Cele mai frumoase cărți citite în 2019

Iată că a trecut și anul 2019 și a sosit momentul să fac retrospectiva celor mai frumoase cărți pe care le-am citit anul acesta. Acest articol a devenit un fel de tradiție pe blog pentru pentru că am scris și anul trecut (aici) dar și în 2017 și 2016 (aici și aici).

Dar ceea ce se schimbă de data aceasta este faptul că o să grupez totul în funcție de luni, pentru că fiecare lună a anului a avut cel puțin o carte bună, ce a intrat in topul acesta. Și, coincidență sau nu, topul conține 19 cărți, același număr pe care mi-am dorit să-l citesc neapărat și despre care am scris aici.

Am început anul cu Povestea mea de Michelle Obama, autobiografia unei femei pe care o apreciez și despre care am aflat destul de multe lucruri noi. Este o carte care a fost destul de prezentă în social media anul acesta și probabil ați văzut-o și voi de multe ori. Tot la început de an am citit și o carte a unei autoare ale cărei opere le citesc mereu cu mare interes: Svetlana Aleksievici. Este vorba despre Ultimii martori care prezintă declarații, amintiri și experiențe ale unor copii din Belarus.

În luna februarie, preferatul meu a fost primul volum al seriei Războiul celor două roze de Conn Iggulden, Pasărea furtunii. Acțiunea se desfășoară în Anglia și Franța secolului XV, deci este cartea potrivită pentru iubitorii de ficțiune istorică.

Primăvara a început cu Soția călătorului în timpde Audrey Niffenegger și Un gentleman la Moscova de Amor Towles. Două romane extrem de diferite, dar cu povești foarte faine. Despre ele am scris aici și aici.

În luna aprilie, tot două din cărțile citite au intrat în topul de anul acesta. Este vorba despre Flori pentru Algernon de Daniel Keyes și Oscar și Tanti Roz de Éric-Emmanuel Schmitt, două povești care m-au impresionat până la lacrimi.

Luna mai a venit cu Fetele dispărute din Paris de Pam Jenoff, pe care am ascultat-o de fapt, în format audio. În luna iunie am citit în sfârșit Altfel… și totuși Alice de Lisa Genova pe care, la fel ca și mențiunea anterioară, am ascultat-o și care mi-a plăcut atât de mult încât, până la finalul anului am citit și versiunea în limba română. Tot în prima luna de vară, am citit și Sașenka de Simon Sebag Montefiore, care face parte dintr-o serie legată de istoria Rusiei și de care m-am atașat și vreau să citesc mai departe și celelalte volume.

Iulie a fost cea mai bogată lună în materie de lecturi frumoase și voi menționa următoarele titluri: Sub un cer sângeriu de Mark T. Sullivan, Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris și The Choice de Edith Eger, aceasta din urmă nefiind încă tradusă la noi, dar atunci când va apărea va fi, cu siguranță, exprem de iubită.

În luna august m-a impresionat Sub aceeași stea de John Green, de care mă ferisem până atunci pentru că văzusem filmul mai demult și voiam să uit din acțiune înainte să citesc cartea.

În luna septembrie am lecturat cel de-al doilea volum al unei serii care a început să se traducă și la noi. Este vorba despre Thunderhead de Neal Shusterman (primul volum al seriei se numește Secera). Din lecturile lunii octombrie voi menționa Evadare de la Auschwitz de Andrei Pogojev.

În luna noiembrie, am plâns de-a binelea în tren, în drum spre birou, citind finalul cărții Un bărbat pe nume Ove de Fredrick Backman. M-am identificat mult cu Ove și, așa cum spuneam și pe instagram, cred că fiecare dintre noi ar trebui să fie măcar puțin sau din când în când ca Ove. O altă lectură frumoasă a lunii este Când înflorește liliacul de Martha Hall Kelly, prima carte dintr-o serie. Am deja al doilea volum, și inițial îmi doream să îl citesc pe acela dar, am aflat că e al doilea volum al seriei așa că am început cu începutul 🙂

Ultima lună a anului a început cu ceva stres pentru mine, și nu prea am avut poftă de citit nici după ce nebunia a trecut, dar am cumpărat primul volum al seriei Harry Potter în varianta ilustrată și e atât de frumoasă și una din seriile mele preferate dintotdeauna încât a trebuit să o menționez în acest top.

Care sunt cărțile care v-au plăcut cel mai mult în 2019?

Oscar și Tanti Roz (#3 Le Cycle de l’invisible) – Éric-Emmanuel Schmitt

Titlu în franceză: Oscar et la damme rose

Autor: Éric-Emmanuel Schmitt

Apariție: 2002

Preceded by: Milarepa, Domnul Ibrahim și florile din Coran

Followed by: Copilul lui Noe, Le sumo qui ne pouvait pas grossir, Les dix enfants que madame Ming n’a jamais eus, Félix et la source invisible

Type: ebook

Notă: 5/5

Oscar și Tanti Roz face parte din seria cu numele Le Cycle de l’invisible și este al treilea volum din aceasta. În această carte cunoaștem povestea lui Oscar, un băiețel de 10 ani care suferă de cancer în fază terminală. Numai această propoziție i-ar putea face pe unii cititori să evite lectura acestui roman scris de Éric-Emmanuel Schmitt. Dar tocmai pentru că vorbim de Schmitt, cred că numai el putea să pună pe hârtie o poveste extrem de tristă prezentată într-un mod vesel. Așa că vă încurajez să îi dați o șansă, asta dacă nu ați făcut-o deja, pentru că din ce știu, cel puțin pe Bookster este una din cele mai citite cărți.

Atunci când află că este bolnav, Oscar o cunoaște pe Tanti Roz, o femeie puternică și amuzantă, pe care o regăsim alături de copil pe tot parcursul cărții. Între cei doi se creează o legătură emoțională puternică.

Tanti Roz îi propune lui Oscar să îi scrie o scrisoare lui Dumnezeu, timp de 12 zile, în fiecare zi, cerându-i câte un lucru pentru suflet, nimic material. În plus, fiecare zi va fi trăită de Oscar ca fiind mereu la altă vârstă, adăugându-și câte 10 ani cu fiecare zi, și oferindu-i astfel șansa să treacă prin toate etapele vieții.

Oscar profită de timpul pe care îl mai are de trăit așa cum puțini ar face-o. Își face prieteni și o are alături pe Tanti Roz, se poartă ca și cum nu ar fi bolnav, deși starea lui evoluează de la o zi la alta.

La final, vă mai recomand încă o dată cartea pentru extraordinara poveste pe care o spune și pentru lecția pe care ne-o dă.

Cărți noi în biblioteca mea și ce am mai citit Q2 2019

A sosit și vremea să facem o retrospectivă a celui de-al doilea trimestru din anul 2019. A fost o perioadă extrem de productivă, zic eu, atât din punct de vedere al lecturilor cât și din punct de vedere al cărților cumpărate. Am profitat de ocazia că am mers în România în iunie și am cumpărat câteva din cărțile pe care le aveam pe listă.

Ce am citit

Luna aprilie a început acolo unde terminasem luna martie, și anume la audiobookuri. Prima carte audio a fos A piece of world de Christina Baker Kline, și a fost urmată de The Reader de Bernhard Schlink și Flowers of Algernon de Daniel Keyes. Pe toate le aveam pe listă mea de citit de ceva timp. Tot de la Diana de la Cărți de iubit am auzit de Călărețul de aramă de Paullina Simons, primul volum al seriei cu același nume, așa că am citit-o și eu, după ce m-a convins prin vlogul ei. A urmat Oscar și Tanti Roz de Éric-Emmanuel Schmitt, despre care am auzit numai lucruri bune și care mi-a plăcut foarte mult.

Tot în aprilie am citit Iubire amară de Elena Ferrante, prima carte de la această autoare pe care avut ocazia să o lecturez. De tetralogia napolitană mă feresc deocamdată. Reinas malditas de Cristina Morató, Ursul și privighetoarea (The bear and the nightingale) (#1 Winternight) de Katherine Arden, Spinning Silver de Naomi Novik (care va fi tradusă la noi în această toamnă) și Maytreyi de Mircea Eliade sunt cărțile cu care am încheiat luna.

În mai am terminat de citit City of Dark Magic (#1 City of dark magic) de Magnus Flyte pe care o începusem în aprilie. A fost urmată de Winter de Marissa Meyer, al patrulea volum al seriei Cronicile lunare (până în acest moment, în România s-au tradus doar primele două volume), The lost girls of Paris de Pam Jenoff care mi-a plăcut foarte mult și Cele patruzeci de legi ale iubirii de Elif Shafak, care m-a surprins plăcut și ea.

În aceeași perioadă, am citit și Secrets of a charmed life de Susan Meissner, Girl at war de Sara Nović și Warlight de Michael Ondaatje care se aflau și ele de ceva timp în lista mea de citit de pe Goodreads. Faimoasa A walk to remember (O plimbare de neuitat) de Nicholas Sparks a fost și ea printre lecturile mele. Luna mai s-a încheiat cu The almost moon de Alice Sebold și The bookshop on the corner de Jenny Colgan.

Ultima lună din acest trimestru a debutat cu Fly Away (#2 Aleea cu licurici) de Kristin Hannah, continuarea primului volum, care mi-a plăcut atât de mult anul trecut. Still Alice de Lisa Genova era o carte de care mă temeam, dar abia aștept să vă povestesc despre ea.

Audible, una din aplicațiile de cărți audio pe care le folosesc, oferă lunar o serie de cărți gratuite, iar în luna iunie am văzut acolo un autor pe care l-am mai citit: Francesc Miralles cu a lui Mátame Eternamente. În concediul din România, am citit Înainte de cădere de Noah Hawley, pe care eu am primit-o de la Diana Solomon, și pe care am oferit-o mai departe Eugeniei Boca. A urmat al treila volum al seriei Trei coroane întunecate, Două domnii întunecate de Kendare Blake și al patrulea volum al seria Regina Roșie, Furtuna războiului de Victoria Aveyard. Luna s-a încheiat cu Sașenka (#1 Moscova) de Simon Sebag Montefiore.

Cărți noi în biblioteca mea

La această categorie nu o să menționez și cărțile audio pe care le-am ascultat, pentru că aș repeta mai bine de 60-70% din titlurile menționate mai sus.

În lunile aprilie și mai am profitat de reducerile sporadice din România (de pe Libris, Elefant sau Cartepedia) pentru a-mi comanda: Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris, Omul din Sankt Petersburg de Ken Follet, Femeia din cabina 10 de Ruth Ware, Înainte să fim ai voștri de Lisa Wingate, Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Aleksievici, Grădina de iarnă de Kristin Hannah, Două domnii întunecate de Kendare Blake, Fiica ceasornicarului de Kate Morton, Furtuna războiului de Victoria Aveyard și Autonom de Annalee Newitz.

Din Belgia, mi-am cumpărat de la un anticariat două cărți în limba engleză: Girl with a pearl earring de Tracy Chevalier și Summer in February de Jonathan Smith. Iar într-o zi, am intrat într-o librărie de lângă casă, unde au un raft micuț cu romane în limba engleză, și am găsit o carte superbă (după copertă): Enchanteé de Gita Trelease.

Cam atât pentru acest trimestru. Aștept să îmi împărtășiți și voi lecturile cele mai faine pe care le-ați avut în ultimul timp și ce cărți noi au intrat în biblioteca voastră.

Articolul de trimestrul trecut poate fi citit aici.

Cea mai frumoasa carte din lume – Éric-Emmanuel Schmitt

cea-mai-frumoasa-carte-din-lumeTitlu in romana: Cea mai frumoasa carte din lume

Titlu original: Odette Toulemonde et autres histoires

Autor: Éric-Emmanuel Schmitt

Apariție: 2006

Nota: 5/5

cea mai frumoasa carte din lume

Cea mai frumoasa carte din lume cuprinde cateva povestiri scurte care mie mi-au placut foarte mult.

Prima povestire este despre Wanda Winnipeg – Magali pe numele ei adevarat, este romanca, care a fost casatorita cu mai multi oameni bogati, se intoarce pe Coasta de Azur, unde si-a trait adolescente si unde l-a cunoscut pe tanarul care a marcat-o si care i-a fost prima iubire. Soarta ii aduce din nou fata in fata iar finalul reintalnirii lor este unui neasteptat.

Helene este protagonista celei de-a doua povesti. Este o femeie obsedata de perfectiune, de mica, a schimbat numerosi amanti de-a lungul timpului in incercarea de a-l gasi pe cel perfect. Cu o legatura de cateva luni cu Antoine, un avocat dupa care umbla tot Parisul, si care s-a dat peste cap ca sa-i faca pe plac, ea tot este nemultumita. Ajunge sa se casatoreasca cu el si sa faca doi copii, Maxime si Berenice, pe care ii detesta la fel de mult, dar se ascunde in spatele mamei perfecte.

Dupa moartea prematura a sotului ei, isi da seama ca nu mai poate fi aceeasi Helene fara el. Se inchide in ea si la ceva timp pleaca intr-o calatorie, si intr-un final ajunge in Cape Town unde, in mod ciudat are parte de o scena asemanatoare cu cea traita atunci cand a inceput totul.

Odile Versini locuieste in Paris si este casatorita cu Charles. Aproape zilnic, femeia suna la politie zicand ca o femeie se afla in casa ei, dar cand acestia vin sa investigheze, niciodata nu gasesc pe nimeni. Schimba broastele usilor, raporteaza furtul unor inele si intr-un final renunta la a mai suna la politie, pentru ca descopera ca batrana ii muta lucrurile prin casa, nu i le fura. Intr-o zi Charles, se intoarce acasa impreuna cu Yasmine, sotia sa. Odile se simte tradata si nu il mai primeste. Ii raman doar stirile la care se anunta cati morti provoaca zilnic canicula. Intrusa o viziteaza in fiecare zi, si intr-una din zile se hotaraste sa o confrunte.

Cea de-a patra poveste incepe prezentandu-ne ideea ca exista 2 Aimee Favart. Una inainte de despartirea de iubitul ei Georges, si una dupa. Doar ca el era insurat si se retragea in Franta cu sotia sa, dupa ce timp de 25 de ani avusese si o relatie cu Aimee.

Ramasa singura si in curand fara un loc de munca, nereusind sa isi mai gaseasca altceva, si neputand sa materializeze in nici un fel bijuteriile primite de la Georges, si nici tabloul Picasso, pentru ca se dovedeste ca e fals, Aimee ajunge sa inchirieze o mica incapere din apartamentul ei, studentilor.

Curand afla ca sufera de o boala necrutatoare si ajunge sa isi petreaca tot timpl in spital, unde singura ei visita este Kumiko, o studenta de care s-a atasat. Cum tratamentul nu da rezultate, femeia se resemneaza dar Kumiko incearca sa o convinga sa mearga la tratament in Japonia.

Aimee, pentru a fi lasata sa moara in liniste, doneaza fetei tabloul fals si ii spune ca este veritabil. Patruzeci de ani mai tarziu, foarte bogata, Kumiko declara ca doneaza bani in amintirea prieteni ei care ¨credea in bunatatea omeneasca mai mult ca oricine altcineva¨.

Urmatorea poveste, ¨Totul pentru a fi fericita¨ ne demonstreaza ca ce se vede din afara unei relatii un e intotdeauna perfect si inauntrul ei. O femeie cu un barbat minunat descopera trecutul acestuia, intamplator, dupa o visita la coafor. Atunci cand intelege esenta trecutului lui si motivatia, poate fi prea tarziu. Sau poate un.

¨Printesa desculta¨aduce in primplan un actor trecut de vremurile bune, care se intoarce in turneu in orasul unde a trait o noapte de neuitat cu o femeie pe care a tinut-o minte toata viata, desi a cunoscut altele de-a lungul anilor. O printesa despre care incearca sa mai afle cate ceva, mergand la hotelul unde ea l-a dus atunci. Surprins are sa fie cand va afla vesti despre ea.

Odette Toulemonde il admira pe Balthazar Basan, scriitorul ei favorit si considera ca ii datoreaza optimismul ei de zi cu zi. Dat fiind ca la prima intalnire cu el a fost foarte emotionata, ii scrie o scrisoare pe care i-o da la o a doua intalnire, atunci cand in sfarsit reuseste sa-si spuna numele corect.

Autorul uita de scrisoare o vreme si o gaseste intr-un momento de cumpana a vietii lui. Ajunge sa locuiasca cu Odette si mai apoi pleaca, dar ii ofera o calatorie la Marea Nordului, ce le va schimba destinul pentru totdeauna.

Ultima poveste, cea care da si numele cartii, spune povestea a 13 femei dintr-o inchisoare din Rusia si care vor sa trimita niste mesaje fetelor lor. Dupa indelungi ganduri si planuri incropesc o carte, cea mai frumoasa carte din lume… cu retete.