Tag: fictiune istorica

Posted on

Sub un cer sângeriu – Mark T. Sullivan

Titlu în engleză: Beneath a scarlet sky

Autor: Mark T. Sullivan

Apariție: 1 May 2017

Notă: 5/5

Văzusem cartea aceasta atunci când a apărut în România și mi-a trezit interesul pentru că povestea se desfășoară în Italia celui de-al Doilea Război Mondial. Dacă nu mă înșel, este prima carte pe care o citesc, a cărei acțiune se desfășoară în acea perioadă în Italia. Am mai citit, acum câțiva ani, un roman a cărui acțiune avea loc tot în Italia dar în timpul Primului Război Mondial.

Pino Lella este cel pe care îl însoțim în Sub un cer sângeriu. Este practic un copil, căruia nu îi pasă de naziști sau de război, lui plăcându-i fetele și muzica. Asta până când îi este bombardată casa.

Cu speranța că vor fi protejați, el și fratele lui sunt trimiși la o școală din cadrul unei mănăstiri, în Alpi. Acolo, Pino începe să desfășoare și alte activități prin care îi ajută pe evrei să ajungă în Elveția, traversând Alpii.

La vârsta majoratului, tânărul se întoarce în Milano și cu speranța de a-l proteja din nou, părinții îi spun să se înscrie în armata germană, dar nu pentru a lupta pe front. El obține un post comod, deloc periculos, ca șofer al generalului Hans Leyers, unul dintre apropiații lui Hitler. Dar este oare Pino Lella fidel regimului nazist sau se alătură camarazilor italieni care-și doresc să alunge nazismul? Vă invit să aflați și voi deznodământul acțiunilor și poveștii lui Pino Lella.

Mie mi-a plăcut foarte mult Sub un cer sângeriu, atât prin povestea pe care Mark Sullivan ne-o spune cât și prin faptul că acțiunea se desfășoară în Italia anilor 1940-1950. Dar mai ales pentru că povestea este inspirată din realitate: autorul a aflat întâi povestea lui Pino Lella și mai apoi a avut ocazia să îl cunoască.

Din ce am mai citit pe internet, romanul este asemănat cu Privighetoarea de Kristin Hannah unde, la fel ca și în cazul lui Pino, acolo, o tânără ajuta oamenii să traverseze Alpii dar într-o altă locație. Riscul era incredibil de mare pentru cei care făceau asta și când zic risc nu mă refer doar la faptul că puteau fi prinși dar, și la faptul că își riscau viața. Aceștia trebuiau să cunoască foarte bine zonele prin care treceau pentru a nu suferi accidente nici ei, dar nici cei pe care îi ajutau.

După ce am terminat-o de lecturat (de fapt, am ascultat audiobook-ul), am văzut și câteva păreri negative despre ea dar, eu v-aș recomanda să nu vă lăsați influențați și să încercați măcar să îi dați o șansă dacă vă plac ficțiunile istorice.

Posted on

Sașenka (#1 Moscow Trilogy) – Simon Sebag Montefiore

Titlu în engleză: Sashenka

Autor: Simon Sebag Montefiore

Apariție: 2008

Urmată de: Red sky at noon, One night in Winter

Notă: 5/5

Sașenka de Simon Sebag Montefiore este primul volum al seriei cu numele Moscova, pe care istoricul, doctor în filosofie printre altele, a documentat-o foarte bine din punctul meu de vedere, și care a reușit să facă din această carte nu numai una plină de elemente istorice extraordinare, dar și povestită în așa fel încât să atragă cititorul în poveste.

Acțiunea romanului începe în anul 1916, în timpul iernii, când o întâlnim pe Sașenka, o tânără în vârstă de 16 ani, în timp ce iese din clădirea Institutului Smolnîi, locul unde studia alături de alte tinere din înalta societate a Rusiei. Locul unde se desfășoară acțiunea este orașul Sankt Petersburg, oraș pe care țarul l-a redenumit Petrograd pentru că “Sankt Petersburg suna prea nemțește – dar pentru localnici se numea tot Sankt Petersburg, sau mai simplu Piter“.

Tânăra este așteptată de guvernanta ei dar și de poliția secretă a Țarului și este ridicată de aceștia din urmă. Pentru câteva ore, are impresia că nu o să-și mai vadă niciodată nici orașul, nici familia. Dar tatăl ei, baronul Zietlin, anunțat de dădaca disperată face tot posibilul să o scape pe Sașenka din ghearele poliției secrete.

Probabil vă întrebați ce motive avea poliția să o investigheze și să o ridice pe tânăra de șaisprezece ani. Ei bine, ea este de fapt parte dintr-o conspirație unde a fost implicată de unul din unchii ei. Este fermecată de ideologia bolșevică și face tot ce poate pentru a promova ideile pe care le-a descoperit prin intermediul acelui membru al familiei.

A doua parte a romanului are loc douăzeci de ani mai târziu, când Sașenka este căsătorită cu un important membru al partidului comunist, și este ea însăși un membru important, un exemplu pentru toate femeile din Rusia comunistă. Au împreună doi copii, o fetiță și un băiețel, dar asta nu o ține departe de pericole.

Lucrurile la care a contribuit în ultimii douăzeci de ani, se întorc împotriva ei și orice lucru bun pe care l-a făcut din datorie pentru țară, din convingerile politice, este dat uitării. Deși împletită cu ficțiune, povestea Sașenkăi este una care ne dezvăluie elemente extrem de interesante din istoria Rusiei, o poveste care dovedește că indiferent de intențiile bune pe care le-ai avea, nu poți cunoaște interesele celor alături de care ai luptat.

Mi-a plăcut extrem de mult, m-a lăsat cu poftă de mai mult și abia aștept să citesc și următoarele volume ale seriei pentru că mă fascinează tot ce e legat de istoria Rusiei.

Voi ați citit Sașenka de Simon Sebag Montefiore?

Posted on

Ce am mai citit Q3 2019

În mod normal, la fiecare trei luni scriu un articol despre ce cărți noi au intrat în biblioteca mea și ce am mai citit dar, de această dată o să vorbesc doar despre ce mai mai citit în cel de-al treilea trimestru al anului. Am ales să fac asta pentru că nu am mai cumpărat nici o carte nouă, cu excepția celor în format ebook sau audiobook pe care le citesc pe Audible și Scribd și pe care uneori “le dau înapoi”.

Ce am citit

În luna iulie am terminat Rețeaua Alice (The Alice Network) de Kate Quinn, pe care am început să o ascult în iunie. A fost urmată de un ebook de Pam Jenoff, în limba spaniolă, numită Las cosas que amamos (The things we cherised) și de un alt audiobook, tot în limba spaniolă, dar care a fost tradus și la noi: Sub un cer sângeriu de Mark T Sullivan.

Această lună a fost productivă în materie de lecturi de tot felul. Am citit în sfârșit și Fiica ceasornicarului de Kate Morton, în acea ediție superbă în limba română. Apoi, pentru că am văzut-o la Eugenia de la Despre cărți , am citit și eu Pactul de Jodi Picoult. Următoarea lectură a fost Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris, carte pe care mi-am dorit-o de când am văzut-o prima dată și care mie mi-a plăcut, în ciuda părerilor împărțite. Este până la urmă, o poveste reală.

Am încheiat această lună cu două lecturi în limba spaniolă: La bailarina de Auschwitz (The choice) de Edith Eger și Largo pétalo de mar de Isabel Allende, dar sper că, măcar cea de-a doua va fi tradusă în limba română.

În luna august mi s-a făcut dor să citesc o carte fantasy, așa că am ales volumul trei din seria Tronul de cleștar de Sarah J Maas, Moștenitoarea focului. Apoi, am trecut într-o altă extremă, la un clasic, cu La răscruce de vânturi de Emily Bronte, pentru ca acesteia să îi urmeze tot o carte dintr-o serie. Este vorba despre cel de-al treilea volum al seriei Lumikki Andersson, Negru ca abanosul de Salla Simukka.

Tot cu o serie am continuat, și am început La corte reluciente de Richelle Mead. Este primul volum al seriei cu același nume, dar nu știu cât de curând o să vreau să citesc și volumul doi. Spre finalul lunii am citit Sub aceeași stea de John Green și Sora pierdută de Flynn Berry și am ascultat Un an la Oxford de Julia Whelan despre care am avut anumite așteptări dar s-a dovedit a fi despre cu totul altceva decât ceea ce credeam eu. Am încheiat cu The summer before the war de Helen Simonson.

Septembrie a fost ceva mai puțin bogată în lecturi. Am citit Nimbo, cel de-al doilea volum al seriei Arc of a Scythe de Neal Shusterman, al cărei prim volum a fost tradus și la noi (Secera). A urmat o carte de Dario Fo, în limba spaniolă, La reina Cristina de Suecia, tradusă în limba română cu numele Ca din întâmplare, femeie: regina Cristina a Suediei.

Pentru prima dată după mult timp, am recitit o carte, și este vorba despre Altfel…și totuși Alice de Lisa Genova, care mi-a plăcut foarte mult și la prima lectură dar și la cea de-a doua. Am încheiat luna cu Văduva de Fiona Barton, care se afla pe lista mea de citit de mai mult timp, și în mod total nepotrivit cu subiectul cărții, am terminat-o în vacanță.

Cam astea au fost lecturile celui de-al treilea trimestru al anului ce parcă zboară. Vă invit și pe voi să îmi spuneți ce ați citit în ultimul timp și să îmi recomandați cărți.

Posted on

Călărețul de aramă (#1 Călărețul de aramă) – Paullina Simons

Titlu în engleză: The bronze horseman

Titlu în spaniolă: El jinete de bronce

Autor: Paullina Simons

Apariție: 17 iulie 2000

Followed by: Tatiana și Alexander, The summer garden

Type: ebook

Notă: 4/5

Călărețul de aramă de Paullina Simons este primul volum al seriei cu același nume, iar eu m-am decis să o citesc după ce am auzit de ea de la Diana de la Cărți de Iubit, care a vorbit numai la superlativ despre acest roman. Puteți vedea recenzia ei, video, aici.

Acțiunea începe în Leningradul anilor 1941, unde cunoaștem două surori, Tatiana și Dasha Metanov care locuiesc într-un apartament mic alături de familia lor numeroasă. Cu un război nimicitor pe cale să le invadeze viețile, soarta fetelor va urma căi nebănuite. Tatiana îl cunoaște pe Alexander, un tânăr militar, ce îi atrage atenția de la prima vedere. Ceea ce ea nu știe este faptul că și Dasha îl cunoaște pe acest tânăr misterios, și chiar mai bine decât și-ar dori Tatiana.

Călărețul de aramă ne oferă un cumul de sentimente care pornesc de la tristețe și suferință până la fericire fără margini, iar autoarea are darul de a ne face să nu lăsăm cartea din mână (iar aceasta are o mărime deloc de neglijat). Nu știm niciodată ce va urma, dar ne invită să ne gândim la tot felul de variante. Și dincolo de asta, ne arată o poveste de dragoste care dă putere celor doi protagoniști și îi ajută să treacă peste toate obstacolele.

Deși din punctul meu de vedere tendința este aceea ca cititorii să fie atrași tocmai de povestea de dragoste, pe mine m-au interesat în mod deosebit elementele istorice ce țin de război dar și de felul în care trăiau oamenii în acea perioadă extrem de grea.

Iar legat de faptul că romanul este unul destul de lung, cititorul nu simte totuși presiunea paginilor pentru că are parte de destul de multă acțiune încât să nu simtă cum trec acestea.

Personajele sunt multe și diverse, așa că avem ocazia să cunoaștem tipologii diferite de persoane. Pe unele le vom iubi, pe alte le vom disprețui, dar îtr-un final povestea nu ar mai fi fost aceeași fără toate acestea.

De ce am oferit totuși numai 4 din 5 stele pe Goodreads? Pentru că simt că nu am iubit atât de mult povestea de dragoste a protagoniștilor pe cât au făcut-o alți cititori, dar și pentru final. Pentru că mi-e teamă că acum, când s-a schimbat mediul, continuarea seriei să nu mă mai intereseze la fel de mult.

Posted on

Cititorul – Bernhard Schlink

Titlu în engleză: The reader

Autor: Bernhard Schlink

Apariție: 1995

Type: audiobook

Notă: 4/5

Cititorul este un roman pe care l-am avut mult timp în lista mea de citit. Știu și despre film, dar nu l-am văzut încă. Despre poveste pot să spun că este despre iubirea neobișnuită dintre un adolescent și o femeie mult mai în vârstă decât el, pe nume Hanna Schmitz.

Ea îl ajută într-un moment în care el are mare nevoie și din acel moment se văd zilnic. Întâlnirile dintre ei îmbină lectura unor opere extraordinare și erotismul relației pe care cei doi o au. Ulterior, cei doi se despart dar viața îi readuce împreună, într-o perioadă în care Hanna este judecată pentru faptul că a fost supraveghetoare într-un lagăr de concentrare de lângă Cracovia.

Relația pe care Hanna și tânărul Michael o au, ar putea fi considerată ca fiind nepotrivită de către unii oameni, dar eu nu am o problemă cu această situație. Ba modul în care au evoluat lucrurile ulterior mi s-au părut interesant de urmărit.

Michael a dovedit cu vârf și îndesat că indiferent de ceea ce a făcut Hanna, pentru el a fost importantă și nu a lăsat deoparte relația cu ea nici după ce aceasta ajunge în sala de judecată.

Cele două personaje sunt extrem de complexe, îndeosebi Hanna, care rămâne pe poziții și își păstrează demnitatea indiferent de situație.

Poate că Cititorul nu e o carte pentru oricine dar este un roman superb, pe care îl recomand oricând.