Cărți de cinci stele în 2023 #lecturiin2023

În 2023 am reușit să citesc peste 105 cărți. A fost, așadar, un an plin de lecturi dar, simt că spre deosebire de alți ani, am oferit cinci stele pe Goodreads mult mai rar. Până acum, 14 cărți au obținut acest rating de la mine dar mai am cel puțin una pe care o citesc acum și care, va obține și ea un număr maxim de stele pe Goodreads.

Nu voi enumera însă toate cele paisprezece titluri care m-au cucerit ci le voi menționa pe acelea care mi-au părut a fi cele mai bune, care au trezit o anumită emoție în mine.

Primul astfel de titlu este o carte de non-ficțiune, Înconjurat de idioți de Thomas Erikson. Autorul ne vorbește despre idioți, acei oameni pe care îi întâlnim în diverse medii, acasă, în grupul de prieteni sau la muncă, și cu care nu suntem pe aceeași lungime de undă. Ni se prezintă astfel cele patru profiluri comportamentale cărora li se alocă o culoare: roșu, albastru, galben și verde. Mi-a plăcut foarte mult, mi se pare o carte practică și consider că ne poate fi de ajutor în încercarea noastră de a îmbunătăți comunicarea cu cei din jurul nostru.

Tatăl celuilalt copil de Parinoush Saniee este un roman emoționant în care Shahab ne spune povestea ea, din copilărie până la maturitate. Cu o relație de familie complicată dar mai des întâlnită decât vrem să recunoaștem, Parinoush Saniee ne mai aduce în vizor o realitate de care ne ferim, o lecție din care sper să învățăm ceva. Nu e doar o poveste tristă, e cu adevărat genul de exemplu din care să ne luăm învățăminte.

Femeia de hârtie de Rabih Alameddine este genul de carte la care am ajuns din greșeală și care m-a cucerit. Femeia de hârtie e genul ăla despre care orice cititor ar zice că vrea să fie ea atunci când va fi mare. Cel puțin acesta este cazul meu și mi-aș dori să o văd mai des în online pentru că merită. Am găsit o protagonistă mai puternică decât crede ea, talentată, amuzantă și în care m-am regăsit. În plus, vecinele ei sunt un deliciu.

Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars de Alexandra Furnea este o lectură obligatorie pentru orice român. Este realitatea aia neagră a României, despre care toți știm că există, uneori ne-am și lovit de ea dar poate nu în măsura în care s-au lovit victimele dezastrului de la Colectiv. Un eveniment cu urmări ce n-ar trebui să rămână în amintiri șterse de timp.

Singur: viața lui Mihail Sebastian de Tatiana Niculescu mi-a oferit șansa să aflu mai multe despre viața autorului pe care l-am citit cu plăcere în facultate. Nu am știut că a fost de origine evreiască și cât a avut de suferit în perioada cea mai neagră a Europei secolului XX.

Zborul albinelor de Sofia Segovia este un roman care îmbie realitatea istorică a începuturilor anilor 1900 din Mexic cu realismul magic. Mi-a fost tare drag Simonopio și m-a înduioșat. M-am simțit tot timpul parte din poveste și n-am simțit când au trecut paginile.

Eugenia de Lionel Duroy este perspectiva Eugeniei Rădulescu, o tânără din Iași care se îndrăgostește de Mihail Sebastian. Da, acel Mihail Sebastian despre care am povestit și mai sus. Eugenia este martoră a Pogromului de la Iași și devine cumva oaia neagră a familiei unde unul dintre copii este chiar aprig susținător a ceea ce au făcut românii mai urât în perioada aia. Romanul este inspirat de jurnalul autorului și deși este ficțiune istorică, ne trezește interesul pentru istoria României din acea perioadă.

Acestea au fost titlurile mele preferate în acest an. Vouă ce cărți v-au plăcut cel mai mult? Dacă vreți să vedeți mai multe cărți pe care le-am citit anul acesta, puteți accesa profilul meu de Goodreads sau pagina mea de Instagram.

Cele mai frumoase cărți citite în 2022 #lecturiin2022

A mai trecut un an și a venit din nou momentul să fac o retrospectivă a celor mai frumoase cărți pe care le-am citit de-a lungul acestui an. De această dată am un grup de cărți ce au avut un impact destul de mare asupra mea și un alt grup de mențiuni speciale.

Așadar preferatele anului au fost pentru mine, în ordinea cronologică a citirii lor: Cel care mă așteaptă de Parinoush Saniee, Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini, Neortodox. Scandalul pe care l-am provocat renunțând la rădăcinile mele hasidice de Deborah Feldman și Pâine cu ceva de Liliana Nechita. Este prima dată, cred, când un autor român ajunge în topul preferatelor mele dintr-un an și mă bucur, mai ales că e o carte citită pe ultima sută de metri a anului 2022.

Neortodox, este o carte de memorii a autoarei însăși, o femeie născută și crescută în lumea hasidicilor Satmar, in Brooklyn. Deși văzusem serialul atunci când a apărut, am regăsit și elemente neprezentate sau pe care le-am uitat și am rămas cu un gust amar, cu o uimire că o astfel de bulă există și-n ziua de azi.

Cel care mă așteaptă spune povestea unei tinere din Iran, care se îndrăgostește dar iubirea ei este una interzisă de familie. Ce trăiește e puțin spus că e un infern. O urmărim de-a lungul vieții sale și suferim alături de ea. Vânătorii de zmeie spune povestea unei prietenii dintre doi copii din Afganistan. Dar este și o poveste despre trădare și vinovăție, familie și iubire. M-a surprins de pe la începuturi și nu mă așteptam la ceea ce s-a întâmplat cu unul dintre băieți. Dincolo de asta, contextul istoric, atât în acest roman cât și în cartea menționată mai sus, este extrem de interesant și ne arată elemente ale istoriei care ne sunt mai puțin cunoscute.

Mențiunile mele speciale merg către Ultimul tren spre Londra de Meg Waite Clayton, despre care am scris aici, Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina, o poveste despre sacrificiu și puterea unei mame deportate în Siberia, Din cer au căzut trei mere de Narine Abgaryan, unde descoperim un mic sat din Armenia și unde condimentele sunt elementele de realism magic, Casa germană de Annette Hess, care ne spune povestea unei tinere care descoperă ce s-a întâmplat la Auschwitz, Gemenele de la Auschwitz de Affinity Konar, care ne spune povestea a două surori care ajung la Auschwitz, in Menajeria lui Mengele, Întâi l-au omorât pe tata. Povestea unei fetițe din Cambodgia de Loung Ung, o mărturie a unui copil ce-și vede viața zdruncinată de venirea la putere a roșiilor lui Pol Pot, și, Britt-Marie a fost aici de Fredrik Backman, în care o reîntâlnim pe Britt-Marie cu care am făcut cunoștință în Bunica mi-a zis să-ți spun că-ți pare rău, și pe care ajungem să o adorăm în această carte, întrucât asistăm la evoluția ei de la femeia obsedată de felul cum trebuie făcute toate lucrurile până la femeia care mai lasă astfel de lucruri deoparte și e capabilă să-și ia propriile decizii.

Acestea au fost cele 11 cărți pe care le-am ales din cele 112 pe care le-am citit în 2022. A fost cel mai bun an al meu în materie de lecturi și mi-aș dori să citesc cel puțin atâtea anul care vine dar, realist vorbind, nu cred că va mai fi posibil, mai ales și pentru că aș vrea să îmi îndrept puțin atenția și spre cărți de dezvoltare personală.

Cinci recomandări de lectură

Luna mai e pe cale să se încheie și eu am reușit să citesc patruzeci și cinci de cărți din cele șaizeci și cinci propuse pentru anul acesta. Spre deosebire de alți ani, povesteam în articolul Provocările literare ale anului 2021 #lecturiin 2021 și planurile mele pentru 2022 că am ales și șase cărți de non-ficțiune printre cele douăsprezece din planurile mele, una pentru fiecare lună. Dar nu despre ele vreau să vorbesc acum, pentru că am de gând să fac o retrospectivă la final de iunie, ci să vă fac cinci recomandări de lectură dintre cărțile pe care le-am citit până acum.

Prima recomandare este un roman al Ioanei Pârvulescu, Inocenții, care mie mi-a trezit sentimente de melancolie. Am reușit să intru în aventurile familiei și să trec prin poveștile lor, indiferent dacă au fost triste sau vesele . Acțiunea are loc pe meleagurile românești și e o lectură ce te face să-ți aduci aminte de copilărie.

Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina este cea de-a doua recomandare. Este o poveste despre sacrificiu și puterea unei mame. Zuleiha este un exemplu, o femeie dintr-un sat de tătari, deportată în Siberia unde, alături de alți oameni loviți de soartă sunt lăsați în voia sorții. Provenind din medii diferite, oamenii reușesc să creeze o comunitate unită, condusă chiar de ucigașul soțului lui Zuleiha.

A treia recomandare este Cel care mă așteaptă de Parinoush Saniee. Acțiunea începe undeva la finalul anilor 1970, în Iran, când Masumeh, adolescentă fiind, simte fiorii primei iubiri. Deși nu ajunge să aibă nici un fel de relație cu băiatul acela, ea este tratată de familia ei ca și când ar fi făcut cea mai mare crimă. Este o carte extraordinară, care stârnește indignare și solidaritate în același timp pentru fetele și femeile care trec prin situații similare cu cele prin care trece Masumeh.

Cea de-a patra recomandare este Din cer au căzut trei mere de Narine Abgaryan. Descoperim viața oamenilor dintr-un mic sat izolat de lume, din Armenia, lovit de dezastre naturale și război dar binecuvântat cu minuni și elemente inspirate din basme. Și în această carte avem exemple de femei extrem de puternice și un exemplu de comunitate unită, ca o familie. Și această lectură te poate face să te întorci la amintirile copilăriei, mai ales dacă ai petrecut acea parte a vieții la țară sau dacă ai avut vacanțe petrecute la bunici, pe ulițe.

Următoarea carte despre care vreau să vă vorbesc este Viața secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg, o non-ficțiune spre deosebire de celelalte titluri menționate. Ne sunt prezentați diverși scriitori și aspecte din viețile lor, mai mult sau mai puțin cunoscute. Mi s-a părut interesantă, o lectură plăcută, o carte la care poți să revii din când în când fără să îți faci griji că ai uitat ce s-a întâmplat până în acel punct al lecturii și m-a făcut să adaug câteva titluri pe lista mea de cărți de citit.

Acestea au fost cele cinci recomandări de cărți pe care am vrut să vi le fac din toate lecturile mele de până acum din 2022. Abia aștept să descopăr și mai multe lecturi fascinante în restul de timp rămas până la final de an.