Primăvara în Toscana de Santa Montefiore este una din cărțile rămase din reading challenge-ul meu de vară, pe care le-am trecut în provocarea pentru toamnă, despre care v-am povestit aici.
Deși nu sunt un fan al cărților romance mai aleg din când în când câte un astfel de roman, în eventualitatea în care nu prea mai am poftă să citesc altceva sau sunt într-un fel de reading slump. De altfel, această lectură a fost una mult mai plăcută decât ma așteptam.
O întâlnim pe Gracie, o bunică rămasă singură într-un mic orășel. Aparent, este destul de ocupată cu organizarea diverselor evenimente alături de alte câteva doamne din oraș deși, realitatea este că totul pică mai tot timpul în cârca ei. Într-o zi, decide să plece din oraș, într-o călătorie până în Italia, pentru a participa la un curs de gătit într-un frumos palat. Îi comunică decizia unei singure persoane și de acolo, întreg orașul află despre planurile ei.
Veștile circulă până la fiica ei, Carina, cu care nu are o relație foarte apropiată. Deși inițial își pusese în gând să o convingă să se răzgândească, alege până la urmă să i se alăture, împreună cu fiica ei, Anastasia.
Cele trei pornesc astfel pe un drum, împreună dar și separat. Vor putea oare aromele italiene și căldura Italiei să le facă să meargă pe același cărare și să se regăsească? Și vor ieși oare la iveală secretele de mult ascunse?
Așa cum am spus și mai sus, a fost o lectură plăcută dar au fost câteva aspecte despre care eu cred că nu își aveau locul sau că nu s-au potrivit foarte bine cu povestea lui Gracie. Mă refer la momentele din a doua parte a cărții, în care autoarea se întoarce în localitatea de unde a plecat Gracie în călătorie și se axează pe alte persoane.
Primăvara în Toscana este o carte care se citește ușor și repede, plăcută, cât să-ți mai aduci aminte încă o dată de primăvară și vară, înainte de instalarea definitivă a toamnei.
Nu îmi vine să cred că deja a trecut și cel de-al treilea trimestru al acestui an și că a venit momentul în care vă povestesc despre ce cărți noi au intrat în biblioteca mea și ce cărți am mai citit în această perioadă.
Ce am citit
Dintre cele trei luni care au trecut de la ultimul articol, luna iulie a fost cea mai productivă din punct de vedere al lecturilor. Am reușit să citesc 7 cărți iar prima dintre ele este Mândrie și prejudecatăde Jane Austen. Aceasta a fost urmată de Riviera lui Chanel de Anne de Couray dar care nu o are în centru doar pe Chanel și nici nu e centrată exclusiv pe creațiile ei. Următoarele au fost Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Aleksievici și Devoratoarea de păcate de Megan Campisi, aceasta din urmă fiind una din cele mai originale cărți de ficțiune și fantasy pe care am citit-o în ultima vreme.
O carte destul de iubită printre cititori a fost următoarea mea lectură în luna iulie și este vorba despre Pânza de păianjen de Cella Serghi. Aceasta, împreună cu Ce știu cu adevărat de Oprah Winfrey au fost primele cărți din reading challenge-ul meu de vară. Luna s-a încheiat cu Prietena mea genială, primul volum al seriei cu același nume, scris de Elena Ferrante.
În luna august, am început cu Pacienta tăcută de Alex Michaelides, o carte care a cucerit mulți cititori dar, despre care eu cred că nu își merită într-atât faima. O carte de non-ficțiune a fost Siajul morții. Ultima călătorie a navei Lusitania de Erik Larsson iar a treia pe listă este Prințesa Diana. Povestea nespunsă de Monica Ali, despre care inițial am crezut că este tot o carte de non-ficțiune dar, m-am înșelat.
Următoarele lecturi au fost Îmi pare rău, sunt așteptă de Agnès Martin-Lugand și tot o non-ficțiune O librărie în Berlin. Extraordinara evadare a unei femei din calea nazismului de Françoise Frenkel iar vara s-a încheiat cu un thriller/mister, fiind al doilea volum al seriei Kate Waters de Fiona Barton, Copilul.
Septembrie a început cu Biblioteca din Paris de Janet Skeslien Charles și primul volum al seriei Regii blestemați de Maurice Druon, Regele de fier, despre care se spune că a inspirat seria Urzeala tronurilor. Următoarele trei lecturi mi-au plăcut foarte mult: Fata cu fragi de Lisa Stromme, Victimă fără chip (#1 Fabian Risk) de Stefan Ahnhem și Acolo unde cântă racii de Delia Owens. Am încheiat cu Măștile fricii de Camelia Cavadia, o carte destul de iubită printre cititorii români.
Cărți noi
În luna iulie am profitat de ofertele de pe elefant și mi-am luat: Fetița care privea trenurile plecând de Ruperto Long, Cartea oglinzilor de Eugen Ovidiu Chirovici, Pianistul. Amintiri din Varșovia1939-1945 de Wladyslaw Szpilman, Viața secretă a scriitorilor de Guillaume Musso, Supraviețuitorii de Georgia Hunter, Arta de a-ți crea amintiri de Meik Wiking, Atlasul fericirii de Helen Russell, Viața după Auschwitz de Eva Schloss, Anna Karenina de Lev Tolstoi și Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez. În acel moment încă mai credeam că o să merg în septembrie acasă dar, din păcate planurile mi-au fost date peste cap.
În septembrie am dat vreo patru comenzi consistente, după cum urmează: de la Elefant mi-am mai luat Nesupunere de Naomi Alderman, Prințese necuviincioase de Linda Rodriguez McRobbie și Alb letal de Robert Galbraith. De la Cartepedia am cumpărat Alias Grace de Margaret Atwood, Circe de Madeline Miller, Fata cu palton roșu de Kate Hamer, Viaţa secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg și Fata cu palton albastru de Monica Hesse. De la Litera, pentru că au avut super oferte, mi-am luat Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz de Jeremy Dronfield, Ultimul tren spre Londra de Meg Waite Clayton, Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes, Poate ar fi bine sa discuti cu cineva de Lori Gottlieb și Titani ai istoriei. Giganții care ne-au modelat lumea de Simon Sebag Montefiore.
Cea mai mare comandă a fost la Libris: Doamna Nobel de Lisa Stromme, Dosar permanent de Edward Snowden, Ghetoul interior de Santiago H. Amigorena, Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare de Suzanne Collins, Străinul de Stephen King, Institutul de Stephen King, Kafka pe malul mării de Haruki Murakami, Testamentele de Margaret Atwood, Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina, Copiii de pe Volga de Guzel Iahina, Călătoria Cilkăi de Heather Morris, Cimitirul animalelor de Stephen King, Eliberare de Imogen Kealey, O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz de Dita Kraus, Croitoreasa de la Dachau de Mary Chamberlain și G – Daniel Sanchez Pardos
Știu că sunt multe dar nu dau foarte multe comenzi atunci când sunt oferte și prefer să dau o comandă mai mare la o anumită perioadă de timp, dat fiind și faptul că nu locuiesc în România. Și, pe principiul dacă Mohamed nu merge la munte, vine muntele la Mohamed, m-am hotărât să fac ceva astfel încât să călătorească o parte din aceste cărți până la mine. Abia aștept să am o toamnă plină de lecturi frumoase.
Undeva pe la finalul lunii iulie am scris un articol despre un reading challenge de vară pe care mi l-am creat, cu ideea că luna august va fi ceva mai liberă și mă voi putea dedica cititului mai mult decât înainte. Spre suprinderea mea, lucrurile au mers mai bine decât mă așteptam și, pentru că treaba asta cu extrasul de bilețele cu titluri de citit a funcționat foarte bine, am ales să fac un nou reading challenge pentru toamna care abia începe să se instaleze.
Dar înainte de a vă povesti despre ce titluri noi am ales, trebuie să menționez că am păstrat printre opțiuni și cărțile pe care nu am apucat să le citesc vara asta pentru că, au fost nu mai puțin de 25 și mi-ar fi fost imposibil să le citesc pe toate în aproximativ 6 săptămâni câte au trecut de la data articolului respectiv, pe care îl puteți citi și voi aici.
Non-ficțiune 1/4
Vremuri second-hand – Svetlana Aleksievici
Ficțiuneistorică 2/3
Arhitectul parizian – Charles Belfoure
Regii blestemați I. Regele de fier – Druon Maurice
Ficțiune 6/10
Vanessa mea cea întunecată – Kate Elizabeth Russell
Swing Time – Zadie Smith
Primăvara în Toscana – Santa Montefiore
Cabaret Biarritz – José C. Vales
Măștile fricii – Camelia Cavadia
Hoțul de oglinzi – Martin Seay
Clasici 2/2
Rațiune și simțire – Jane Austen
Anna Karenina – Lev Tolstoi
Thriller/Mister 4/6
Lanțul – Adrian McKinty
Crede-mă când mint – J. P. Delaney
Tu – Caroline Kepnes
Victimă fără chip (#1 Fabian Risk) – Stefan Ahnhem
Așadar, din cele 25 de cărți mai am de citit doar 15. Lor li se adaugă încă 10 din care 6 au fost pe lista mea de 20 de cărți de citit în 2020. Am verificat acea listă și am realizat că nu stau prea bine așa că am inclus câteva în acest reading, pentru a mă asigura că voi avansa puțin.
Dispăruți fără urmă – Cecelia Ahern
Zbor în jurul soarelui – Paula McLain
Muza – Jessie Burton
Ape House – Sara Gruen
Magicianul – John Fowles
Fata cu fragi – Lisa Stromme
Un nou început – Kristin Hannah
Acolo unde cântă racii – Delia Owens
Orașul fetelor – Elizabeth Gilbert
Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz – Jeremy Dronfield
Avem aproape numai ficțiune și ficțiune istorică și, doar o carte de non-ficțiune. Unele sunt apariții recente, altele sunt mai vechi dar pe toate vreau să le citesc pentru că mi-au atras atenția într-un fel sau altul. Și pe măsură ce le voi termina de citit, voi mai adăuga și alte titluri, poate spre final de toamnă. Totul depinde însă de cum va merge și acest challenge. Spor să avem!
‘Cea mai norocoasă fată’ de Jessica Knoll este un roman de mister, asemănat cu ‘Fata dispărută’ de Gillian Flynn și chiar cu ‘Fata din tren’ de Paula Hawkins dar, mie mi s-a părut un pic mai slabă din cauza faptului că pare mai puțin probabil ca lucrurile să fie chiar așa, din punctul meu de vedere, mai ales la final.
O cunoaștem pe TifAni FaNelli, o femeie în vârstă de 28 ani care lucrează la o revistă pentru femei. Este sigură pe ea, modernă, rece și logodită cu un bărbat bogat. Dar, ascunde un secret pe care aproape nimeni nu-l mai cunoaște, din trecutul ei. Și spun că aproape nimeni pentru că, reîntâlnește pe cineva care o cunoaște cu adevărat și, încet, încet, ne sunt dezvăluite și nouă elementele ce au dus la crearea lui TifAni așa cum ea e astăzi.
Avem așadar parte de o acțiune desfășurată pe două planuri: cel din prezent și cel de acum 14 ani, ambele narate de protagonistă.
Adolescenta de 14 ani este copilul despre care am mai auzit și pe care l-am mai văzut de multe ori, chiar și printre apropiații mei: deși nu are o situație materială care să-i permită orice, este încurajată de mamă să se prefacă, cu scopul de a reuși să intre în anumite grupuri sus-puse. Toate acestea sunt condimentate de un tată mai mult absent, chiar și atunci când este prezent fizic. Iată rețeta perfectă pentru p situație dezastruoasă care, poate lăsa urme adânci în viața unui adolescent.
Se pare că, autoarea a dat vocea sa lui Ani, întrucât episodul umilitor prin care aceasta a trecut a fost inspirat și din viața lui Jessica Knoll. Acest lucru a fost dezvăluit la aproximativ un an după apariția cărții, printr-un articol publicat pe site-ul Lenny Letter.
Toate lucrurile faine pe care le-am avea de învățat din această carte sunt umbrite la final, din punctul meu de vedere. Acesta este și motivul pentru care i-am dat doar 3 din 5 stele pe Goodreads. Aș recomanda cartea, îndeosebi tinerilor, indiferent de gen. Cred că ei, mai mult ca oricine altcineva, ar înțelege mai multe despre cercurile în care se învârt și situațiile în care sunt puși uneori.
“Necunoscuta din Tanger” este o carte a cărei copertă și imagine m-a păcălit. Mă așteptam la un roman de ficțiune istorică și nu mică mi-a fost mirarea atunci când am dat peste un thriller psihologic. Și asta nu ar fi fost o problemă pentru că, îmi plac thrillerele dar, această carte mi-a lăsat un gust amar.
Alice Shipley și Lucy Mason au fost prietene de nedespărțit în timpul facultății deși, caracterele lor erau diferite. Au totuși un trecut asemănător, din punct de vedere al faptului că amândouă sunt orfane, dar cam aici se termină asemănările. Un eveniment nefericit le va despărți pentru o perioadă de timp în care Alice se căsătorește și, în anul 1956 se mută în Maroc. Colonia se află în ape tulburi, în speranța că-și va dobândi independența. Soțul, John, este mai tot timpul plecat iar Alice se simte singură și stă mai mult închisă în casă întrucât orașul unde se află nu o atrage deloc. Totul este diferit de ceea ce-și imaginase.
Într-o bună zi, Lucy ajunge la ușa casei lui Alice, în Maroc. Cele două se regăsesc astfel dar, oare vor mai fi legăturile la fel de puternice ca înainte?
Întâmplările nu sunt povestite doar dintr-o perspectivă ci, avem ocazia să cunoaștem lucrurile atât din punctul de vedere al lui Alice cât și din punctul de vedere al lui Lucy. Și dacă, la început nu știm ce a cauzat ruptura, pe măsură ce acțiunea avansează, aflăm și care a fost acel eveniment și cine l-a cauzat. Și mai ales, de ce a cauzat o ruptură între cele două femei.
Autoare reușește cu succes să creeze o stare de tensiune odată cu reapariția lui Lucy, stare care se menține cam pe tot parcursul lecturii.
Ce nu mi-a plăcut au fost atitudinea și reacțiile lui Alice. Acest personaj mi s-a părut atât de slab încât m-a enervat și am avut chiar un gând să renunț la lectură. Dar, într-un final, să zicem că turnura pe care au luat-o lucrurile la sfârșit au salvat această lectură și a primit 3 steluțe de la mine (cu indulgență, e adevărat).
Poate că nu mi-am ales eu cel mai bun moment pentru această carte sau poate că având alte așteptări de la ea, povestea nu m-a mai atras la fel de mult. Vă invit și pe voi să îmi împărtășiți impresiile dacă ați citit-o.
