor Towles

Apariție: 6 septembrie 2016

Notă: 5/5

Despre Un gentleman la Moscova nu știam nimic atunci când a fost tradus la noi. Mi-a atras atenția coperta variantei în limba engleză, așa că mi-am comandat-o de pe bookdepository.com cu prima ocazie. Iar atunci când am ales să o aleg pentru lectură, am citit și descrierea de pe spate și m-am convins că îmi va plăcea.

Acțiunea romanului scris de Amor Towles începe în anul 1922, în Moscova, unde contele Rostov este condamnat de un tribunal bolșevic la arest la domiciliu. Lucrul ciudat în această poveste este acela că “acasă” este pentru conte hotelul Metropol din capitala Rusiei. Și pentru șarmantul bărbat, lucrurile nu se opresc aici pentru că, va trebui să facă ceva ce nu a mai făcut până atunci: să muncească. Iar el va fi însoțit în această călătorie de către noi, cititorii.

Educația, eleganța și felul său de a fi, îl vor ajuta pe contele Rostov să câștige de partea sa angajații hotelului și să iasă din cele mai încurcate situații. Este un personaj încântător, amuzant, care evoluează pe măsură ce avansăm cu lectura. Practic, întregul roman se învârte în jurul vieții acestui bărbat. dar fără a fi plictisitor, Din contră, pe măsură ce trecem de jumătatea romanului, avem parte de tot mai multă acțiune.

Angajații hotelului Metropol devin ca o familie pentru conte, dar tot familie pentru el va fi și Nina, o fetiță care petrece o perioadă în hotel și care îi oferă o anumită bucurie bărbatului. O femeie importantă în viața lui este Anna Urbanova, o actriță cu care el are o relație.

Pe lângă viața contelui Rostov, în plan secund putem observa și schimbările suferite de către Uniunea Sovietică, un subiect care pe mine mă interesează din ce în ce mai tare în ultima perioadă.

Vă recomand Un gentleman la Moscova dacă vă doriți să citiți ceva diferit de ceea ce alegeți în mod obișnuit și dacă, la fel ca și pe mine, vă interesează Rusia unei epoci mai puțin cunoscută nouă.

În căutarea unui destin – Jojo Moyes

Titlu în engleză: The ship of brides

Autor: Jojo Moyes

Apariție: 2005

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

În căutarea unui destin ne spune o poveste de la sfârșitul celui De-al Doilea Război Mondial când, peste șase sute de femei pornesc în aventura regăsirii soților și logodnicilor la bordul unui portavion.

Dintre acestea, remarcăm patru dintre tinere, extrem de diferite, dar ale căror destine se împletesc în drumul spre regăsirea bărbaților alături de care își doresc să formeze o familie. În mod normal, astfel de călătorii se desfășurau pentru tinerele soții în vapoare pentru pasageri, dar de această dată cele peste 600 de femei călătoresc alături de peste 1000 de marinari și bărbați care se întorc de la război. Cartea are la bază fapte reale iar călătoria se va întinde pe șase săptămâni, cu o traiectorie ce merge de la Sydney până în Plymouth.

Așa cum am spus și mai sus, noi vom urmări îndeaproape patru dintre tinere: Margaret, Avice, Frances și Jean, care vor împări aceeași cameră. Vom cunoaște situația fiecăreia și motivele pe care le-au avut pentru a-și părăsi țara și a pleca în căutarea unui nou destin. Una dintre ele este însărcinată și-și părăsește familia cu tristețe, pentru a se alătura noii ei familii, în Anglia. Îi este teamă de cum va fi primită și privită. Alta, provine dintr-o familie înstărită și a fost crescută pentru a devenit soție și pentru a se mândri cu asta. Cea de-a treia a fost asistentă medicală în ultimii patru ani, după un trecut întunecat. Nu prea vorbește despre ea iar sufletul ei poartă urme adânci de tristețe. Își dorește să aibă parte de un nou început în Anglia. Este personajul meu preferat, cu care am rezonat cel mai bine. Ultima femeie, este de fapt o adolescentă în vârstă de 16 ani, naivă și plină de energia dată de vârstă. Cred că este una dintre persoanele a căror viață va fi cel mai mult afectată.

Jojo Moyes reușește să transmită ceea ce au trăit personajele la bordul acelui portavion, cum s-au schimbat ele, cum au interacționat cu bărbații de la bord și cum le-a afectat asta. Ceea ce nu mi-a plăcut deloc au fost începutul și finalul romanului. Și mă refer la modul prin care autoarea ne-a introdus în poveste. Deși este ca o semnătură pentru majoritatea operelor scrise de ea, pe care eu le-am citit, partea care se referă la prezent m-a dezamăgit de această dată. Mai bine intra direct în pâine, cred că ar fi fost mai drăguț. Nu mi-au plăcut personajele de la început și de la final și nici legătura creată cu trecutul și cu povestea în sine. Dar poate nu am înțeles eu cum trebuie lucrurile.