Planuri literare pentru anului 2026

Dacă în articolul trecut vorbeam despre retrospectiva anului 2025, a venit și momentul să vă povestesc despre planurile mele literare pentru acest an. Anul trecut am avut 6 provocări propuse de mine și am mai aderat la provocarea Mikelutzei pe instagram, #citesccumikelutza2025. Aceste șapte provocări au avut fiecare câte 12 cărți, ceea ce a însemnat că în fiecare lună a trebuit să citesc câte 6 sau 7 cărți. Spun șase sau șapte deoarece, unele dintre ele au apărut în două provocări. S-a dovedit a fi un pic prea mult, întrucât nu mi-a mai lăsat spațiu suficient pentru a citi alte cărți.

Și pentru că nu am vrut totuși să mă limitez doar la această listă predefinită de lecturi, am citit și alte cărți ce mi-au atras atenția în timpul anului. Ca rezultat asta a însemnat că nu am putut să citesc tot ce îmi propusesem. Drept urmare, am hotărât să reportez titlurile rămase din aceste provocări literare.

Este vorba despre treisprezece romane, din categoriile următoare: cărți clasice (două titluri: Moș Goriot de Honoré de Balzac, Demonii de F.M. Dostoievski), non-ficțiune (Demența digitală de Manfred Spitzer, Cernobîl în miez de noapte de Adam Higginbotham și Eroi și victime de Maria Bucur), 12 months – 12 books (Cortina de fier de Anne Applebaum).

Lista continuă cu patru titluri în limba engleză (The winter of the witch de Katherine Arden, The house of fortune de Jessie Burton, The upside of stress de Kelly McGonigal și Born Survivors de Wendy Holden) și trei titluri în limba spaniolă (Volver la vista atrás de Juan Gabriel Vásquez, La mano de Fátima de Ildefonso Falcones și Viaje a Portugal de José Saramago).

Acestor titluri, li se adaugă noi provocări. Urmez aceleași categorii ca în anul precedent: 6 pentru 2026 (înlocuiește 12 months 12 books), autori români, clasici, cărți în limba engleză, cărți în limba spaniolă și catalană și cărți de non-ficțiune.

6 pentru 2026 conține titluri alese ca și în anul precedent, de prietenul meu. Îl rog să se uite în bibliotecă și să aleagă titlurile, în numărul indicat de mine. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu le-am mai ambalat, deci nu mai avem “blind date with a book”.

Titlurile alese în categoria 6 pentru 2026 sunt: Muzeul inocenței de Orhan Pamuk, Povestea lui Casey Han de Min Jin Lee, Fiica eminenței cenușii de Philippa Gregory, Viața lui Pi de Yann Martel, Omul care iubea cărțile de Patrick deWitt și Când esti fericit, lovește primul de Tatiana Țîbuleac.

In categoria cărților în limba engleză avem următoarele titluri alese din biblioteca mea: Thinking fast and slow de Daniel Kahneman, The God of the woods de Liz Moore (pe care am vrut să o citesc încă de anul trecut dar nu am mai ajuns la ea), There are rivers în the sky de Elif Shafak, The Heaven & Earth grocery store de James McBride, Blue sisters de Coco Mellors și In order to live de Yeonmi Park.

Dacă în cazul cărților în limba engleză, aveam suficiente titluri în bibliotecă din care să îmi aleg, în spaniolă și catalană am doar câteva rămase așa că am ales trei titluri din bibliotecă și trei ebooks: La heredera del mar de Juan Francisco Ferrándiz (luată după ce mi-a atras atenția că o citea cineva pe plajă), La última mirada de Goya de Javier Alandes (cumpărată după ce am citit sinopsisul), Alchemised de Sen Lin Yu (m-a convins hype-ul, sper să nu îmi pară rău), La luz perdida de Nino Haratischwili (în limba română Lumina care lipsea), Que entierren nuestros huesos en la medianoche de V.E. Schwab și Cafè Barcelona de Joan Carreras (cartea în catalană).

În materie de clasici, am strâns destul de multe prin abonamentul Romane nemuritoare de la Litera dar și prin prisma altor achiziții. Așadar, am pus pe listă: Bâlciul deșertăciunilor de William M. Thackery, Frankestein de Mary Shelley, Verișoara Bette de Honoré de Balzac, Vârsta inocenței de Edith Wharton, Rebecca de Daphne du Maurier (foarte populară, în special în ultimii 2-3 ani), și Don Quijote de la Mancha de Cervantes.

Cel puțin două dintre ele (Bâlciul deșertăciunilor și Don Quijote) sunt destul de lungi (cred că peste 600-700 pagini), așa că sunt curioasă cât timp îmi va lua să le parcurg.

În categoria cărților de non-ficțiune am făcut un mix de istorie, self-help și ceva politică și economie. Avem: Saga dinastiei de Windsor de Jean des Cars (pentru că mi-a plăcut mult de tot Saga favoritelor), Utopie pentru realiști de Rutger Bregman, 4000 de săptămâni de Oliver Burkeman, Deep work de Cal Newport (aleasă pentru cuvântul concentrarea de pe copertă), și Coridorul îngust de Daron Acemoglu și James A. Robinson.

Pentru categoria autori români, am ales: Trei femei, cu mine, patru de Hanna Bota (influențată de Ștefania Istrate), Câteva feluri de a dispărea de Flavius Ardelean (dacă îmi amintesc corect, mi-a fost recomandată de Luciana Corlan), Călătorie în jurul omul ui de Alexandru N. Stermin (primită cadou de la Luciana), Cartea Mironei de Cella Serghi, Brățară pe glezna ta de Radu Paraschivescu și Chiajna din casa Mușatinilor de Simona Antonescu. Despre aeasta din urmă am auzit numai de bine încă de acum câțiva ani.

Pe lângă toate acestea, îmi doresc să continui sau să termin câteva serii, dar și să încep unele noi. Am trecut pe lista celor de continuat sau de terminat șase serii: Tetralogia napolitană de Elena Ferrante (volumul 4), Comoron Strike de Robert Galbraith (volumul 8, seria mai continuă, dar acesta este cel mai recent volum), Vrabia roșie de Jason Matthews (volumele 2 și 3), Răzbunarea lui Faye de Camilla Lackberg (volumele 2 și 3), Klimakvartetten sau Cvartetul climei (?) de Maja Lunde (volumele 3 și 4) și Beartown de Fredrik Backman (volumele 2 și 3).

Cu privire la seriile noi, am trei pe listă. Intenția mea nu este de a le începe și termina toate volumele din serie în anul 2026, dar măcar una-două din serie să citesc.

Prima dintre ele este Victorian Bookshop Mystery de Kate Parker. Am dat de ea întâmplător și mi-a atras atenția sinopsisul. Sper să fie o lectură pe placul meu, pare din genul mister – thriller.

Trilogia Raiului și a Iadului (nu știu exact dacă asta e traducerea în limba română) de Jón Kalman Stefánsson este pe listă datorită Adrianei de la Adriana.and.the.books (pe Instagram).

Cea de-a treia serie pe listă este Clubul crimelor de joi de Richard Osman, pe care intenționez să o citesc în spaniolă, în format electronic. Am mai așteptări de la bătrâneii investigatori, așteptări create după ce am văzut opiniile din online. Am înțeles că avem și ecranizarea primului volum. Inteționez să văd și eu filmul după ce citesc cartea.

Pe lângă toate aceste provocări literare, în funcție de timp și chef, o să mai extrag un titlu sau două din lista care conține cărțile necitite din biblioteca mea.

Voi ce planuri aveți pentru lectură în 2026?

Serii de citit în 2023

Anul trecut scriam despre seriile pe care îmi doream să le termin de citit în 2022 și îmi alesesem vreo douăsprezece titluri pe care le puteți descoperi dând click pe linkul de mai sus. Dintre acestea, nu am reușit să citesc patru. Așadar, opt din douăsprezece ar fi o statistică acceptabilă, mai ales că pot considera că am terminat șase serii și anume:

  1. Arc of a Scythe (Secera) de Neal Shusterman – un fantasy care mi-a plăcut destul de mult, mai ales primul volum.

  2. Caraval de Stephanie Garber – tot un fantasy drăguț, care mi se pare mie că devine un pic mai dark spre finalul seriei.

  3. Trilogia Moscova de Simon Sebag Montefiore – historical fiction cu acțiunea în Rusia din prima parte a secolului XX. Mi-au plăcut mai ales primul și cel de-al treilea volum.

  4. Millenium – serie începută de Stieg Larsson și încheiată (momentan) de David Lagercrantz. Cărți de mister/thriller. Volumele lui Larsson rămân preferatele mele.

  5. Liliac girls de Martha Hall Kelly – tot historical fiction. Mi-au plăcut destul de mult poveștile spuse de autoare, cu punctele de vedere a trei femei în fiecare volum.

  6. Jocurile foamei de Suzanne Collins – faimoasa distopie care a furat inimile multor cititori este și una din favoritele mele.

În afara acestora, am reușit să mai avansez și cu alte serii care nu erau pe lista inițială, și asta plănuiesc să fac și în 2023. În primul rând, vreau să citesc cele patru cărți la care nu am ajuns în 2022: ultimul volum al seriei The queen of the Tearling, The fate of the Tearling de Erika Johansen (fantasy), ultimul volum al seriei Călărețul de aramă, Grădina de vară de Paullina Simons (romance/historical fiction), volumul 5 din seria Cormoran Strike, Troubled blood de Robert Galbraith (mister/thriller) și volumul 2 (și ultimul) din seria Catedrala mării, Moștenitorii pământului de Ildefonso Falcones (historical fiction).

În al doilea rând, vreau să ajung și la următoarele: volumul doi din seria Războiul Rozelor de Conn Iggulden, Treimea (historical fiction), volumele 2 și 3 ale seriei The winternight trilogy de Katherine Arden, The girl în the tower și The winter of the witch (fantasy, Rusia), volumele 3 și 4 ale seriei Prietena mea genială de Elena Ferrante, Cei care pleacă și cei de rămân și Povestea fetiței pierdute (ficțiune, Italia), volumul 3 al seriei Tatuatorul de la Auschwitz de Heather Morris, Trei surori (historical fiction, Al Doilea Război Mondial) și volumul 4 al seriei Helen Grace de M.J. Arlidge, Ghici care-i mincinosul (thriller).

Acestea sunt cărțile care fac parte dintr-o serie și, pe care îmi doresc să le citesc în 2023. Spor la citit să avem!

Serii pe care as vrea sa le termin în 2022

Odată cu noul an, am făcut o actualizare a seriilor pe care le-am început și am realizat că sunt nu mai puțin de treizeci și trei la număr. Și dacă în cazul unora abia am citit un volum sau două, pe listă se află și serii unde trebuie să mai citesc doar o carte pentru a considera seria respectivă încheiată sau completă.

Așadar, am ales douăsprezece dintre ele pentru a le citi anul acesta, câte una pentru fiecare lună. Mi-am schițat și o idee despre ce carte aș vrea să citesc în fiecare lună dar am ales să le prezint aleatoriu deoarece multe se pot schimba în cursul anului și poate nu o să mai țin cont de acea ordine.

Fără alte introduceri, iată lista seriilor pe care vreau să le termin de citit anul acesta:

  1. Regina tinutului Tearling – Erika Johnson: volumul 3. The fate of the Tearling
  2. Calaretul de arama – Paullina Simons: volumul 3. Gradina de vara
  3. Arc of a Scythe – Neal Shusterman: volumul 3. The toll
  4. Caraval – Stephenie Garber: volumul 2. Legendar și volumul 3. Final
  5. Walsh Family – Marian Keyes: volumul 6. Mammy Walsh’s A-Z of the Walsh family
  6. La catedral del mar – Ildefonso Falcones: volumul 2. Los herederos de la tierra
  7. Trilogia Moscova – Simon Sebag Montefiore: volumul 3. Intr-o noapte de iarna
  8. Millenium – David Lagercrantz: volumul 6. Fata care trebuia sa moara
  9. The Devil wears Prada – Lauren Weisberger: volumul 3. When life gives you lululemons
  10. Liliac girls – Martha Hall Kelly: volumul 3. Florile soarelui
  11. Cormoran Strike – Robert Galbraith: volumul 5. Troubled blood
  12. Jocurile foamei – Suzanne Collins: Balada șerpilor și a pasarilor cantatoare, care este cel mai recent volum al seriei, dar acțiunea se petrece înainte de evenimentele din Jocurile foamei.

Catedrala marii – Ildefonso Falcones

Titlu in romana: Catedrala marii

Titlu in spaniola: La catedral del mar

Autor: Ildefonso Falcones

Apariție: 2006

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Romanul Catedrala mării se află de câțiva ani în biblioteca mea dar m-am tot ferit să îl citesc deși îmi doream, pentru că mă simțeam alungată de dimensiunile sale deloc reduse. Dar atunci când am aflat că s-a făcut și o mini serie după carte, nu am mai ezitat și am pus mâna pe ea.

Acțiunea romanului se desfășoară în secolul XIV în Barcelona. Frumosul oraș a crescut și s-a întins spre cartierul pescarilor, ai căror locuitori participă, fiecare cum poate, la ridicarea cele mai mari catedrale de până atunci: Santa Maria del Mar. Construcția acesteia merge în paralel cu viața lui Arnau, un bărbat a cărei soartă a fost grea de la început. Fugit de pe pământurile natale împreună cu tatăl său, Arnau ajunge în Barcelona, în casa unor rude unde va munci alături de părintele său pentru fiecare fărâmă de pâine. Iar lucrurile devin încă și mai complicate odată cu un accident nefericit al unuia dintre verișorii lui Arnau.

În această viață atât de grea, băiatul reușește să se împrietenească cu un alt băiat, cu o soartă cel puțin la fel de grea, și împreună cresc pentru o vreme sub aripa lui Bernat Estanyol, tatăl lui Arnau, și cu ajutorul oamenilor buni pe care i-au cunoscut în Barcelona.

Catedrala mării este o carte care are tot ce și-ar putea dori un cititor: este ambientată într-o perioadă istorică interesantă, în Barcelona, un oraș iubit și de turiști și de cititori deopotrivă, are povești de dragoste complicate, interzise, sinceritate și onestitate dar și hoție și răutate gratuită, suspans, dramă, durere și dăruire. Este un roman al contrastelor, te poartă pe valurile vieții lui Arnau, te ridică și te coboară atunci când te aștepți mai puțin.

Cred că nu mai are sens să spun că abia aștept să văd ecranizarea acestui roman, să văd chipurile celor despre care am citit și mai ales să văd cum au ales să pună în scenă construcția catedralei, un loc de neratat în Barcelona, mai ales după această lectură.

Închei aici deoarece nu vreau să dau spoilere. Ar fi multe de spus, dar fiecare mic lucru v-ar putea da indicii. Se simte că această carte a fost foarte bine documentată și-și merită toate premiile. Personajele sunt realiste, foarte bine conturate, Arnau te face să te simți alături de el pe parcursul întregului roman.

Se zice că se aseamănă mult cu Stâlpii Pământului de Ken Follet dar cum eu nu am citit-o și nu aș avea cum să le compar. Pentru mine Catedrala mării de Ildefonso Falcones este o carte minunată și o recomand. Voi ați citit-o?

Book haul si ce am mai citit Q2 2018

Pentru că luna iunie tocmai se încheie și odată cu ea se termină și trimestrul 2 al anului 2018, a sosit momentul pentru o nouă retrospectivă a cărților citite în acestă perioadă și a celor mai noi achiziții pentru biblioteca mea. Și dacă în articolul trecut spuneam că au predominat thrillerele, de această dată mai degrabă cărțile fantasy au fost mai multe.

Ce am citit

La început de primăvară cu greu am reuși să termin patru cărți deoarece am avut o perioadă aglomerată pe alte planuri și nu am prea avut poftă de citit. Dar pentru că eram curioasă să aflu ce s-a mai întâmplat cu Mare Barrow, am citit Colivia regelui, al treilea volum al seriei Regina Roșie de Victoria Aveyard.  A urmat Testamentul lui Abraham de Igor Bergles, roman care mi-a plăcut mai mult decât Biblia pierdută dar care mi s-a părut destul de lung. Tot o carte pe care îmi doream mult să o văd tradusă a fost Un tron întunecat de Kendare Blake, cea de-a doua carte a seriei Trei coroane întunecate. Am încheiat luna cu sfârșitul seriei Înainte să te cunosc de Jojo Moyes. Este vorba despre Eu, și totuși alta.

Luna mai a fost ceva mai productivă, cinci cărți fiind cele pe care am reușit să le încep și să le termin în florar. Întâi a fost vorba despre Șarpele din Essex de Sarah Perry, care s-a potrivit de minune grădinii unde am citit-o. A urmat Bookends de Jane Green, un ebook, pentru că îmi era dor de Kindle-ul meu. A treia carte a fost Simon și planul Homo Sapiens de Becky Albertalli pe care am citit-o imediat dupa ce am văzut filmul, pentru că îmi doream să descopăr diferențele dinte cele două. Am continuat cu Privighetoarea de Hannah Kristin, o carte ce m-a impresionat și am încheiat cu cel de-al doilea volum al Persepolis de Marjane Satrapi, acesta din urmă fiind primul meu roman grafic.

Luna iunie a început cu Afaris. Umbre pe Aora de Tudor George Ciubotaru, un SF/Fantasy care m-a uimit. Am mers mai departe alături de protagoniștii romanului Puterea de Naomi Alderman, o carte cu adevărat electrizantă. Trioul puternic al lunii cireșar a fost închis de Silozul de Hugh Howey, care este primul volum al seriei cu același nume. Am încheiat cu ceva simplu și lejer, Galerista de Wendy Holden și în prezent citesc Catedrala mării de Ildefonso Falcones.

Cărți noi în biblioteca mea

Am încercat să mă țin în continuarea de ideea de a nu mai cumpăra atât de multe cărți, mai cu seamă și pentru că nu mai am unde să le așez frumos, dar și pentru că imi doream să citesc ce mai am în bibliotecă. Să vedem dacă mi-a și reușit.

În luna aprilie am primit de la Libris Colivia regelui de Victoria Aveyard și am dat si o comandă, pe același site, ce a conținut recent apăruta carte Un tron întunecat de Kendare Blake și primul volum al seriei Instrumente mortale, Orașul oaselor de Cassandra Clare. Tot atunci mi-am comandar și de pe Elefant cartea Povești de seară pentru fete rebele vol 2 de Elena Favilli și Francesca Cavallo.

În luna mai, am primit de la Libris cartea Șarpele din Essex de Sarah Perry  și de la Epica, odată cu invitația la premiera filmului, cartea Simon și planul Homo Sapiens de Becky Albertalli. Iar cei de la Afaris World mi-au oferit primul volum al serie Afaris, numită Afaris. Umbre pe Aora și scrisă de Tudor George Ciubotaru.

La Bookfest, tentația a fost extrem de mare, și m-am întors de acolo cu: Disecție de Han Kang, Viață după viață de Kate Atkinson, Trei femei puternice de Marie NDiaye, Casnica de Jill Alexander Essbaum și Endgame. Jocul final: Convocarea de James Frey și Nils Johanson-Shetton. De la standul celor de la Litera am cumpărat cartea Economie. Idei fundamentale care face parte dintr-o serie numită Big Ideas simply Explained, carte pe care am dăruit-o prietenului meu, deci a ajuns tot in biblioteca noastră.

În luna iunie nu am cumpărat nimic, doar am primit de la Libris cartea Puterea de Naomi Alderman.

Se pare că nu m-am putut ține mult timp departe de cumpăraturi, deși rezultatul lunii iunie (cel puțin până acum) este unul bun, dar mă simt din ce în ce mai tentată.