Cărți care m-au surprins

În 2022 au fost câteva cărți pe care le-am citit și care m-au surprins printr-unul sau mai multe elemente. Lor li se alătură și titluri din 2021 care au rămas cu mine și pe care vreau să le împărtășesc cu voi.

O să încep într-o ordine aleatorie, cu Pâine cu ceva de Liliana Nechita, o carte pe care am citit-o în decembrie 2022 care vorbește despre cum era viața în comunism. Este o carte esențială pentru toți românii, atât pentru cei trecuți bine de prima tinerețe, ca să-și amintească de vremurile alea și să nu cadă în tentația melancoliei pentru așa vremuri, cât și celor tineri, pentru a încerca să înțeleagă cum a fost.

Fenomenul Pitești de Virgil Ierunca e o carte extrem de scurtă dar plină de scene terifiante. Este ca o introducere în ceea ce a fost închisoarea de la Pitești și mi-am notat și alte titluri. Pe lista mea e și o vizită la închisoare, mai ales că sunt din Pitești. Deși știam că acolo a fost un loc unde erau ținuți deținuții, nu am învățat niciodată în clasele gimnaziale despre ce a reprezentat acel loc. Și-ați putea spune că era poate prea devreme la 14-15 ani să aflăm despre istoria neagră a țării, dar am întrebat alți oameni care au făcut liceul în România și nici în cazul lor, nu au discutat la istorie despre acele vremuri. În ciuda faptului că sunt extrem de dure, consider că evenimentele istorice din ultimii 100 ani ar trezi mai mult interesul tinerilor pentru istorie.

Monarhia în România: 1866 -1947 de Ioan Scurtu este o carte ceva mai veche (eu am citit o ediție din 1991) și care nu a mai fost reeditată, deși aș considera-o de interes atât pentru elevii de liceu cât și pentru cei care și-au încheiat studiile de mult. Aflăm curiozități despre cum a fost instaurată monarhia în România, dar și cum s-au desfășurat lucrurile cu fiecare dintre regii țării.

În mod surprinzător, realizăm că mentalitățile și modul de acționare a clasei politice, nu s-au modificat prea tare. Două din elementele cele mai interesante pentru mine au fost faptul că inițial tronul României i-a fost oferit fratelui regelui Leopold al Belgiei care a refuzat, și faptul că Churchill a propus în 1944 ca influența URSS în România să fie 90%, în Bulgaria 75%, Iugoslavia și Ungaria 50% ș Grecia 10%.

Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini m-a surprins printr-un anume eveniment la care nu mă așteptam. A fost un element supriză, neplăcut dar care dă o anumită credibilitate poveștii. Pentru că în ciuda faptului că nu ne întâlnim prea des cu astfel de scene în literatură, asta nu înseamnă că ele nu există în realitate și că nu se întâmplă copiilor.

Din cer au căzut trei mere de Narine Abgaryan e o carte ce te poate ajuta să te întorci în copilărie, mai ales dacă ți-ai petrecut acea parte a vieții la sat. Condimentat cu o mulțime de elemente de realism magic, Din cer au căzut trei mere de spune povestea oamenilor dintr-un sătuc uitat de lume din Armenia.

Viața secretă a marilor scriitori de Robert Schakenberg este ca un dosar cu cele mai interesante întâmplări din viețile multor scriitori. Mă așteptam să fie greu de parcurs, dar a fost o plăcere să trec prin toate numele și să descopăr astfel lucruri care m-au făcut să vreau să citesc cărțile multora dintre cei la care încă nu am ajuns.

Atlasul fericirii de Helen Russell îți dă un sentiment de căldură. Mi-a plăcut atât de mult încât am oferit cadou această cartea unei persoane dragi. Ni se prezintă câteva elemente, situații sau cuvinte specifice unei țări și ni se arată cum să implementăm un pic din acel lucru pe care îl fac oamenii din țara respectivă, prin simplul fapt că ni se povestește cum procedează oamenii din locul acela. Îți trezește interesul pentru a vizita țara aceea.

Despre somn de Matthew Walker este o carte de non-ficțiune pe care îmi doresc să o recitesc. La prima lectură m-a impactat informația legată de cât este de important somnul pentru noi și despre ritmul circadian în diverse etape ale vieții. Tot în urma citirii aceste cărți, am început să reduc cantitatea de cafea pe care o beam zilnic. Sunt curioasă care vor fi efectele ei asupra mea după o doua lectură.

Provocările literare ale anului 2022 #lecturiin2022 și planurile pentru 2023

Spuneam în articolul cu cele mai frumoase cărți citite în anul 2022 că am citit mai mult ca niciodată, ajungând la 112 lecturi până la final de an, reprezentând recordul meu, și în materie de număr de cărți dar și în materie de număr de pagini.

Spre deosebire de alți ani, pe care-i veți găsi documentați pe blog, în 2022 am ales să mă provoc cu mai puține cărți pe lista principală și cu o listă separată de serii pe care îmi doream să le continui și despre care voi da detalii într-un articol separat. Dacă ești curios ce serii aveam pe listă în 2022, poți afla de aici.

Revenind la provocările literare ale 2022, nu am reușit să le duc 100% la capăt. Din cele douăsprezece alese, mi-au rămas două, destul de greoaie, pe care am decis să le trec și pe lista pentru 2023, pentru că mă interesează subiectele și nu vreau să las prea mult timp să treacă. Este vorba despre Holocaustul în România de Radu Ioanid și A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român 1921-2021 de Adrian Cioroianu.

Celelalte titluri propuse și duse la îndeplinire cu succes sunt: Ucenicul arhitectului de Elif Shafak, Frumoasele adormite de Stephen King și Owen King, Inocenții de Ioana Pârvulescu, Minunata lume nouă de Aldous Huxley, Klara și soarele de Kazuo Ishiguro, Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini, Poate ar fi bine să discuți cu cineva de Lori Gottlieb, Titani ai istoriei: giganții care ne-au modelat lumea de Simon Sebag Montefiore, Pământul făgăduinței de Barack Obama și Despre somn. De ce este vital să dormim și să visăm de Matthew Walker. Unele mi-au devenit favorite, pe altele vreau să le citesc și despre toate pot să spun că au fost lecturi cu adevărat bune.

Pentru 2023, am ales tot un mix interesant de titluri. Celor două menționate mai sus li se vor adăuga Dopamina de Daniel Z. Lieberman, Trăgători și mistificatori de Andrei Ursu, Abandon de Gurnah Abdulrazak, Ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat de Alina Nelega, Istoria secretă de Donna Tartt, Omul în căutarea sensului vieții de Viktor E. Frankl, Emma de Jane Austen și Eugenia de Lionel Duroy.

Așadar, doar 10 titluri pe lista principală pentru #lecturiin2023. Non-ficțiune, istorie, ficțiune, ficțiune istorica, literatură română, clasici, dark academia, un mix interesant, așa cum am spus. Las cursul lucrurilor să mă surprindă, pentru că am peste 190 de cărți necitite în bibliotecă și 285 în want to read pe Goodreads. În funcție de cum va evolua lista aceasta, poate vor mai exista și alte provocări literare. Până atunci, spor la citit să avem!

Cele mai frumoase cărți citite în 2022 #lecturiin2022

A mai trecut un an și a venit din nou momentul să fac o retrospectivă a celor mai frumoase cărți pe care le-am citit de-a lungul acestui an. De această dată am un grup de cărți ce au avut un impact destul de mare asupra mea și un alt grup de mențiuni speciale.

Așadar preferatele anului au fost pentru mine, în ordinea cronologică a citirii lor: Cel care mă așteaptă de Parinoush Saniee, Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini, Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renunțând la rădăcinile mele hasidice de Deborah Feldman și Pâine cu ceva de Liliana Nechita. Este prima dată, cred, când un autor român ajunge în topul preferatelor mele dintr-un an și mă bucur, mai ales că e o carte citită pe ultima sută de metri a anului 2022.

Neortodox, este o carte de memorii a autoarei însăși, o femeie născută și crescută în lumea hasidicilor Satmar, in Brooklyn. Deși văzusem serialul atunci când a apărut, am regăsit și elemente neprezentate sau pe care le-am uitat și am rămas cu un gust amar, cu o uimire că o astfel de bulă există și-n ziua de azi.

Cel care mă așteaptă spune povestea unei tinere din Iran, care se îndrăgostește dar iubirea ei este una interzisă de familie. Ce trăiește e puțin spus că e un infern. O urmărim de-a lungul vieții sale și suferim alături de ea. Vânătorii de zmeie spune povestea unei prietenii dintre doi copii din Afganistan. Dar este și o poveste despre trădare și vinovăție, familie și iubire. M-a surprins de pe la începuturi și nu mă așteptam la ceea ce s-a întâmplat cu unul dintre băieți. Dincolo de asta, contextul istoric, atât în acest roman cât și în cartea menționată mai sus, este extrem de interesant și ne arată elemente ale istoriei care ne sunt mai puțin cunoscute.

Mențiunile mele speciale merg către Ultimul tren spre Londra de Meg Waite Clayton, despre care am scris aici, Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina, o poveste despre sacrificiu și puterea unei mame deportate în Siberia, Din cer au căzut trei mere de Narine Abgaryan, unde descoperim un mic sat din Armenia și unde condimentele sunt elementele de realism magic, Casa germană de Annette Hess, care ne spune povestea unei tinere care descoperă ce s-a întâmplat la Auschwitz, Gemenele de la Auschwitz de Affinity Konar, care ne spune povestea a două surori care ajung la Auschwitz, in Menajeria lui Mengele, Întâi l-au omorât pe tata. Povestea unei fetițe din Cambodgia de Loung Ung, o mărturie a unui copil ce-și vede viața zdruncinată de venirea la putere a roșiilor lui Pol Pot, și, Britt-Marie a fost aici de Fredrik Backman, în care o reîntâlnim pe Britt-Marie cu care am făcut cunoștință în Bunica mi-a zis să-ți spun că-ți pare rău, și pe care ajungem să o adorăm în această carte, întrucât asistăm la evoluția ei de la femeia obsedată de felul cum trebuie făcute toate lucrurile până la femeia care mai lasă astfel de lucruri deoparte și e capabilă să-și ia propriile decizii.

Acestea au fost cele 11 cărți pe care le-am ales din cele 112 pe care le-am citit în 2022. A fost cel mai bun an al meu în materie de lecturi și mi-aș dori să citesc cel puțin atâtea anul care vine dar, realist vorbind, nu cred că va mai fi posibil, mai ales și pentru că aș vrea să îmi îndrept puțin atenția și spre cărți de dezvoltare personală.

Provocările literare ale anului 2021 #lecturiin2021 și planurile mele pentru 2022

În articolul scris la început de 2021 spuneam că am raportat niște cărți din 2019 în 2020 și mai apoi în 2021. Ei bine, nici acum nu am ajuns să citesc acele cărți așa că, am ales să nu le mai trec pe lista de anul acesta. Și dacă o fi totuși să pun mâna pe ele, să fie binevenite.

Una este însă în curs de citire, și este vorba despre Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului de Yuval Noah Harari, pe care am început-o cu ceva timp înainte de finalul anului 2021 dar pe care, nu am apucat să o termin încă. Merge destul de greoi pentru că îmi place să citesc câte puțin și să mă gândesc la ceea ce ne prezintă Harari în această carte.

Pe lista de necite se află Magicianul de John Fowles și Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes. Restul au reușit să intre pe lista #lecturiin2021 și unele chiar să-mi devină favorite, cum sunt Patria de Fernando Aramburu și Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău de Fredrik Backman.

Pentru 2022, lista este formată din 12 cărți pe care le-am ales cu mare greutate. Ce este însă diferit de anii trecuți este faptul că jumătate dintre ele sunt cărți de non-ficțiune. Prima alegere este o carte scrisă de Elif Shafak, de la care eu am mai citit Cele patruzeci de legi ale iubirii, care mi-a plăcut destul de mult (4/5 stele pe Goodreads). Am ales Ucenicul arhitectului care stă pe lista de așteptare de pe Goodreads, din 2016. Nu știu prea multe despre ea și-mi doresc să rămână în continuare un mister până o voi citi.

Următoarea alegere este romanul unui deja considerat clasic al horrorului, Stephen King. Este vorba despre Frumoasele adormite pe care a scris-o împreună cu fiul său. E un monstru de carte și acesta a fost motivul pentru care am ales-o pe ea și nu pe celelalte pe care le mai am necitite în bibliotecă.

Cea de-a treia alegere este a unei scriitoare de pe meleagurile natale, aceasta fiind Ioana Pârvulescu și cartea sa Inocenții despre care am auzit vorbindu-se de bine. Vreau să-mi dau ocazia să descopăr mai mulți autori români contemporani.

Un clasic se află pe poziția cu numărul patru: Minunata lume nouă de Aldous Huxley. Aceasta este urmată de un roman al unui autor pe care l-am descoperit în 2021 și care mi-a plăcut foarte mult. Am citit Să nu mă părăsești și am ales Klara și soarele pentru lectură în 2022, de Kazuo Ishiguro.

Iar ultima carte de ficțiune nu are încă un titlu, pentru că nu m-am decis dacă voi citi Și munții au ecou sau Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini. Am citit de același autor Splendida cetate a celor o mie de sori și mi-a plăcut foarte mult.

Cărțile de non-ficțiune sunt și ele destul de variate, dar cred că jumătate din ele fac referință la istorie. Celelalte sunt cărți de dezvoltare personală sau autobiografie. Prima este Poate ar fi bine să discuți cu cineva de Lori Gottlieb, urmată fiind de Pământul făgăduinței de Barack Obama. Următoarele două poziții sunt ocupate de Titani ai istoriei: giganții care ne-au modelat lumea de Simon Sebag Montefiore și Despre somn. De ce este vital să dormim și să visăm de Matthew Walker. De Montefiore am citit doar ficțiune până acum și tare-s curioasă să-mi îmbunătățesc cunoștintele și să îl descopăr pe Montefiore în non-ficțiune. Iar ultimele două alegeri au legătură cu România și cu istoria sa: Holocaustul în România de Radu Ioanid, care a ajuns pe această listă după ce am citit Pogromul de la Iași de același autor, și care m-a impresionat, și A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român 1921-2021 de Adrian Cioroianu.

Acestor douăsprezece titluri li se vor mai adăuga și unele cărți din serii pe care aș vrea să le termin de citit anul aceasta, pentru a reduce numărul de serii începute și neterminate. Dar până vă voi povesti despre ele, îmi puteți spune voi care sunt cărțile pe care doriți să le citiți în 2022.

Cele mai frumoase cărți citite în 2018

Anul 2018 este deja aproape de final și a sosit vremea să fac o retrospectivă a celor mai frumoase cărți pe care le-am citit. Cumva, categoriile sunt puțin diferite față de cele din anii trecuți, în sensul că, am pus sub categoria ficțiune atât thrillere cât și historical fiction.

Ficțiune:

  1. Castelul din nori s-a sfărâmat (#3 Millenium) – Stieg Larsson.Autorul este unul dinter preferații mei. Ador primele 3 cărți ale seriei și mi se pare un must read pentru orice iubitor de thriller și mister, dar și pentru cei care nu au citit acest gen până acum. Vă asigur că o să vă îndrăgostiți de aceste cărți! Pe de altă parte, povestea lui Lisbeth Salander este continuată de un alt autor, după ce Stieg Larsson a murit, dar nu mai este la fel. Vă recomand și filmele, mai ales variantele suedeze. Și dacă nu mă înșel, a apărut și ecranizarea volumului 4.

  2. Splendida cetate a celor o mie de sori – Khalid Hosseini. Această carte m-a marcat cumva prin povestea ei dar și prin locul unde se desfășoară acțiunea și mediul din țara respectivă.

  3. Privighetoarea – Kristin Hannah. Cartea asta mi-a rupt sufletul și m-a făcut să mă îndrăgostesc de stilul autoarei. Parcă-și pune ea sufletul pe tavă și le dă din el personajelor sale. Acțiunea se petrece ăn timpul celui de-al Doilea Război Mondial și ne prezintă povestea a două surori.

  4. Jumătate de viață – Care Santos. Autoarea mea preferată din Spania a publicat o nouă carte la noi, un roman care ne prezintă 5 femei ce se reîntâlnesc la o mulțime de ani după un eveniment ce le-a marcat viitorul pentru totdeauna. O lectură plăcută, a cărei acțiune are loc într-un loc minunat.

  5. Bibliotecara de la Auschwitz – Antonio G. Iturbe. O poveste despre Holocaust care nu mai are nevoie de nici o prezentare. O să spun doar că este inspirată din realitate.

  6. Aleea cu licurici – Kristin Hannah. V-am zis că m-am îndrăgostit de stilul autoarei. Poate că nu s-ar fi aflat în top dacă nu ar fi avut loc un eveniment anume, care la fel ca și în cazul romanului Privighetoarea, mi-a rupt sufletul. Nu mai plânsesem așa citind o carte de la Harry Potter, volumul în care moare Dumbledore.

Young adult:

  1. Un șir infinit de țestoase – John Green. Ar trebui să fie citită de toți adolescenții, de cei care se luptă cu anxietatea și nu numai. E mai mult decât o lectură, este o lecție, cred eu, pentru cei care nu înțeleg anumite stări.

  2. Simon și planul Homo Sapiens – Becky Albertalli. Din punctul meu de vedere, aceasta este o carte despre acceptarea de sine și despre curajul de a le spune celorlalți ce simțim, indiferent pentru cine. Am avut ocazia să văd întâi filmul, la invitația celor de la Editura Epica și mi-a plăcut foarte mult. Apoi cartea a fost devorată în cel mult 2 zile.

  3. Ura cu care lovești – Angie Thomas. La fel ca și în cazul cărții Un șir infinit de țestoase, cred că această carte trebuie să ajungă în mâinile câtor mai mulți adolescenți. Pentru mine a fost deosebită pentru că a pus pe masă un subiect despre care până în acel moment doar am auzit vorbindu-se la televizor.

Serii:

  1. Partea întunecată a magiei (#1 Culorile magiei) – V.E. Schwab. Povestea celor trei Londre m-a captivat de la primele pagini. Personajele au ceva magic, indiferent din care Londră provin.

  2. Un tron întunecat (#2 Trei coroane întunecate) – Kendare Blake. Abia așteptam continuarea poveștii celor 3 surori, mai ales după finalul pe care l-a avut primul volum. Și nu am fost dezamăgită. Acum abia aștept următorul volum ca să aflu și ce se mai întâmplă.

  3. Silozul (#1 Silozul) – Hugh Howey. Nu eram eu mare fan SF dar am devenit fan al lui Hugh Howey, după ce am citit primul volum al seriei. După ce am terminat cartea care prezintă un scenariu pe care eu îl consider posibil, am căutat mai multe detalii despre ea și autor pe internet și mi-a crescut admirația pentru scriitor. Fiecare parte a acestui volum a fost scrisă ca o poveste individuală dar nu se observă, așa de bine sunt legate. În plus, autorul și-a publicat singur cărțile, chiar și după ce au început să aibă succes. Volumul 2, Silozul.Începuturile, ne duce ceva mai mult în trecut, înainte de acțiunea din primul volum.

  4. Jocurile foamei (întreaga serie) – Suzanne Collins. Da, am citit seria abia anul ăsta și nu pot să cred că am așteptat atât de mult. E una din cele mai faine serii pe care le-am citit și unele din cele mai faine ecranizări pe care le-am văzut. Recomand, recomand, recomand! Efectiv nu am putut să mă țin departe de volumele 2 și 3 după ce am terminat-o pe prima.

  5. Scythe (#1 Arc of a Scythe) – Neal Shusterman. Am devorat cartea asta. Păcat că nu e încă tradusă la noi, dar sper să apară în 2019, pentru că e faină tare. Abia aștept să citesc continuarea poveștii Cirei și a lui Rowan. Ei sunt protagoniștii noștri, într-o lume în care oamenii nu mai mor din cauze naturale. Dacă are loc un accident și o persoană moare, ea poate fi reînviată imediat. Pe când, dacă o “coasă” te ucide, nu mai este loc de întors. Și este nevoie de oameni cu coase pentru a Evita suprapopularea. Dar cum faci să alegi cine rămâne în viață și cine nu?

Non-ficțiune:

  1. Castelul de sticlă – Jeanette Walls. Aceasta este povestea adevărată a unei familii care m-a indignat dar m-a și învățat că uneori dorința de a depăși o anumită situație este suficientă pentru a o învinge mediul bolnav în care ești crescut. Poate că e prea mult să spun mediu bolnav dar fiind că totuși părinții își iubeau copii, dar mi-a fost prea greu să înțeleg egoismul tatălui și al mamei.

  2. Disecție: un roman – Han Kang. Autoarea povestește un episod tragic din istoria Coreei de Sud, un eveniment de care s-a simțit legată toată viața pentru că acțiunea se petrece în orașul de unde ea plecase împreună cu familia ei.

  3. Sapiens. Scurtă poveste a omenirii – Yuval Noah Harari. Este o carte despre care nu am nici o îndoială că ați auzit. Este o lectură extrem de interesantă, pentru că afli lucruri pe care nu le înveți la școală și pe care practic nu le poți găsi în manualele de istorie. În gimnaziu nu m-am dat în vânt după istorie, din cauza profesorilor pe care i-am avut, iar la liceu am învățat mai ales despre istoria Spaniei, dar mereu mi-a plăcut să văd documentare despre evenimentele istorice. Și așa este și această carte, ca un documentar.

  4. Orice om îi este teamă: un partid, doi ani și trei premieri – Radu Paraschivescu. Pentru mine este prima carte de la acest autor contemporan român pe care o citesc și care are o însemnătate deosebită, pentru că, așa cum ar trebui să se întâmple cu fiecare dintre noi, mă simt afectată de aspectele atinse de acesta în volumul ce poartă ca titlu o replică premierului României.

Și iată că fără să vreau, am creat o listă cu 18 cărți faine pe care le-am citit anul acesta. Care au fost pentru voi, cele mai frumoase cărți citite în 2018?