Topul cărților mele preferate din toate timpurile (partea a treia)

Iată că a sosit momentul să închei acest top al cărților mele preferate din toate timpurile pe care le-am citit până la începutul lunii iunie. Celelalte două părți pot fi găsite aici și aici. Mi-aș dori să strâng cel puțin tot atâtea alte cărți printre favorite despre care să vă povestesc în viitor.

Povestea mea de Michelle Obama este autobiografia fostei primei doamne a Statelor Unite ale Americii. Mi-a plăcut să descopăr copilăria micuței Michelle dar și să-i văd punctul de vedere din timpul campaniei lui Barack. Din punctul meu de vedere este și va fi un exemplu pentru multe femei și fetițe din lumea întreagă.

Fetele dispărute din Paris de Pam Jenoff este un roman de ficțiune istorică a cărui copertă m-a făcut să vreau să ajung în locul unde este făcută poza asta (și am ajuns). Dar dincolo de copertă, este un roman pe două planuri temporale: unul prezent și unul din timpul celui de-al doilea Război Mondial în care o grupare de agente secrete din Londra ajung în Franța pentru a-și îndeplini misiunea de a ajuta Rezistența. Însă cele douăsprezece femei nu se vor mai întoarce niciodată acasă și noi vom încerca să aflăm de ce, împreună cu Grace, cea care descoperă o valiză din care ia câteva fotografii.

Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman este povestea unui bătrânel suedez, ursuz și tipicar. Este genul acela de vecin bun la toate dar care bombăne toată ziua. Este un bătrânel pe care nu ai cum să nu îl iubești. Parcurgem împreună cu el povestea vieții sale, din copilărie, momentul întâlnirii cu Sonja, întâmplările grele prin care trec și iubirea lor. Este genul acela de carte care te va face să plângi și care, rămâne cu tine peste ani și ani.

Învățare de Tara Westover este o carte pe care acum câțiva ani o vedeam peste tot pe internet și care a ajuns astfel la o mulțime de cititori. Este povestea autoarei, o femeie care a ajuns pentru prima dată într-o sală de clasă la vârsta de 17 ani. Născută și crescută într-o familie atipică, ea s-a pregătit toată viața pentru sfârșitul iminent al lumii. Nu a fost văzută niciodată de un medic sau de vreo asistentă și toate rănile grave sau mai puțin grave erau tratate acasă cu tot felul de ierburi.

Dincolo de șocul pe care ți l-ar putea provoca ideea că așa ceva încă se întâmplă în zilele noastre, într-o societate considerată atât de dezvoltată cum sunt Statele Unite ale Americii, povestea Tarei este o lecție pentru fiecare dintre noi.

Povestea unui orfan de Pam Jenoff este tot o ficțiune istorică a cărei acțiune se desfășoară în timpul celui de-al Doilea Război Mondial însă cadrul este unul atipic: un circ. Este povestea a două tinere care se cunosc în acest circ și a unui bebeluș a cărui soartă a fost schimbată pentru totdeauna. Noa, devenită mamă prea devreme și fiind nevoită să își abandoneze bebelușul, salvează un copilaș dintr-un vagon.

Dincolo de șocul pe care ți l-ar putea provoca ideea că așa ceva încă se întâmplă în zilele noastre, într-o societate considerată atât de dezvoltată cum sunt Statele Unite ale Americii, povestea Tarei este o lecție pentru fiecare dintre noi.

Rețeaua Alice de Kate Quinn este un roman de ficțiune istorică, pe două planuri temporale: unul imediat după cel de-al Doilea Război Mondial și unul din timpul Primului Război Mondial. Charlie, o tânără bogată din America este trimisă în Europa pentru a-și rezolva o mică problemă dar fuge de mama sa, cu speranța că o poate găsi pe verișoara ei, dispărută în timpul războiului abia încheiat.

Drumurile ei însă o duc la Eve, o femeie care a făcut parte dintr-un grup de spioane în timpul Primului Război Mondial. Împreună pornesc în căutarea adevărului legat de trădarea grupării spioanelor și a dispariției lui Rose.

Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini nu a fost prima mea întâlnire cu autorul. A fost însă romanul care m-a marcat cel mai tare. E o poveste de prietenie și loialitate care te va face să plângi cu lacrimi amare. Descoperim alături de protagoniștii noștri Afganistanul din ultimele zile ale monarhiei până aproape de prezentul nostru și asistăm înmărmuriți la schimbările prin care trece țara dar și la întâmplările lui Amir și cele ale lui Hassan, fiul servitorului. Este una dintre cele mai cutremurătoare cărți pe care le-am citit.

Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renunțând la rădăcinile mele hasidice de Deborah Feldman este o carte de non-ficțiune și, deși văzusem serialul atunci când a apărut, și a fost o revelație pentru mine, tot m-am simțit revoltată pe măsură ce citeam mărturiile acestei femei.
Mi se pare o ipocrizie să pui Holocaustul, o așa tragedie, pe umerii oamenilor care nu s-au îmbrăcat suficient de modest, au vrut să aibă anumite lucruri și o situație financiară bună, nu au fost suficient de umili iar femeile au avut parul lung și frumos, purtat în văzul lumii. Nu, nu astea-s păcate și nu astea-s motivele unei așa tragedii.

Și nu ar trebui să fie motivele pentru care să nu permiți copiilor dreptul la educație, la interacțiuni cu oameni din afara comunității, ca să nu mai vorbesc de educație sexuală care lipsește sau e făcută într-un mod ciudat. Ce mi se mai pare frapant este faptul că aceste comunități se formează și-și au propriile reguli după care se ghidează, chiar în mijlocul unor state considerate exemplu pentru altele.
Deborah Feldman e un exemplu de femeie care nu a vrut să se conformeze situației și și-a dorit mai mult pentru ea și pentru cei din familie.

Pâine cu ceva: amintiri, ca să se știe cum se trăia în comunismul oamenilor simpli de Liliana Nechita este un must read atât pentru cei născuți după ‘89, pentru cei nostalgici după vremurile alea dar și pentru cei ce nu cred că a fost dracul chiar atât de negru, pentru a-și aminti de marionetele care erau sau să cunoască aspectele traiului în comunism.


Aceasta a fost cartea mea favorită a anului 2022 și o să o recomand oricui îmi va cere o părere. Tare mi-aș dori să o văd tradusă în limba engleză pentru a o putea împărtăși cu oamenii din jurul meu care mă mai întreabă de unde vin și de vremurile alea. E-adevărat eu nu le-am cunoscut dar am crescut în rămășițele comunismului.

Înconjurat de idioți de Thomas Erikson este o carte de non-ficțiune pe care e musai să o citești dacă vrei să înțelegi un pic mai bine de ce te enervează anumiți oameni și cum de te potrivești foarte bine în gânduri și atitudine cu alții. Aflăm despre patru profiluri comportamentale cărora li se atribuie câte o culoare: roșu, galben, verde și albastru.

Roșii sunt curajoși și impulsivi, lideri înnăscuți, cu țeluri ambițioase. Galbenii sunt creativi și optimiști. Cei mai altruiști dintre toți, Verzii sunt relaxați, prietenoși și loiali. Iar Albaștrii sunt analitici, mereu cu mintea în alertă, orientați spre detalii. M-a ajutat să mă descopăr mai bine pe mine și pe cei din jur și îmi doresc să aprofundez subiectul.

Femeia de hârtie de Rabih Alameddine ne spune povestea lui Aaliya, o femeie în vârstă care locuiește într-un bloc din Beirut, fost librar, care an de an traduce în limba arabă, de plăcere, o carte care i-a plăcut. Traducerile ei nu au ajuns niciodată să fie publicate. Are niște vecine pe care nu le place în mod deosebit dar care fac și ele parte din deliciul cărții. Mi-a plăcut mult personajul, m-am simțit identificată cu ea, e genul care-ți intră la inimă, mai ales dacă ești un iubitor de cărți. A fost o surpriză atât de plăcută această carte, mai ales pentru că am luat-o din impuls, bazându-mă pe titlu și fără să o fi văzut pe undeva în online.

Și aici se încheie, pentru moment, lista mea cu cele treizeci și trei de cărți favorite din toate timpurile. Sper să descopăr curând și alte titluri favorite despre care să vă povestesc în viitor. Până atunci, spor la citit să avem!

Cele mai frumoase cărți citite în 2020

Este deja al cincilea an în care vă povestesc despre cele mai frumoase cărți pe care le-am citit pe parcursul anului. Cinci ani de poveste, cinci ani în care gusturile mi s-au schimbat pe ici pe colo, în care am grupat cărțile pe categorii mai mici sau mai mari, în funcție de luni, așa cum a fost cazul în 2019 sau am ales să nu le mai grupez deloc. Dacă vreți să citiți și despre alte cărți pe care le-am menționat în cei patru ani anteriori, puteți da click aici: 2016, 2017, 2018 și 2019.

Anul 2020 a fost unul atipic din mai multe puncte de vedere iar pentru mine, unul din acestea îl reprezintă faptul că nu am atât de multe cărți favorite. Deși mi-am îndeplinit targetul de pe Goodreads, de 75 de cărți (chiar e depășit cu aproximativ 10%), am fost mai zgârcită în privința stelelor. Spre deosebire de alți ani, am mai puține favorite și deci mai puține cărți de cinci stele. Și dacă ar fi să compar favoritele din toți acești cinci ani, cele de anul acesta mi se pare că se apropie mai mult de cele din 2016.

Fără alte introduceri, iată lista favoritelor mele de anul acesta, cu mențiunea că numerotarea e pur cronologică, după criteriul datei la care am terminat-o de citit și nu reprezintă un top:

Educated (Învățare) de Tara Westover

Probabil nu este o surpriză pentru nimeni că această carte se află în top, pentru că ați regăsit-o cu siguranță la foarte mulți cititori. Povestea autoarei este una pe care eu nici măcare nu pot să mi-o imaginez. Tara a crescut într-o familie în care actele de identitate sunt inexistente, copii nu au mers la școală și nici la medic iar întreaga familie se pregătește pentru apocalipsă, îndrumați fiind de tatăl lor care, devine tot mai radical cu trecerea anilor.

Povestea unui orfan de Pam Jenoff este povestea a două femei, la început rivale și mai apoi aliate în lupta pentru supraviețuire. Noa a fost alungată de acasă atunci când a rămas însărcinată și a renunțat la bebelușul său dar, a salvat de la moarte un copilaș evreu, dintr-un vagon de marfă care-i transporta către un lagăr de concentrare. Împreună cu micuțul ajunge la un circ unde o cunoaște pe Astrid. Este o poveste care m-a făcut să mă atașez de personaje cum nu o mai făcusem de mult timp.

Rețeaua Alice de Kate Quinn

Aceasta este un roman care aduce în prim plan povestea spioanelor din Primul Război Mondial. Marele război este un subiect nu foarte întâlnit în lecturile mele de ficțiune istorică dar, pe care aș vrea să îl aprofundez. O însoțim pe Charlie în Europa și avem ocazia să îi cunoaștem povestea și să o căutăm pe verișoara ei, dispărută în timpul războiului.

Auschwitz Lullaby de Mario Escobar. Din păcate, această carte nu este tradusă în limba română dar eu vă recomand să o citiți în limba engleză. Eu am ascultat-o pe Audible. Este povestea adevărată a lui Helene Hanneman, o femeie de origine germană, căsătorită cu un bărbat rrom și a celor cinci copii ai lor care sunt ridicați de Gestapo într-o zi a anului 1943. Helene poate rămâne acasă, în siguranță, dar ea decide să nu își abandoneze copii și îi însoțește la Auschwitz unde luptă cu toate forțele să îi țină în viață nu doar pe micuții ei dar și pe alți copii prezenți în lagărul de exterminare.

Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Aleksievici

Cred că această autoare nu mai are nevoie de nici un fel de prezentare, mai ales dacă ați mai trecut prin articolele de pe blogul meu. Nu este singura carte scrisă de aceasta pe care am citit-o în 2020 și care se află în top.

Sunt atât de multe lucruri neștiute despre al Doilea Război Mondial, iar mare parte dintre aceste lucruri le implică și pe femeile trimise pe front împotriva inamicului nazist. Iar noi avem ocazia să cunoaște poveștile teribile ale câtorva dintre ele.

Acolo unde cântă racii de Delia Owens

Pe cât de discutată a fost în social media, pe atât de înduioșătoare este povestea fetei mlaștinii. Abandonată de întreaga familie, cu sau fără voia lor, Kya se luptă cu răutatea oamenilor și răzbește în viață așa cum lumea nu s-ar fi așteptat. Am empatizat cu personajul și i-am înțeles alegerile, indiferent de care au fi fost acelea. Ne dă o lecție multora dintre noi.

Cimitirul animalelor de Stephen King

Un roman al regelui Stephen King care nu putea să lipsescă din această listă. Îl aveam pe listă de foarte mult timp, de când mi-a fost recomandată și cred că este favoritul meu, din cele trei cărți ale sale pe care le-am citit până acum.

O familie formată din patru membri și un motan pe nume Winston Churchill se mută întru-un orăsel micuț care este mai periculos decât părea la o primă vedere, din cauza camioanelor care trec cu mare viteză pe șoseaua din fața caselor. Acesta este unul din motivele pentru care există un cimitir al animalelor destul de extins care se dovedește a fi mai înfricoșător decât ați crede.

The great alone (Un nou început) de Kristin Hannah

Alaska a rămas cu mine și acum, la o lună și jumătate dupa ce am terminat de citit acest roman. Mă urmărește și s-ar putea să te urmărească și pe tine pustietatea sălbatică și înghețată și iernile lungi.

De când am descoperit-o pe autoare, cel puțin una din cărțile ei se află pe lista celor mai frumoase cărți citite în anul respectiv, pentru că care darul să te atingă pprin poveștile ei.

Circe de Madeline Miller

O surpriză foarte plăcută, căreia nu mă așteptam să îi dau 5 stele atunci când am ales să o citesc. Într-o lume condusă de zei și titani, Circe nu își găsește locul. Din cauza unor greșeli, ajunge să fie pedepsită și să fie izolată pe o insulă și viața ei capată un alt sens.

Pentru mine, Circe a fost o poveste despre iubire și sacrificii.

Vremuri second-hand de Svetlana Aleksievici

Așa cum vă anunțam mai sus, Svetlana Aleksievici a intrat pe lista mea de anul acesta cu două dintre cărțile sale.

Acest volum este acum plin de semne, puse acolo unde un fragment mi-a atras atenția în mode deosebit. Avem parte de memorii alea rușilor centrate îndeosebi asupra lui Stalin și realizărilor acestora, fără a ține cont de distrugerile provocate.

Am găsit o grămadă de păreri pe care eu cred că le identific și în societatea românească și asta dovedește cât de înrădăcinate au rămas unele credințe.

Acestea sunt cele 10 cărți de pe lista mea cu cele mai frumoase cărți citite în 2020. Ar mai fi o mențiune specială, legată de varianta ilustrată a celui de-al doilea volum al seriei Harry Potter, Harry Potter și camera secretelor de J.K. Rowling dar acesta este deja un clasic al Crăciunurilor și e de la sine înțeles că are un loc special în inima mea de cititor.

Lecturi plăcute să avem și în 2021!

Ce am mai citit și cărți noi în biblioteca mea Q4 2019

Este deja jumătatea lunii ianuarie dar nu pot să nu fac și retrospectiva cărților pe care le-am citit în ultimul trimestru al anului 2019 și să vă povestesc ce cărți noi au intrat în biblioteca mea.

Trebuie să recunosc de la început că nu a fost o perioadă prea bogată în lecturi și asta datorită examenului pentru care m-am pregătit și care a avut loc la începutul lunii decembrie. Și cred că aceasta va fi tendința și în anul 2020 pentru că, seria examenelor abia au început.

Ce am citit

În luna octombrie am citit doar 4 cărți: 3 ebookuri și un audiobook. Am început cu Evadare de la Auschwitz de Andrei Pogojev și bănuiesc că nu are sens să vă mai spun despre ce e vorba, pentru că titlu o spune deja. A urmat audiobookul despre care cred că am auzit-o pe Andreea Chiuaru vorbind de el: Atomic habits: an easy & proven way to build good habits & break bad ones de James Clear. Este una din puținele cărți de dezvoltare personală care m-au atras și care mi-a menținut interesul și pe parcursul lecturii.

Am încheiat luna octombrie cu o carte a Agathei Christie – Crima din Orient Express, cred că una din cele mai populare cărți ale autoarei și cu The thief of time de John Boyne, care mi-a adus aminte de Cum să oprești timpul de Matt Haig.

În luna noiembrie am citit doar două cărți: Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman și Când înflorește liliacul (#1 Liliac Girls) de Martha Hall Kelly. Ambele mi-au plăcut foarte mult, dar cred că Ove este preferatul meu pe anul 2019.

În luna decembrie am încercat să recuperez timpul pierdut și am reușit să ajung la 5 cărți citite. Prima este Hemingway și cu mine de Paula McLain, care m-a însoțit pe avion, în drum spre Belgia, după examen. Stilul și subiectele abordate de autoare îmi plac foarte mult. Un audiobook pe care l-am ascultat în această lună a fost The Break de Marian Keyes. Iar cartea asta m-a dus de la agonie la nervi așa cum nu am mai pățit de ceva timp. Unul din personajele masculine m-a scos efectiv din sărite pe tot parcursul lecturii și îmi pare rău pentru că Marian Keyes este una din autoarele mele preferate atunci când vine vorba de chick-lit.

O carte care m-a surprins plăcut a fost Grădina de iarnă de Kristin Hannah și o recomand. Din păcate a fost urmată de o carte al cărei titlu îmi inspira cu totul altceva decât am aflat în timpul lecturii. Este vorba despre O săptămână în decembrie de Sebastian Faulks. Parcă nu mi-a transmis nimic, a fost doar o înșiruire de situații și personaje.

Am încheiat anul cu Harry Potter și piatra filozofală de J.K. Rowling, în varianta ilustrată de Jim Kay. Recomand Harry Potter tuturor, copii și adulți, indiferent de vârstă. Este un must read!

Cărți noi în biblioteca mea

Pentru că știam că dau o fugă în România, am profitat de reducerile din luna noimebrie și mi-am dat două comenzi, una pe Libris și una pe Elefant. În plus, am rugat-o pe mama mea să îmi cumpere o carte de la chioșcul de ziare. Este vorba despre Fetele dispărute din Paris de Pam Jenoff, pe care eu am ascultat-o în 2019, dar îmi doresc să revin la ea curând.

De pe Libris am cumpărat: Crăiasa zăpezii de Michael Cunningham, Femeia care mi-a furat viața de Marian Keyes, Surorile Boleyn de Philippa Gregory, Patrioții de Sana Krasikov și Hemingway și cu mine de Paula McLain. Toate au venit cu mine în Belgia, cu excepția surorilor Boleyn, la care nu cred că aveam vreo șansă să ajung până în luna martie a acestui an.

De pe elefant mi-am comandat: Rețeaua Alice de Kate Quinn (și ea a fost ascultată anul acesta, dar la fel ca în cazul cărții de Pam Jenoff, îmi doresc să revin la ea), Trandafirii pierduți (#2 Liliac Girls) de Martha Hall Kelly, Anotimpul ploilor de Tatiana de Rosnay, Colivia de aur de Camilla Läckberg și Vrabia roșie de Jason Matthews. Și ele au venit toate cu mine în Belgia.

O altă carte care a intrat în biblioteca mea este una pe care am primit-o de Secret Santa la birou. Este vorba despre Hidden Belgium de Derek Blyth, o carte ce conține o mulțime de locuri mai puțin cunoscute turiștilor, din diferite orașe ale țării.

Voi ce cărți ați citit în ultimul trimestru al anului, și au rămas cu voi? Și ce noutăți au intrat în biblioteca voastră?

Ce am mai citit Q3 2019

În mod normal, la fiecare trei luni scriu un articol despre ce cărți noi au intrat în biblioteca mea și ce am mai citit dar, de această dată o să vorbesc doar despre ce mai mai citit în cel de-al treilea trimestru al anului. Am ales să fac asta pentru că nu am mai cumpărat nici o carte nouă, cu excepția celor în format ebook sau audiobook pe care le citesc pe Audible și Scribd și pe care uneori “le dau înapoi”.

Ce am citit

În luna iulie am terminat Rețeaua Alice (The Alice Network) de Kate Quinn, pe care am început să o ascult în iunie. A fost urmată de un ebook de Pam Jenoff, în limba spaniolă, numită Las cosas que amamos (The things we cherised) și de un alt audiobook, tot în limba spaniolă, dar care a fost tradus și la noi: Sub un cer sângeriu de Mark T Sullivan.

Această lună a fost productivă în materie de lecturi de tot felul. Am citit în sfârșit și Fiica ceasornicarului de Kate Morton, în acea ediție superbă în limba română. Apoi, pentru că am văzut-o la Eugenia de la Despre cărți , am citit și eu Pactul de Jodi Picoult. Următoarea lectură a fost Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris, carte pe care mi-am dorit-o de când am văzut-o prima dată și care mie mi-a plăcut, în ciuda părerilor împărțite. Este până la urmă, o poveste reală.

Am încheiat această lună cu două lecturi în limba spaniolă: La bailarina de Auschwitz (The choice) de Edith Eger și Largo pétalo de mar de Isabel Allende, dar sper că, măcar cea de-a doua va fi tradusă în limba română.

În luna august mi s-a făcut dor să citesc o carte fantasy, așa că am ales volumul trei din seria Tronul de cleștar de Sarah J Maas, Moștenitoarea focului. Apoi, am trecut într-o altă extremă, la un clasic, cu La răscruce de vânturi de Emily Bronte, pentru ca acesteia să îi urmeze tot o carte dintr-o serie. Este vorba despre cel de-al treilea volum al seriei Lumikki Andersson, Negru ca abanosul de Salla Simukka.

Tot cu o serie am continuat, și am început La corte reluciente de Richelle Mead. Este primul volum al seriei cu același nume, dar nu știu cât de curând o să vreau să citesc și volumul doi. Spre finalul lunii am citit Sub aceeași stea de John Green și Sora pierdută de Flynn Berry și am ascultat Un an la Oxford de Julia Whelan despre care am avut anumite așteptări dar s-a dovedit a fi despre cu totul altceva decât ceea ce credeam eu. Am încheiat cu The summer before the war de Helen Simonson.

Septembrie a fost ceva mai puțin bogată în lecturi. Am citit Nimbo, cel de-al doilea volum al seriei Arc of a Scythe de Neal Shusterman, al cărei prim volum a fost tradus și la noi (Secera). A urmat o carte de Dario Fo, în limba spaniolă, La reina Cristina de Suecia, tradusă în limba română cu numele Ca din întâmplare, femeie: regina Cristina a Suediei.

Pentru prima dată după mult timp, am recitit o carte, și este vorba despre Altfel…și totuși Alice de Lisa Genova, care mi-a plăcut foarte mult și la prima lectură dar și la cea de-a doua. Am încheiat luna cu Văduva de Fiona Barton, care se afla pe lista mea de citit de mai mult timp, și în mod total nepotrivit cu subiectul cărții, am terminat-o în vacanță.

Cam astea au fost lecturile celui de-al treilea trimestru al anului ce parcă zboară. Vă invit și pe voi să îmi spuneți ce ați citit în ultimul timp și să îmi recomandați cărți.