Retrospectiva primului trimestru (2024)

Primele trei luni ale anului se simt de parcă au trecut într-o clipire și, în același timp, 2024 pare că a început acum mult, mult timp. Este un paradox, știu, dar așa se simte. În materie de lecturi, am citit mai mult decât am crezut că voi reuși și sper să-mi țin ritmul și în restul anului.

Dar până trecem la statistici, vreau să menționez și faptul că am reușit să fac mici provocări literare de care am reușit să mă țin. Se pare că reușesc să îndeplinesc anumite țeluri pe termen scurt mai bine decât am reușit să mă țin de provocările pe termen lung din anii trecuți. De exemplu, am dedicat luna februarie cărților scurte din biblioteca mea și am vorbit despre asta în articolul precedent. Apoi, am dedicat luna martie cărților lungi, și am reușit să termin o carte de preste 900 pagini și am trecut de jumătatea unui alt volum cu peste 850 de pagini, printre alte cărți mai scurte. Pe de altă parte, îmi doresc să dedic luna aprilie și poate și luna mai anumitor edituri de la care am mai multe cărți necitite în bibliotecă.

Revenind la ceea ce am citit în primele trei luni ale anului, am reușit să termin 37 de cărți. Sunt destul de multe dar, o bună parte sunt audiobook-uri la care apelez destul de des în drumul meu spre și de la serviciu sau când trebuie să merg pe jos. La capitolul ebook, am reușit să recuperez teren, acesta fiind un format pe care l-am cam abandonat anul trecut.

62% dintre autorii citiți au fost femei. Aceasta e o statistică destul de constantă în lecturile mele, în sensul că acesta a fost trendul și anul trecut, să citesc mai multe cărți scrise de autoare decât de autori. Nu e o chestie intenționată dar, mi se pare interesant de urmărit.

Cea mai productivă lună din punct de vedere al cărților citite a fost februarie însă, trebuie să iau în considerare acea provocare de a citi cele mai scurte cărți din bibliotecă în acea lună. Am citit aproape de două ori mai puține cărți în luna martie și poate fi justificat prin alegerea de a citit acei doi monștri de peste 850 pagini.

În încercarea mea de a mai citi din sutele de cărți adunate în bibliotecă dar și de a micșora TBR-ul de pe Goodreas, am citit îndeosebi în limba română. Intuiesc că va rămâne limba în care voi citi cel mai mult anul acesta.

Cât despre țări și mai precis locul de unde este autorul/autoarea cărții citite, am reușit să bifez 18 țări, iar selecția este destul de interesantă. După cum se poate observa, majoritatea sunt din Statele Unite ale Americii, urmate de România, Marea Britanie și Colombia. Aceasta din urmă are legătură cu o scurtă călătorie făcută în această țară în ianuarie iar pe autorii români îi citesc cu regularitate și am acumulat o colecție de dimensiuni reduse în ultimele luni.

Cât despre titluri, nu o să le înșir aici. Dar, dacă aveți curiozități, vă invit să dați click aici și veți fi redirecționati spre pagina mea de Goodreas unde puteți vedea nu doar ce am citit dar și câte stele le-am oferit.

Înainte de a încheia, o să las o mică listă cu recomandări, acestea fiind lecturile care mi-au plăcut mie cel mai mult în aceste trei luni:

  • Yellowface – R.F. Kuang
  • Un veac de singurătate – Gabriel García Márquez
  • Fabule moderne – Tatiana Țîbuleac
  • Kim Jiyeong, născută în 1982 – Cho Nam-joo
  • Țara mea inventată – Isabel Allende

Până data viitoare, lecturi frumoase să avem!

Lună scurtă, cărți scurte

Știu că ianuarie a fost o lună lungă, atât de lungă de parcă nu se mai termina și știu că este aproape jumătatea lunii februarie, care va zbura, sunt sigură. Însă, la începutul weekendului trecut, după ce m-am tot gândit ce să fac să nu intru de-a binelea într-un reading slump, adică într-o perioadă în care nu pot să citesc pentru că nimic nu mă mai atrage, mi-a venit ideea să aleg cele mai scurte cărți din biblioteca mea și să încerc să le citesc în perioada viitoare.

Acestă idee a fost alimentată și de numărul de cărți de citit de pe lista pe care o am pe Goodreads și implicit de cele peste 150 de cărți necitite din biblioteca mea. La final de 2023 m-am ferit să aleg cărți scurte pe care să le citesc, deoarece nu îmi doream “să trișez”. Așa mi se părea mie, că-mi voi umfla artificial numărul de cărți citite. Dar iată că, la doar câteva luni distanță mi s-a schimbat punctul de vedere. Și, alegând aceste titluri din biblioteca mea, mi-am dat seama că am peste 20 de cărți scurte și că inevitabil, va trebui să ajung și la ele cândva. Dar ce consider ca fiind scurt?

Ei bine, am definit cărțile scurte ca fiind acelea cu mai puțin de 200 de pagini, sau puțin peste 200 de pagini.

Astfel, am selectat cărți în limba română, spaniolă și engleză, cărți de ficțiune și non-ficțiune, cărți de autori români și din literatura universală, cărți recent intrate în biblioteca mea și cărți aflate aici de ceva timp.

O mică strategie pe care am aplicat-o, pentru a nu mă simți copleșită de numărul mare și de termenul limită ales (pentru moment) de o săptămână (cu posibilitatea extinderii), am împărțit cărțile alese în obiective mai mici, de câte patru cărți. Sau cel puțin asa am procedat cu primele opt.

Așadar, în primul grup am inclus Penelopiada de Margaret Atwood, Fabule moderne de Tatiana Țîbuleac, Cronica unei morți anunțate de Gabriel García Márquez și Bitter Herbs de Marga Minco. La final de weekend, adică chiar în momentele când scriu acest articol, am reușit să le citesc pe toate patru, lucru care mă bucură, ținând cont că am început undeva pe la jumătatea zilei de sâmbătă.

Urmează să încep grupul numărul doi, format din Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești 1918-2018 de Liviu Voinea (coordinator), Alexandra Cojocaru, Brîndușa Costache, Veaceslav Grigoraș, Horațiu Lovin, Camelia Neagu, David Orțan și Andrei Tănase,Kim Jiyeong, născută în 1982 de Cho Nam-Joo, Oppenheimer de Michel Rouzé și Țara mea inventată de Isabel Allende.

Rămân pentru zilele următoare, în funcție de cum vor merge lectura celor patru de mai sus: Băieți de gașcă de Dan Lungu, Chira Chiralina de Panait Istrati, Femei de Mihail Sebastian, Funeraliile Mamei Mari de Gabriel García Márquez, Despre dragoste și alți demoni de Gabriel García Márquez, Călătorie în jurul omului de Alexandru N. Stermin, Povestașul de Mario Vargas Llosa, I who have never know men de Jacqueline Harpman, Coreea de Nord. Viața dincolo de clișee de James Pearson și Daniel Tudor și Los niños del Amazonas de Daniel Coronell.

În total, optsprezece titluri apar în fotografie. Am mai găsit astăzi încă una sub 200 de pagini în biblioteca mea, Am fost doctoriță la Auschwitz de Gisella Perl dar n-am mai adăugat-o și pe ea pe listă. Sunt suficiente optsprezece, pentru moment. De altfel, nu țin morțiș să ajung la toate în săptămâna următoare, că mai trebuie să fac și alte lucruri, dar plănuiesc să mă bucur de aceste lecturi scurte. Și dacă totul merge bine, poate o să fac o provocare similară și în lunile următoare, cum ar fi să citesc timp de una sau două săptămâni numai cărți thriller și de mister, cărți de ficțiune istorică, fantasy, non-ficțiune și așa mai departe. Se poate ca provocările pe termen scurt să funcționeze mai bine pentru mine decât cele pe termen mai lung. Până atunci, lecturi frumoase să avem!

Cele mai frumoase cărți citite în 2021 #lecturiin2021

A devenit tradiție ca în fiecare an să vă vorbesc într-un fel sau altul despre cele mai frumoase cărți pe care le-am citit pe parcursul celor douăsprezece luni și nu voi face excepție nici pentru 2021, deși am cam abandonat blogul din motive de timp.

În luna ianuarie 2021, am citit o carte ce a rămas cu mine pe tot parcursul lui 2021: Biblioteca de la miezul nopții de Matt Haig. Probabil dintre cărțile scrise de el pe care eu le-am citit, aceasta este preferata mea.

Martie a venit cu Patria de Fernando Aramburu, care s-a aflat pe lista mea de lecturi în 2021. Mi-a plăcut foarte mult, am empatizat mult cu victimele și m-am enervat pentru nedreptățile din carte. Dar asta a fost realitatea pentru multe familii, din păcate.

Tot în martie am citit Pianistul de Wladyslaw Szpilman. Ce noroc a avut și în ce condiții a putut supraviețui omul acesta! Și ecranizarea merită văzută, e foarte bună, din punctul meu de vedere.

Luna mai mi-a făcut cunoștință cu o zonă, o cultură și o istorie despre care nu știam că există. Fascinantă a fost lectura în varianta audio a cărții The island of sea women de Lisa See. Sper să fie tradusă și în limba română, e o carte deosebită!

În lunile de vară am făcut cunoștință cu mai mulți supraviețuitori ai Holocaustului, prin Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz de Jeremy Dronfield, Supraviețuitorii de Georgia Hunter (o întreagă familie supraviețuiește deși sunt împărțiți în diverse colțuri ale lumii), O viață amânată de Dita Kraus (povestea bibliotecarei de la Auschwitz spusă chiar de ea), Copiii uitați ai lui Hitler de Ingrid von Oelhafen (despre copiii cu trăsături ariene, răpiți din brațele părinților pentru a fi dați nemților).

Octombrie m-a încântat cu Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău de Fredrik Backman care, în stilul său caracteristic te face să iubești personaje morocănoase iar noiembrie mi-a dat două titluri pentru topul acesta: Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez și Să nu mă părăsești de Kazuo Ishiguro. Pe acesta din urmă l-am citit pentru prima dată și abia aștept să-l descopăr și prin celelalte cărți ale sale.

Ultima lună, decembrie, mi-a oferit trei titluri pentru topul meu de lecturi ale anului. Din nou, au legătură cu Holocaustul, dar punctele de plecare sunt în România: Pogromul de la Iași de Radu Ioanid, Noaptea de Elie Wiesel, Cuptoarele lui Hitler de Olga Lengyel. Toate trei dure și extrem de clare cu privire la ororile săvârșite. Prima vine însoțită de poze care arată explicit ce se întâmpla la Iași în anii ’40 iar ultima descrie destul de amănunțit anumite situații.

Acestea au fost lecturile care au rămas cu mine, care au avut cel mai mare impact asupra mea în 2021. Multe au legătură cu holocaustul, știu, dar este subiectul meu preferat legat de istorie și nu cred că o să mă satur vreodată să citesc mărturii sau ficțiune despre acel negru episod al istoriei.

Provocările literare ale anului 2020 și planuri pentru 2021 #lecturiin2021

Anul trecut pe vremea asta dădeam startul unei provocări literare pentru întregul an, pe care am denumit-o 20 de cărți pentru 2020. Alegerilor mele de atunci le adăugasem și câteva cărți rămase restante din 2019 și, dintre acelea, încă nu am citit Magicianul de John Fowles. Deși atunci spuneam că voi renunța la ea dacă nu voi apuca să o citesc, am decis să o las totuși pe lista mea pentru anul acesta.

Dintre lista pentru 2020 mi-au mai rămas de citit încă patru cărți: Homo Deus. Scurtă istorie a viitorului de Yuval Noah Harari, Cerul roșu al amiezii de Simon Sebag Montefiore, Fântânile tăcerii de Ruta Sepetys pe care am așteptat să o cumpăr în limba română dar traducerea ei s-a întâmplat abia în luna decembrie 2020 și Scandalul sau Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău de Fredrik Backman.

Noutățile pentru anul acesta, care se alătură mențiunilor mele de mai sus, sunt: Anna Karenina de Lev Tolstoi și Don Quijote de la Machade Miguel de Cervantes, pentru că îmi doresc să citesc mai mulți clasici în acest an iar acestea două sunt suficient de lungi încât să-mi ocupe o bună parte din timp. Lor li se adaugă și Dincolo de bine și de rău de Friedrich Nietzche care mi-a fost recomandată de doi licențiați în filosofie.

Cele din urmă adăugiri vor fi Dragostea în vremea holerei de Gabriel García Márquez și Patria de Fernando Aramburu, pentru pasiunea mea legatră de limba spaniolă

Îmi doresc să țin această listă cât mai scurtă pentru că, la fel ca anul trecut, voi mai face probabil și alte provocări literare, poate pentru fiecare anotimp, ceea ce înseamnă că și alte cărți se vor adăuga acestei liste.

Ultima mențiune legată de planurile mele pentru 2021 este aceea că voi folosi #lecturiin2021 pentru toate cărțile pe care le voi arăta pe profilul meu de Instagram. Cred că îmi va fi mai ușor să țin o evidență și să le văd pe toate, în poze, atunci când voi căuta după acest hashtag.

În încheiere, aș vrea să vă întreb care sunt planurile voastre în materie de lecturi pentru 2021?

Ce am citit și cărți noi în biblioteca mea Q3 2020

Nu îmi vine să cred că deja a trecut și cel de-al treilea trimestru al acestui an și că a venit momentul în care vă povestesc despre ce cărți noi au intrat în biblioteca mea și ce cărți am mai citit în această perioadă.

Ce am citit

Dintre cele trei luni care au trecut de la ultimul articol, luna iulie a fost cea mai productivă din punct de vedere al lecturilor. Am reușit să citesc 7 cărți iar prima dintre ele este Mândrie și prejudecată de Jane Austen. Aceasta a fost urmată de Riviera lui Chanel de Anne de Couray dar care nu o are în centru doar pe Chanel și nici nu e centrată exclusiv pe creațiile ei. Următoarele au fost Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Aleksievici și Devoratoarea de păcate de Megan Campisi, aceasta din urmă fiind una din cele mai originale cărți de ficțiune și fantasy pe care am citit-o în ultima vreme.

O carte destul de iubită printre cititori a fost următoarea mea lectură în luna iulie și este vorba despre Pânza de păianjen de Cella Serghi. Aceasta, împreună cu Ce știu cu adevărat de Oprah Winfrey au fost primele cărți din reading challenge-ul meu de vară. Luna s-a încheiat cu Prietena mea genială, primul volum al seriei cu același nume, scris de Elena Ferrante.

În luna august, am început cu Pacienta tăcută de Alex Michaelides, o carte care a cucerit mulți cititori dar, despre care eu cred că nu își merită într-atât faima. O carte de non-ficțiune a fost Siajul morții. Ultima călătorie a navei Lusitania de Erik Larsson iar a treia pe listă este Prințesa Diana. Povestea nespunsă de Monica Ali, despre care inițial am crezut că este tot o carte de non-ficțiune dar, m-am înșelat.

Următoarele lecturi au fost Îmi pare rău, sunt așteptă de Agnès Martin-Lugand și tot o non-ficțiune O librărie în Berlin. Extraordinara evadare a unei femei din calea nazismului de Françoise Frenkel iar vara s-a încheiat cu un thriller/mister, fiind al doilea volum al seriei Kate Waters de Fiona Barton, Copilul.

Septembrie a început cu Biblioteca din Paris de Janet Skeslien Charles și primul volum al seriei Regii blestemați de Maurice Druon, Regele de fier, despre care se spune că a inspirat seria Urzeala tronurilor. Următoarele trei lecturi mi-au plăcut foarte mult: Fata cu fragi de Lisa Stromme, Victimă fără chip (#1 Fabian Risk) de Stefan Ahnhem și Acolo unde cântă racii de Delia Owens. Am încheiat cu Măștile fricii de Camelia Cavadia, o carte destul de iubită printre cititorii români.

Cărți noi

În luna iulie am profitat de ofertele de pe elefant și mi-am luat: Fetița care privea trenurile plecând de Ruperto Long, Cartea oglinzilor de Eugen Ovidiu Chirovici, Pianistul. Amintiri din Varșovia 1939-1945 de Wladyslaw Szpilman, Viața secretă a scriitorilor de Guillaume Musso, Supraviețuitorii de Georgia Hunter, Arta de a-ți crea amintiri de Meik Wiking, Atlasul fericirii de Helen Russell, Viața după Auschwitz de Eva Schloss, Anna Karenina de Lev Tolstoi și Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez. În acel moment încă mai credeam că o să merg în septembrie acasă dar, din păcate planurile mi-au fost date peste cap.

În septembrie am dat vreo patru comenzi consistente, după cum urmează: de la Elefant mi-am mai luat Nesupunere de Naomi Alderman, Prințese necuviincioase de Linda Rodriguez McRobbie și Alb letal de Robert Galbraith. De la Cartepedia am cumpărat Alias Grace de Margaret Atwood, Circe de Madeline Miller, Fata cu palton roșu de Kate Hamer, Viaţa secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg și Fata cu palton albastru de Monica Hesse. De la Litera, pentru că au avut super oferte, mi-am luat Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz de Jeremy Dronfield, Ultimul tren spre Londra de Meg Waite Clayton, Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes, Poate ar fi bine sa discuti cu cineva de Lori Gottlieb și Titani ai istoriei. Giganții care ne-au modelat lumea de Simon Sebag Montefiore.

Cea mai mare comandă a fost la Libris: Doamna Nobel de Lisa Stromme, Dosar permanent de Edward Snowden, Ghetoul interior de Santiago H. Amigorena, Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare de Suzanne Collins, Străinul de Stephen King, Institutul de Stephen King, Kafka pe malul mării de Haruki Murakami, Testamentele de Margaret Atwood, Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina, Copiii de pe Volga de Guzel Iahina, Călătoria Cilkăi de Heather Morris, Cimitirul animalelor de Stephen King, Eliberare de Imogen Kealey, O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz de Dita Kraus, Croitoreasa de la Dachau de Mary Chamberlain și G – Daniel Sanchez Pardos

Știu că sunt multe dar nu dau foarte multe comenzi atunci când sunt oferte și prefer să dau o comandă mai mare la o anumită perioadă de timp, dat fiind și faptul că nu locuiesc în România. Și, pe principiul dacă Mohamed nu merge la munte, vine muntele la Mohamed, m-am hotărât să fac ceva astfel încât să călătorească o parte din aceste cărți până la mine. Abia aștept să am o toamnă plină de lecturi frumoase.

Spor la citi să aveți!