Category: Miguel de Cervantes

Posted on

Planuri literare pentru anului 2026

Dacă în articolul trecut vorbeam despre retrospectiva anului 2025, a venit și momentul să vă povestesc despre planurile mele literare pentru acest an. Anul trecut am avut 6 provocări propuse de mine și am mai aderat la provocarea Mikelutzei pe instagram, #citesccumikelutza2025. Aceste șapte provocări au avut fiecare câte 12 cărți, ceea ce a însemnat că în fiecare lună a trebuit să citesc câte 6 sau 7 cărți. Spun șase sau șapte deoarece, unele dintre ele au apărut în două provocări. S-a dovedit a fi un pic prea mult, întrucât nu mi-a mai lăsat spațiu suficient pentru a citi alte cărți.

Și pentru că nu am vrut totuși să mă limitez doar la această listă predefinită de lecturi, am citit și alte cărți ce mi-au atras atenția în timpul anului. Ca rezultat asta a însemnat că nu am putut să citesc tot ce îmi propusesem. Drept urmare, am hotărât să reportez titlurile rămase din aceste provocări literare.

Este vorba despre treisprezece romane, din categoriile următoare: cărți clasice (două titluri: Moș Goriot de Honoré de Balzac, Demonii de F.M. Dostoievski), non-ficțiune (Demența digitală de Manfred Spitzer, Cernobîl în miez de noapte de Adam Higginbotham și Eroi și victime de Maria Bucur), 12 months – 12 books (Cortina de fier de Anne Applebaum).

Lista continuă cu patru titluri în limba engleză (The winter of the witch de Katherine Arden, The house of fortune de Jessie Burton, The upside of stress de Kelly McGonigal și Born Survivors de Wendy Holden) și trei titluri în limba spaniolă (Volver la vista atrás de Juan Gabriel Vásquez, La mano de Fátima de Ildefonso Falcones și Viaje a Portugal de José Saramago).

Acestor titluri, li se adaugă noi provocări. Urmez aceleași categorii ca în anul precedent: 6 pentru 2026 (înlocuiește 12 months 12 books), autori români, clasici, cărți în limba engleză, cărți în limba spaniolă și catalană și cărți de non-ficțiune.

6 pentru 2026 conține titluri alese ca și în anul precedent, de prietenul meu. Îl rog să se uite în bibliotecă și să aleagă titlurile, în numărul indicat de mine. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu le-am mai ambalat, deci nu mai avem “blind date with a book”.

Titlurile alese în categoria 6 pentru 2026 sunt: Muzeul inocenței de Orhan Pamuk, Povestea lui Casey Han de Min Jin Lee, Fiica eminenței cenușii de Philippa Gregory, Viața lui Pi de Yann Martel, Omul care iubea cărțile de Patrick deWitt și Când esti fericit, lovește primul de Tatiana Țîbuleac.

In categoria cărților în limba engleză avem următoarele titluri alese din biblioteca mea: Thinking fast and slow de Daniel Kahneman, The God of the woods de Liz Moore (pe care am vrut să o citesc încă de anul trecut dar nu am mai ajuns la ea), There are rivers în the sky de Elif Shafak, The Heaven & Earth grocery store de James McBride, Blue sisters de Coco Mellors și In order to live de Yeonmi Park.

Dacă în cazul cărților în limba engleză, aveam suficiente titluri în bibliotecă din care să îmi aleg, în spaniolă și catalană am doar câteva rămase așa că am ales trei titluri din bibliotecă și trei ebooks: La heredera del mar de Juan Francisco Ferrándiz (luată după ce mi-a atras atenția că o citea cineva pe plajă), La última mirada de Goya de Javier Alandes (cumpărată după ce am citit sinopsisul), Alchemised de Sen Lin Yu (m-a convins hype-ul, sper să nu îmi pară rău), La luz perdida de Nino Haratischwili (în limba română Lumina care lipsea), Que entierren nuestros huesos en la medianoche de V.E. Schwab și Cafè Barcelona de Joan Carreras (cartea în catalană).

În materie de clasici, am strâns destul de multe prin abonamentul Romane nemuritoare de la Litera dar și prin prisma altor achiziții. Așadar, am pus pe listă: Bâlciul deșertăciunilor de William M. Thackery, Frankestein de Mary Shelley, Verișoara Bette de Honoré de Balzac, Vârsta inocenței de Edith Wharton, Rebecca de Daphne du Maurier (foarte populară, în special în ultimii 2-3 ani), și Don Quijote de la Mancha de Cervantes.

Cel puțin două dintre ele (Bâlciul deșertăciunilor și Don Quijote) sunt destul de lungi (cred că peste 600-700 pagini), așa că sunt curioasă cât timp îmi va lua să le parcurg.

În categoria cărților de non-ficțiune am făcut un mix de istorie, self-help și ceva politică și economie. Avem: Saga dinastiei de Windsor de Jean des Cars (pentru că mi-a plăcut mult de tot Saga favoritelor), Utopie pentru realiști de Rutger Bregman, 4000 de săptămâni de Oliver Burkeman, Deep work de Cal Newport (aleasă pentru cuvântul concentrarea de pe copertă), și Coridorul îngust de Daron Acemoglu și James A. Robinson.

Pentru categoria autori români, am ales: Trei femei, cu mine, patru de Hanna Bota (influențată de Ștefania Istrate), Câteva feluri de a dispărea de Flavius Ardelean (dacă îmi amintesc corect, mi-a fost recomandată de Luciana Corlan), Călătorie în jurul omul ui de Alexandru N. Stermin (primită cadou de la Luciana), Cartea Mironei de Cella Serghi, Brățară pe glezna ta de Radu Paraschivescu și Chiajna din casa Mușatinilor de Simona Antonescu. Despre aeasta din urmă am auzit numai de bine încă de acum câțiva ani.

Pe lângă toate acestea, îmi doresc să continui sau să termin câteva serii, dar și să încep unele noi. Am trecut pe lista celor de continuat sau de terminat șase serii: Tetralogia napolitană de Elena Ferrante (volumul 4), Comoron Strike de Robert Galbraith (volumul 8, seria mai continuă, dar acesta este cel mai recent volum), Vrabia roșie de Jason Matthews (volumele 2 și 3), Răzbunarea lui Faye de Camilla Lackberg (volumele 2 și 3), Klimakvartetten sau Cvartetul climei (?) de Maja Lunde (volumele 3 și 4) și Beartown de Fredrik Backman (volumele 2 și 3).

Cu privire la seriile noi, am trei pe listă. Intenția mea nu este de a le începe și termina toate volumele din serie în anul 2026, dar măcar una-două din serie să citesc.

Prima dintre ele este Victorian Bookshop Mystery de Kate Parker. Am dat de ea întâmplător și mi-a atras atenția sinopsisul. Sper să fie o lectură pe placul meu, pare din genul mister – thriller.

Trilogia Raiului și a Iadului (nu știu exact dacă asta e traducerea în limba română) de Jón Kalman Stefánsson este pe listă datorită Adrianei de la Adriana.and.the.books (pe Instagram).

Cea de-a treia serie pe listă este Clubul crimelor de joi de Richard Osman, pe care intenționez să o citesc în spaniolă, în format electronic. Am mai așteptări de la bătrâneii investigatori, așteptări create după ce am văzut opiniile din online. Am înțeles că avem și ecranizarea primului volum. Inteționez să văd și eu filmul după ce citesc cartea.

Pe lângă toate aceste provocări literare, în funcție de timp și chef, o să mai extrag un titlu sau două din lista care conține cărțile necitite din biblioteca mea.

Voi ce planuri aveți pentru lectură în 2026?

Posted on

Provocările literare ale anului 2021 #lecturiin2021 și planurile mele pentru 2022

În articolul scris la început de 2021 spuneam că am raportat niște cărți din 2019 în 2020 și mai apoi în 2021. Ei bine, nici acum nu am ajuns să citesc acele cărți așa că, am ales să nu le mai trec pe lista de anul acesta. Și dacă o fi totuși să pun mâna pe ele, să fie binevenite.

Una este însă în curs de citire, și este vorba despre Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului de Yuval Noah Harari, pe care am început-o cu ceva timp înainte de finalul anului 2021 dar pe care, nu am apucat să o termin încă. Merge destul de greoi pentru că îmi place să citesc câte puțin și să mă gândesc la ceea ce ne prezintă Harari în această carte.

Pe lista de necite se află Magicianul de John Fowles și Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes. Restul au reușit să intre pe lista #lecturiin2021 și unele chiar să-mi devină favorite, cum sunt Patria de Fernando Aramburu și Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău de Fredrik Backman.

Pentru 2022, lista este formată din 12 cărți pe care le-am ales cu mare greutate. Ce este însă diferit de anii trecuți este faptul că jumătate dintre ele sunt cărți de non-ficțiune. Prima alegere este o carte scrisă de Elif Shafak, de la care eu am mai citit Cele patruzeci de legi ale iubirii, care mi-a plăcut destul de mult (4/5 stele pe Goodreads). Am ales Ucenicul arhitectului care stă pe lista de așteptare de pe Goodreads, din 2016. Nu știu prea multe despre ea și-mi doresc să rămână în continuare un mister până o voi citi.

Următoarea alegere este romanul unui deja considerat clasic al horrorului, Stephen King. Este vorba despre Frumoasele adormite pe care a scris-o împreună cu fiul său. E un monstru de carte și acesta a fost motivul pentru care am ales-o pe ea și nu pe celelalte pe care le mai am necitite în bibliotecă.

Cea de-a treia alegere este a unei scriitoare de pe meleagurile natale, aceasta fiind Ioana Pârvulescu și cartea sa Inocenții despre care am auzit vorbindu-se de bine. Vreau să-mi dau ocazia să descopăr mai mulți autori români contemporani.

Un clasic se află pe poziția cu numărul patru: Minunata lume nouă de Aldous Huxley. Aceasta este urmată de un roman al unui autor pe care l-am descoperit în 2021 și care mi-a plăcut foarte mult. Am citit Să nu mă părăsești și am ales Klara și soarele pentru lectură în 2022, de Kazuo Ishiguro.

Iar ultima carte de ficțiune nu are încă un titlu, pentru că nu m-am decis dacă voi citi Și munții au ecou sau Vânătorii de zmeie de Khaled Hosseini. Am citit de același autor Splendida cetate a celor o mie de sori și mi-a plăcut foarte mult.

Cărțile de non-ficțiune sunt și ele destul de variate, dar cred că jumătate din ele fac referință la istorie. Celelalte sunt cărți de dezvoltare personală sau autobiografie. Prima este Poate ar fi bine să discuți cu cineva de Lori Gottlieb, urmată fiind de Pământul făgăduinței de Barack Obama. Următoarele două poziții sunt ocupate de Titani ai istoriei: giganții care ne-au modelat lumea de Simon Sebag Montefiore și Despre somn. De ce este vital să dormim și să visăm de Matthew Walker. De Montefiore am citit doar ficțiune până acum și tare-s curioasă să-mi îmbunătățesc cunoștintele și să îl descopăr pe Montefiore în non-ficțiune. Iar ultimele două alegeri au legătură cu România și cu istoria sa: Holocaustul în România de Radu Ioanid, care a ajuns pe această listă după ce am citit Pogromul de la Iași de același autor, și care m-a impresionat, și A fost odată ca niciodată Partidul Comunist Român 1921-2021 de Adrian Cioroianu.

Acestor douăsprezece titluri li se vor mai adăuga și unele cărți din serii pe care aș vrea să le termin de citit anul aceasta, pentru a reduce numărul de serii începute și neterminate. Dar până vă voi povesti despre ele, îmi puteți spune voi care sunt cărțile pe care doriți să le citiți în 2022.

Posted on

Provocările literare ale anului 2020 și planuri pentru 2021 #lecturiin2021

Anul trecut pe vremea asta dădeam startul unei provocări literare pentru întregul an, pe care am denumit-o 20 de cărți pentru 2020. Alegerilor mele de atunci le adăugasem și câteva cărți rămase restante din 2019 și, dintre acelea, încă nu am citit Magicianul de John Fowles. Deși atunci spuneam că voi renunța la ea dacă nu voi apuca să o citesc, am decis să o las totuși pe lista mea pentru anul acesta.

Dintre lista pentru 2020 mi-au mai rămas de citit încă patru cărți: Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului de Yuval Noah Harari, Cerul roșu al amiezii de Simon Sebag Montefiore, Fântânile tăcerii de Ruta Sepetys pe care am așteptat să o cumpăr în limba română dar traducerea ei s-a întâmplat abia în luna decembrie 2020 și Scandalul sau Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău de Fredrik Backman.

Noutățile pentru anul acesta, care se alătură mențiunilor mele de mai sus, sunt: Anna Karenina de Lev Tolstoi și Don Quijote de la Machade Miguel de Cervantes, pentru că îmi doresc să citesc mai mulți clasici în acest an iar acestea două sunt suficient de lungi încât să-mi ocupe o bună parte din timp. Lor li se adaugă și Dincolo de bine și de rău de Friedrich Nietzche care mi-a fost recomandată de doi licențiați în filosofie.

Cele din urmă adăugiri vor fi Dragostea în vremea holerei de Gabriel García Márquez și Patria de Fernando Aramburu, pentru pasiunea mea legatră de limba spaniolă

Îmi doresc să țin această listă cât mai scurtă pentru că, la fel ca anul trecut, voi mai face probabil și alte provocări literare, poate pentru fiecare anotimp, ceea ce înseamnă că și alte cărți se vor adăuga acestei liste.

Ultima mențiune legată de planurile mele pentru 2021 este aceea că voi folosi #lecturiin2021 pentru toate cărțile pe care le voi arăta pe profilul meu de Instagram. Cred că îmi va fi mai ușor să țin o evidență și să le văd pe toate, în poze, atunci când voi căuta după acest hashtag.

În încheiere, aș vrea să vă întreb care sunt planurile voastre în materie de lecturi pentru 2021?

Posted on

Ce am citit și cărți noi în biblioteca mea Q3 2020

Nu îmi vine să cred că deja a trecut și cel de-al treilea trimestru al acestui an și că a venit momentul în care vă povestesc despre ce cărți noi au intrat în biblioteca mea și ce cărți am mai citit în această perioadă.

Ce am citit

Dintre cele trei luni care au trecut de la ultimul articol, luna iulie a fost cea mai productivă din punct de vedere al lecturilor. Am reușit să citesc 7 cărți iar prima dintre ele este Mândrie și prejudecată de Jane Austen. Aceasta a fost urmată de Riviera lui Chanel de Anne de Couray dar care nu o are în centru doar pe Chanel și nici nu e centrată exclusiv pe creațiile ei. Următoarele au fost Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Aleksievici și Devoratoarea de păcate de Megan Campisi, aceasta din urmă fiind una din cele mai originale cărți de ficțiune și fantasy pe care am citit-o în ultima vreme.

O carte destul de iubită printre cititori a fost următoarea mea lectură în luna iulie și este vorba despre Pânza de păianjen de Cella Serghi. Aceasta, împreună cu Ce știu cu adevărat de Oprah Winfrey au fost primele cărți din reading challenge-ul meu de vară. Luna s-a încheiat cu Prietena mea genială, primul volum al seriei cu același nume, scris de Elena Ferrante.

În luna august, am început cu Pacienta tăcută de Alex Michaelides, o carte care a cucerit mulți cititori dar, despre care eu cred că nu își merită într-atât faima. O carte de non-ficțiune a fost Siajul morții. Ultima călătorie a navei Lusitania de Erik Larsson iar a treia pe listă este Prințesa Diana. Povestea nespunsă de Monica Ali, despre care inițial am crezut că este tot o carte de non-ficțiune dar, m-am înșelat.

Următoarele lecturi au fost Îmi pare rău, sunt așteptă de Agnès Martin-Lugand și tot o non-ficțiune O librărie în Berlin. Extraordinara evadare a unei femei din calea nazismului de Françoise Frenkel iar vara s-a încheiat cu un thriller/mister, fiind al doilea volum al seriei Kate Waters de Fiona Barton, Copilul.

Septembrie a început cu Biblioteca din Paris de Janet Skeslien Charles și primul volum al seriei Regii blestemați de Maurice Druon, Regele de fier, despre care se spune că a inspirat seria Urzeala tronurilor. Următoarele trei lecturi mi-au plăcut foarte mult: Fata cu fragi de Lisa Stromme, Victimă fără chip (#1 Fabian Risk) de Stefan Ahnhem și Acolo unde cântă racii de Delia Owens. Am încheiat cu Măștile fricii de Camelia Cavadia, o carte destul de iubită printre cititorii români.

Cărți noi

În luna iulie am profitat de ofertele de pe elefant și mi-am luat: Fetița care privea trenurile plecând de Ruperto Long, Cartea oglinzilor de Eugen Ovidiu Chirovici, Pianistul. Amintiri din Varșovia 1939-1945 de Wladyslaw Szpilman, Viața secretă a scriitorilor de Guillaume Musso, Supraviețuitorii de Georgia Hunter, Arta de a-ți crea amintiri de Meik Wiking, Atlasul fericirii de Helen Russell, Viața după Auschwitz de Eva Schloss, Anna Karenina de Lev Tolstoi și Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez. În acel moment încă mai credeam că o să merg în septembrie acasă dar, din păcate planurile mi-au fost date peste cap.

În septembrie am dat vreo patru comenzi consistente, după cum urmează: de la Elefant mi-am mai luat Nesupunere de Naomi Alderman, Prințese necuviincioase de Linda Rodriguez McRobbie și Alb letal de Robert Galbraith. De la Cartepedia am cumpărat Alias Grace de Margaret Atwood, Circe de Madeline Miller, Fata cu palton roșu de Kate Hamer, Viaţa secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg și Fata cu palton albastru de Monica Hesse. De la Litera, pentru că au avut super oferte, mi-am luat Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz de Jeremy Dronfield, Ultimul tren spre Londra de Meg Waite Clayton, Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes, Poate ar fi bine sa discuti cu cineva de Lori Gottlieb și Titani ai istoriei. Giganții care ne-au modelat lumea de Simon Sebag Montefiore.

Cea mai mare comandă a fost la Libris: Doamna Nobel de Lisa Stromme, Dosar permanent de Edward Snowden, Ghetoul interior de Santiago H. Amigorena, Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare de Suzanne Collins, Străinul de Stephen King, Institutul de Stephen King, Kafka pe malul mării de Haruki Murakami, Testamentele de Margaret Atwood, Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina, Copiii de pe Volga de Guzel Iahina, Călătoria Cilkăi de Heather Morris, Cimitirul animalelor de Stephen King, Eliberare de Imogen Kealey, O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz de Dita Kraus, Croitoreasa de la Dachau de Mary Chamberlain și G – Daniel Sanchez Pardos

Știu că sunt multe dar nu dau foarte multe comenzi atunci când sunt oferte și prefer să dau o comandă mai mare la o anumită perioadă de timp, dat fiind și faptul că nu locuiesc în România. Și, pe principiul dacă Mohamed nu merge la munte, vine muntele la Mohamed, m-am hotărât să fac ceva astfel încât să călătorească o parte din aceste cărți până la mine. Abia aștept să am o toamnă plină de lecturi frumoase.

Spor la citi să aveți!