Tag: reading challenge

Posted on

Planuri literare pentru anului 2026

Dacă în articolul trecut vorbeam despre retrospectiva anului 2025, a venit și momentul să vă povestesc despre planurile mele literare pentru acest an. Anul trecut am avut 6 provocări propuse de mine și am mai aderat la provocarea Mikelutzei pe instagram, #citesccumikelutza2025. Aceste șapte provocări au avut fiecare câte 12 cărți, ceea ce a însemnat că în fiecare lună a trebuit să citesc câte 6 sau 7 cărți. Spun șase sau șapte deoarece, unele dintre ele au apărut în două provocări. S-a dovedit a fi un pic prea mult, întrucât nu mi-a mai lăsat spațiu suficient pentru a citi alte cărți.

Și pentru că nu am vrut totuși să mă limitez doar la această listă predefinită de lecturi, am citit și alte cărți ce mi-au atras atenția în timpul anului. Ca rezultat asta a însemnat că nu am putut să citesc tot ce îmi propusesem. Drept urmare, am hotărât să reportez titlurile rămase din aceste provocări literare.

Este vorba despre treisprezece romane, din categoriile următoare: cărți clasice (două titluri: Moș Goriot de Honoré de Balzac, Demonii de F.M. Dostoievski), non-ficțiune (Demența digitală de Manfred Spitzer, Cernobîl în miez de noapte de Adam Higginbotham și Eroi și victime de Maria Bucur), 12 months – 12 books (Cortina de fier de Anne Applebaum).

Lista continuă cu patru titluri în limba engleză (The winter of the witch de Katherine Arden, The house of fortune de Jessie Burton, The upside of stress de Kelly McGonigal și Born Survivors de Wendy Holden) și trei titluri în limba spaniolă (Volver la vista atrás de Juan Gabriel Vásquez, La mano de Fátima de Ildefonso Falcones și Viaje a Portugal de José Saramago).

Acestor titluri, li se adaugă noi provocări. Urmez aceleași categorii ca în anul precedent: 6 pentru 2026 (înlocuiește 12 months 12 books), autori români, clasici, cărți în limba engleză, cărți în limba spaniolă și catalană și cărți de non-ficțiune.

6 pentru 2026 conține titluri alese ca și în anul precedent, de prietenul meu. Îl rog să se uite în bibliotecă și să aleagă titlurile, în numărul indicat de mine. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu le-am mai ambalat, deci nu mai avem “blind date with a book”.

Titlurile alese în categoria 6 pentru 2026 sunt: Muzeul inocenței de Orhan Pamuk, Povestea lui Casey Han de Min Jin Lee, Fiica eminenței cenușii de Philippa Gregory, Viața lui Pi de Yann Martel, Omul care iubea cărțile de Patrick deWitt și Când esti fericit, lovește primul de Tatiana Țîbuleac.

In categoria cărților în limba engleză avem următoarele titluri alese din biblioteca mea: Thinking fast and slow de Daniel Kahneman, The God of the woods de Liz Moore (pe care am vrut să o citesc încă de anul trecut dar nu am mai ajuns la ea), There are rivers în the sky de Elif Shafak, The Heaven & Earth grocery store de James McBride, Blue sisters de Coco Mellors și In order to live de Yeonmi Park.

Dacă în cazul cărților în limba engleză, aveam suficiente titluri în bibliotecă din care să îmi aleg, în spaniolă și catalană am doar câteva rămase așa că am ales trei titluri din bibliotecă și trei ebooks: La heredera del mar de Juan Francisco Ferrándiz (luată după ce mi-a atras atenția că o citea cineva pe plajă), La última mirada de Goya de Javier Alandes (cumpărată după ce am citit sinopsisul), Alchemised de Sen Lin Yu (m-a convins hype-ul, sper să nu îmi pară rău), La luz perdida de Nino Haratischwili (în limba română Lumina care lipsea), Que entierren nuestros huesos en la medianoche de V.E. Schwab și Cafè Barcelona de Joan Carreras (cartea în catalană).

În materie de clasici, am strâns destul de multe prin abonamentul Romane nemuritoare de la Litera dar și prin prisma altor achiziții. Așadar, am pus pe listă: Bâlciul deșertăciunilor de William M. Thackery, Frankestein de Mary Shelley, Verișoara Bette de Honoré de Balzac, Vârsta inocenței de Edith Wharton, Rebecca de Daphne du Maurier (foarte populară, în special în ultimii 2-3 ani), și Don Quijote de la Mancha de Cervantes.

Cel puțin două dintre ele (Bâlciul deșertăciunilor și Don Quijote) sunt destul de lungi (cred că peste 600-700 pagini), așa că sunt curioasă cât timp îmi va lua să le parcurg.

În categoria cărților de non-ficțiune am făcut un mix de istorie, self-help și ceva politică și economie. Avem: Saga dinastiei de Windsor de Jean des Cars (pentru că mi-a plăcut mult de tot Saga favoritelor), Utopie pentru realiști de Rutger Bregman, 4000 de săptămâni de Oliver Burkeman, Deep work de Cal Newport (aleasă pentru cuvântul concentrarea de pe copertă), și Coridorul îngust de Daron Acemoglu și James A. Robinson.

Pentru categoria autori români, am ales: Trei femei, cu mine, patru de Hanna Bota (influențată de Ștefania Istrate), Câteva feluri de a dispărea de Flavius Ardelean (dacă îmi amintesc corect, mi-a fost recomandată de Luciana Corlan), Călătorie în jurul omul ui de Alexandru N. Stermin (primită cadou de la Luciana), Cartea Mironei de Cella Serghi, Brățară pe glezna ta de Radu Paraschivescu și Chiajna din casa Mușatinilor de Simona Antonescu. Despre aeasta din urmă am auzit numai de bine încă de acum câțiva ani.

Pe lângă toate acestea, îmi doresc să continui sau să termin câteva serii, dar și să încep unele noi. Am trecut pe lista celor de continuat sau de terminat șase serii: Tetralogia napolitană de Elena Ferrante (volumul 4), Comoron Strike de Robert Galbraith (volumul 8, seria mai continuă, dar acesta este cel mai recent volum), Vrabia roșie de Jason Matthews (volumele 2 și 3), Răzbunarea lui Faye de Camilla Lackberg (volumele 2 și 3), Klimakvartetten sau Cvartetul climei (?) de Maja Lunde (volumele 3 și 4) și Beartown de Fredrik Backman (volumele 2 și 3).

Cu privire la seriile noi, am trei pe listă. Intenția mea nu este de a le începe și termina toate volumele din serie în anul 2026, dar măcar una-două din serie să citesc.

Prima dintre ele este Victorian Bookshop Mystery de Kate Parker. Am dat de ea întâmplător și mi-a atras atenția sinopsisul. Sper să fie o lectură pe placul meu, pare din genul mister – thriller.

Trilogia Raiului și a Iadului (nu știu exact dacă asta e traducerea în limba română) de Jón Kalman Stefánsson este pe listă datorită Adrianei de la Adriana.and.the.books (pe Instagram).

Cea de-a treia serie pe listă este Clubul crimelor de joi de Richard Osman, pe care intenționez să o citesc în spaniolă, în format electronic. Am mai așteptări de la bătrâneii investigatori, așteptări create după ce am văzut opiniile din online. Am înțeles că avem și ecranizarea primului volum. Inteționez să văd și eu filmul după ce citesc cartea.

Pe lângă toate aceste provocări literare, în funcție de timp și chef, o să mai extrag un titlu sau două din lista care conține cărțile necitite din biblioteca mea.

Voi ce planuri aveți pentru lectură în 2026?

Posted on

Retrospectiva anului 2025

A mai trecut un an de lecturi frumoase și a sosit momentul să mă uit la cum au evoluat lucrurile nu doar în decursul ultimelor 12 luni dar și raportat la ultimii doi ani.

Pe lângă aplicațiile de profil pe care le folosesc pentru a-mi ține evidența cărților citite, am și un fișier excel pe care îl actualizez din anul 2023 și care mi-a dat astfel ocazia să pot crea statistica de mai jos, în care am comparat nu dar numărul de pagini și numărul de cărți citite în total, dar și să le pot separa în funcție de format (audiobooks, ebook sau cărți în format fizic).

Numărul total de cărți citite în acești trei ani a fost constant însă ceea ce s-a schimbat a fost compoziția, dacă-mi este permis să folosesc această formulare. Se poate observa o scădere semnificativă în numărul cărților în format electronic pe care le-am citit în 2025 comparativ cu 2024 și 2023 (o scădere cu aproximativ 70% față de 2023). Sunt de părere că asta se datorează faptului că am citit mai mult din bibliotecă, mânată fiind nu doar de provocările literare pe care mi le-am propus în 2025 dar și pentru că am cumpărat și citit mai ales cărți în limba română iar eu citesc în format electronic îndeosebi în engleză și spaniolă.

Și pentru că m-am referit la cititul în limba română, 84 din cele 110 cărți citite au fost în această limbă. Restul au fost împărțite între limba engleză, spaniolă și o carte în catalană. Intenționez pentru 2026 să ajung cel puțin la o carte în catalană, pentru exercițiu, pentru că îmi face plăcere și nu aș vrea să o uit.

Cu privire la naționalitățile autorilor, anul acesta am ajuns în doar 24 de țări, mai puține decât în alți ani. Din ce îmi amintesc, anul trecut (în 2024) au fost peste 30 de țări. Cele mai multe cărți au fost scrise de autori din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, România, Irlanda și Franța. Suma acestor 5 țări reprezintă majoritatea cărților citite și sper ca în 2026 să reduc numărul celor din SUA și Marea Britanie și să ajung la autori din alte state, la care nu ajung prea des sau deloc până acum.

Ca și în 2023 și 2024, majoritatea lecturilor mele au fost scrise de autoare. Neintenționat, procentul a crescut de la 61-62% la 70.9% în 2025. Nu este neapărat un aspect după care să îmi aleg cărțile, e pur și simplu o întâmplare faptul că îmi atrag atenția mai mult titlurile scrise de femei. Poate are legătură și cu genurile literare pe care le prefer (ficțiunile istorice, mister și thriller și clasicii au fost în top în 2025).

Au predominat cărțile de ficțiune, dar nici numărul non-ficțiunilor nu e de lepădat. De altfel, cartea mea preferată a fost una de non-ficțiune (Revoluția glucozei de Jessie Inchauspé). Plănuiesc să mențin trendul și în 2026 și poate chiar să măresc numărul cărților de non-ficțiune la care ajung.

Privind la anul publicării titlului pentru prima dată, mai bine de jumătate din lecturile mele sunt publicate după 2020. Și dacă adăugăm și categoria 2010-2019, atunci mai bine de 77% dintre cărțile citite au fost publicate în ultimii 15 ani. Aș vrea să lucrez pe viitor și să ajung mai des la cărți publicate înainte de 2000.

Pe final, înainte de a ne uita la câte cărți am terminat de citit în fiecare lună, aș vrea sa menționez că 63 din 110 cărți au fost citite ca urmare a provocărilor literare pe care mi le-am făcut la începutul anului și 65 de cărți sunt parte din biblioteca mea. Intenția mea este să citesc cel puțin tot atâtea din bibliotecă în 2026 pentru că am aproximativ 260 de cărți necitite (în afara celor lăsate în România care însumează și ele aproape 100 de cărți).

Știu că multă lume spune că a citi și a cumpăra cărți sunt două hobby-uri diferite. Sunt de acord. Însă aș vrea să nu mai acumulez atât de multe, întrucât ajung mai repede la cele mai noi intrate în colecție și îmi pare rău pentru cele care stau pe raft de câțiva ani. De altfel, sunt într-un fel de “low buy” la început de 2026 și sper să mă țin de el, cel puțin până acumulez titluri pe lista de dorințe.

Despre planurile pe 2026 voi vorbi într-un articol separat. Până atunci, vă las mai jos statistica de cărți citite în fiecare lună. Dacă doriți, aici sau pe Instagram, îmi puteți împărtăși câte cărți ați citit și dacă vă place să vă uitați la statistici cu privire la lecturile voastre.

Posted on

Retrospectiva primului trimestru (2024)

Primele trei luni ale anului se simt de parcă au trecut într-o clipire și, în același timp, 2024 pare că a început acum mult, mult timp. Este un paradox, știu, dar așa se simte. În materie de lecturi, am citit mai mult decât am crezut că voi reuși și sper să-mi țin ritmul și în restul anului.

Dar până trecem la statistici, vreau să menționez și faptul că am reușit să fac mici provocări literare de care am reușit să mă țin. Se pare că reușesc să îndeplinesc anumite țeluri pe termen scurt mai bine decât am reușit să mă țin de provocările pe termen lung din anii trecuți. De exemplu, am dedicat luna februarie cărților scurte din biblioteca mea și am vorbit despre asta în articolul precedent. Apoi, am dedicat luna martie cărților lungi, și am reușit să termin o carte de preste 900 pagini și am trecut de jumătatea unui alt volum cu peste 850 de pagini, printre alte cărți mai scurte. Pe de altă parte, îmi doresc să dedic luna aprilie și poate și luna mai anumitor edituri de la care am mai multe cărți necitite în bibliotecă.

Revenind la ceea ce am citit în primele trei luni ale anului, am reușit să termin 37 de cărți. Sunt destul de multe dar, o bună parte sunt audiobook-uri la care apelez destul de des în drumul meu spre și de la serviciu sau când trebuie să merg pe jos. La capitolul ebook, am reușit să recuperez teren, acesta fiind un format pe care l-am cam abandonat anul trecut.

62% dintre autorii citiți au fost femei. Aceasta e o statistică destul de constantă în lecturile mele, în sensul că acesta a fost trendul și anul trecut, să citesc mai multe cărți scrise de autoare decât de autori. Nu e o chestie intenționată dar, mi se pare interesant de urmărit.

Cea mai productivă lună din punct de vedere al cărților citite a fost februarie însă, trebuie să iau în considerare acea provocare de a citi cele mai scurte cărți din bibliotecă în acea lună. Am citit aproape de două ori mai puține cărți în luna martie și poate fi justificat prin alegerea de a citit acei doi monștri de peste 850 pagini.

În încercarea mea de a mai citi din sutele de cărți adunate în bibliotecă dar și de a micșora TBR-ul de pe Goodreas, am citit îndeosebi în limba română. Intuiesc că va rămâne limba în care voi citi cel mai mult anul acesta.

Cât despre țări și mai precis locul de unde este autorul/autoarea cărții citite, am reușit să bifez 18 țări, iar selecția este destul de interesantă. După cum se poate observa, majoritatea sunt din Statele Unite ale Americii, urmate de România, Marea Britanie și Colombia. Aceasta din urmă are legătură cu o scurtă călătorie făcută în această țară în ianuarie iar pe autorii români îi citesc cu regularitate și am acumulat o colecție de dimensiuni reduse în ultimele luni.

Cât despre titluri, nu o să le înșir aici. Dar, dacă aveți curiozități, vă invit să dați click aici și veți fi redirecționati spre pagina mea de Goodreas unde puteți vedea nu doar ce am citit dar și câte stele le-am oferit.

Înainte de a încheia, o să las o mică listă cu recomandări, acestea fiind lecturile care mi-au plăcut mie cel mai mult în aceste trei luni:

  • Yellowface – R.F. Kuang
  • Un veac de singurătate – Gabriel García Márquez
  • Fabule moderne – Tatiana Țîbuleac
  • Kim Jiyeong, născută în 1982 – Cho Nam-joo
  • Țara mea inventată – Isabel Allende

Până data viitoare, lecturi frumoase să avem!

Posted on

#lecturiin2023 și câteva statistici

În 2023 am reușit să citesc în total 111 cărți. Poate multe pentru unii sau poate puține. Nu e o competiție și nu alerg după numere. Însă îmi place să mă joc cu ele și, separat de Goodreads, am ținut o listă în Excel, cu câteva caracteristici de interes pentru mine: genul autorului, data publicării în original, țara de unde e autorul, numărul de pagini sau ore în cazul audiobookurilor, limba în care am citit cartea, formatul în care am citit și așa mai departe. Și acum, a sosit momentul să le pun împreună în niște grafice și fotografii.

Din cele 111 cărți citite, majoritatea au fost în format audio (45), în principal pe Voxa și Audible. Acestea au fost urmate de 43 de cărți în format fizic, paperback sau hardback. Iar ebook-urile au ocupat locul trei, cu 23. Numărul lor a scăzut destul de mult în ultimii ani, de când mi-am făcut o bibliotecă în Olanda și am cumpărat constant cărți. Probabil în 2024 numărul nu va fi cu mult mai mare, dar planul este să citesc cât mai multe cărți din biblioteca mea și să nu mai cumpăr atât de multe cărți.

Majoritatea cărților citite sau ascultate au fost în limba română. 9 au fost în spaniolă și 10 în engleză. Cred că este pentru prima dată când numărul cărților în limba engleză îl depășește pe cel al cărților în limba spaniolă. Posibil ca acest trend să se mențină în acest an, deoarece vreau să citesc mai multe cărți în engleză. Cât despre cărțile în limba română, la numărul acesta au contribuit și audiobookurile în limba română, de pe Voxa.

Douăzeci și opt de țări. Un mix destul de bun, aș zice. Cred că am atins toate continentele, și aceasta cred că este statistica mea preferată. Abia aștept să văd cum mă voi descurca în 2024, mai ales pentru că vreau să ajung la o mulțime de autori noi pentru mine.

Dacă ar fi să fac un top trei al celor mai multe cărți scrise de un autor dintr-o anumită țară, acesta ar fi:

  • Statele Unite ale Americii: 28
  • Marea Britanie: 26
  • România: 15

Pentru cineva care până acum câțiva ani nu citea autori români, mai ales contemporani, cred că este o mare realizare să fi citit 15 cărți ale autorilor români.

Cât despre anul când au fost publicate pentru prima dată, am citit astfel:

  • perioada 1800 – 1899: 2cărți
  • perioada 1900-1999: 18 cărți
  • perioada 2000-2009: 9 cărți
  • perioada 2010-2019: 40 cărți
  • 2020-2023: 42 cărți

Așadar, peste 80 de lecturi au fost destul de noi, publicate după 2010. Poate în 2024 voi ajunge mai des și la clasici.

În cadrul grupurilor de carte din care fac parte #descopărautoriromani, Povești cu Mikelutza și încă unul aici în Olanda, am citit în total 17 cărți. Ca gen literar, ficțiunea și ficțiunea istorică au fost cele mai numeroase, împreună cu thriller și mister și cărțile de non-ficțiune. De altfel, îmi propusesem să citesc mai multe cărți de non-ficțiune în 2023 (fie ele memorii, self-development și self help etc.)

Judecând după genul autorului/autoarei, majoritatea lecturilor mele au fost scrise de femei. Balanța înclină destul de tare în direcția lor și mă bucură, pentru că nu am urmărit treaba asta ci mi-a venit cumva natural.

Pentru mai multe detalii despre titlurile pe care le-am citit în 2023, puteți accessa acest link: Goodreads My year in books 2023.

Cum a fost 2023 pentru voi în materie de lecturi?

Abia aștept să văd cum se va prezenta 2024 pentru mine. Nu am mari planuri, pentru prima dată nu am nici o listă de cărți pe care vreau să le citesc dar, așa cum am menționat, îmi doresc să ajung la mai mulți autori noi pentru mine. Până atunci, lecturi frumoase să avem!

Posted on

Cinci cărți pe care vreau să le citesc toamna asta

Am tot văzut în ultima vreme tot felul de provocări pe la cititori, și mai ales provocări legate de cărți pe care aceștia vor să le citească în toamna ce urmează să vină și asta mi-a făcut și mie poftă de un nou reading challenge de toamnă. Am ales așadar, cinci cărți din biblioteca mea pe care vreau să le citesc în următoarele luni. Opțiunile sunt strict din bibliotecă pentru că am mult prea multe cărți necitite la care îmi doresc să ajung.

Cei care pleacă și cei ce rămân, al treilea volum al tetralogiei napolitane scrisă de Elena Ferrante este prima la care vreau să ajung. Toamna are un loc special în sufletul meu și îmi dă mereu impresia că e un nou început, probabil din cauza faptului că școala începe toamna. Consider astfel că această carte se potrivește cumva cu ceea ce reprezintă toamna. Sunt curioasă să mai aflu ce s-a mai întâmplat cu cele două prietene

Istoria secretă de Donna Tartt este cartea lunii septembrie la clubul de carte Povești cu Mikelutza de pe discord și este o carte pe care îmi doresc să o citesc de foarte mult timp. Și ea cred că se potrivește cu ceea ce se întâmplă legat de anul academic, întrucât, din câte știu, acțiunea se petrece într-o universitate.

Fetele din livada cu meri de Nikola Scott are o copertă care te poate duce cu gândul la vară. Însă mie îmi dă un vibe de toamnă și fiind un roman de ficțiune istorică, nu putea să lipsească din această listă.

Educație fatală de Naomi Novik este un fantasy young adult. Îmi e dor să citesc o astfel de carte în care acțiunea să aibă legătură cu o școală de magie. Singura problemă este aceea că nu am și cel de-al doilea volum în bibliotecă și va trebui să aștept puțin înainte să îl citesc, dacă reușește să mă prindă tare în mrejele magiei Școlii Solomonarilor.

Și ultima dar nu cea din urmă, Cartea poștală de Anne Berest este tot un roman de ficțiune istorică cu ceva mister legat de o carte poștală, așa cum ne indică și numele. Nu știu altceva nimic despre această carte și nu țin minte să o fi văzut pe la alți cititori pe internet până acum.

Acestea sunt titlurile pe care le-am ales, și la care sper să ajung în următoarele luni. Voi aveți vreo carte pe care vă doriți neapărat să o citiți toamna asta?