Posts

Posted on

Retrospectiva primului trimestru (2024)

Primele trei luni ale anului se simt de parcă au trecut într-o clipire și, în același timp, 2024 pare că a început acum mult, mult timp. Este un paradox, știu, dar așa se simte. În materie de lecturi, am citit mai mult decât am crezut că voi reuși și sper să-mi țin ritmul și în restul anului.

Dar până trecem la statistici, vreau să menționez și faptul că am reușit să fac mici provocări literare de care am reușit să mă țin. Se pare că reușesc să îndeplinesc anumite țeluri pe termen scurt mai bine decât am reușit să mă țin de provocările pe termen lung din anii trecuți. De exemplu, am dedicat luna februarie cărților scurte din biblioteca mea și am vorbit despre asta în articolul precedent. Apoi, am dedicat luna martie cărților lungi, și am reușit să termin o carte de preste 900 pagini și am trecut de jumătatea unui alt volum cu peste 850 de pagini, printre alte cărți mai scurte. Pe de altă parte, îmi doresc să dedic luna aprilie și poate și luna mai anumitor edituri de la care am mai multe cărți necitite în bibliotecă.

Revenind la ceea ce am citit în primele trei luni ale anului, am reușit să termin 37 de cărți. Sunt destul de multe dar, o bună parte sunt audiobook-uri la care apelez destul de des în drumul meu spre și de la serviciu sau când trebuie să merg pe jos. La capitolul ebook, am reușit să recuperez teren, acesta fiind un format pe care l-am cam abandonat anul trecut.

62% dintre autorii citiți au fost femei. Aceasta e o statistică destul de constantă în lecturile mele, în sensul că acesta a fost trendul și anul trecut, să citesc mai multe cărți scrise de autoare decât de autori. Nu e o chestie intenționată dar, mi se pare interesant de urmărit.

Cea mai productivă lună din punct de vedere al cărților citite a fost februarie însă, trebuie să iau în considerare acea provocare de a citi cele mai scurte cărți din bibliotecă în acea lună. Am citit aproape de două ori mai puține cărți în luna martie și poate fi justificat prin alegerea de a citit acei doi monștri de peste 850 pagini.

În încercarea mea de a mai citi din sutele de cărți adunate în bibliotecă dar și de a micșora TBR-ul de pe Goodreas, am citit îndeosebi în limba română. Intuiesc că va rămâne limba în care voi citi cel mai mult anul acesta.

Cât despre țări și mai precis locul de unde este autorul/autoarea cărții citite, am reușit să bifez 18 țări, iar selecția este destul de interesantă. După cum se poate observa, majoritatea sunt din Statele Unite ale Americii, urmate de România, Marea Britanie și Colombia. Aceasta din urmă are legătură cu o scurtă călătorie făcută în această țară în ianuarie iar pe autorii români îi citesc cu regularitate și am acumulat o colecție de dimensiuni reduse în ultimele luni.

Cât despre titluri, nu o să le înșir aici. Dar, dacă aveți curiozități, vă invit să dați click aici și veți fi redirecționati spre pagina mea de Goodreas unde puteți vedea nu doar ce am citit dar și câte stele le-am oferit.

Înainte de a încheia, o să las o mică listă cu recomandări, acestea fiind lecturile care mi-au plăcut mie cel mai mult în aceste trei luni:

  • Yellowface – R.F. Kuang
  • Un veac de singurătate – Gabriel García Márquez
  • Fabule moderne – Tatiana Țîbuleac
  • Kim Jiyeong, născută în 1982 – Cho Nam-joo
  • Țara mea inventată – Isabel Allende

Până data viitoare, lecturi frumoase să avem!

Posted on

Lună scurtă, cărți scurte

Știu că ianuarie a fost o lună lungă, atât de lungă de parcă nu se mai termina și știu că este aproape jumătatea lunii februarie, care va zbura, sunt sigură. Însă, la începutul weekendului trecut, după ce m-am tot gândit ce să fac să nu intru de-a binelea într-un reading slump, adică într-o perioadă în care nu pot să citesc pentru că nimic nu mă mai atrage, mi-a venit ideea să aleg cele mai scurte cărți din biblioteca mea și să încerc să le citesc în perioada viitoare.

Acestă idee a fost alimentată și de numărul de cărți de citit de pe lista pe care o am pe Goodreads și implicit de cele peste 150 de cărți necitite din biblioteca mea. La final de 2023 m-am ferit să aleg cărți scurte pe care să le citesc, deoarece nu îmi doream “să trișez”. Așa mi se părea mie, că-mi voi umfla artificial numărul de cărți citite. Dar iată că, la doar câteva luni distanță mi s-a schimbat punctul de vedere. Și, alegând aceste titluri din biblioteca mea, mi-am dat seama că am peste 20 de cărți scurte și că inevitabil, va trebui să ajung și la ele cândva. Dar ce consider ca fiind scurt?

Ei bine, am definit cărțile scurte ca fiind acelea cu mai puțin de 200 de pagini, sau puțin peste 200 de pagini.

Astfel, am selectat cărți în limba română, spaniolă și engleză, cărți de ficțiune și non-ficțiune, cărți de autori români și din literatura universală, cărți recent intrate în biblioteca mea și cărți aflate aici de ceva timp.

O mică strategie pe care am aplicat-o, pentru a nu mă simți copleșită de numărul mare și de termenul limită ales (pentru moment) de o săptămână (cu posibilitatea extinderii), am împărțit cărțile alese în obiective mai mici, de câte patru cărți. Sau cel puțin asa am procedat cu primele opt.

Așadar, în primul grup am inclus Penelopiada de Margaret Atwood, Fabule moderne de Tatiana Țîbuleac, Cronica unei morți anunțate de Gabriel García Márquez și Bitter Herbs de Marga Minco. La final de weekend, adică chiar în momentele când scriu acest articol, am reușit să le citesc pe toate patru, lucru care mă bucură, ținând cont că am început undeva pe la jumătatea zilei de sâmbătă.

Urmează să încep grupul numărul doi, format din Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești 1918-2018 de Liviu Voinea (coordinator), Alexandra Cojocaru, Brîndușa Costache, Veaceslav Grigoraș, Horațiu Lovin, Camelia Neagu, David Orțan și Andrei Tănase,Kim Jiyeong, născută în 1982 de Cho Nam-Joo, Oppenheimer de Michel Rouzé și Țara mea inventată de Isabel Allende.

Rămân pentru zilele următoare, în funcție de cum vor merge lectura celor patru de mai sus: Băieți de gașcă de Dan Lungu, Chira Chiralina de Panait Istrati, Femei de Mihail Sebastian, Funeraliile Mamei Mari de Gabriel García Márquez, Despre dragoste și alți demoni de Gabriel García Márquez, Călătorie în jurul omului de Alexandru N. Stermin, Povestașul de Mario Vargas Llosa, I who have never know men de Jacqueline Harpman, Coreea de Nord. Viața dincolo de clișee de James Pearson și Daniel Tudor și Los niños del Amazonas de Daniel Coronell.

În total, optsprezece titluri apar în fotografie. Am mai găsit astăzi încă una sub 200 de pagini în biblioteca mea, Am fost doctoriță la Auschwitz de Gisella Perl dar n-am mai adăugat-o și pe ea pe listă. Sunt suficiente optsprezece, pentru moment. De altfel, nu țin morțiș să ajung la toate în săptămâna următoare, că mai trebuie să fac și alte lucruri, dar plănuiesc să mă bucur de aceste lecturi scurte. Și dacă totul merge bine, poate o să fac o provocare similară și în lunile următoare, cum ar fi să citesc timp de una sau două săptămâni numai cărți thriller și de mister, cărți de ficțiune istorică, fantasy, non-ficțiune și așa mai departe. Se poate ca provocările pe termen scurt să funcționeze mai bine pentru mine decât cele pe termen mai lung. Până atunci, lecturi frumoase să avem!

Posted on

Cum să citești cărți gratuit și legal pe Revolib

În ultimii ani am observat cu toții cum prețul cărților în format fizic a crescut vertiginos, motiv pentru care majoritatea dintre noi profită de reduceri pe site-urile deja arhicunoscute. Pe de altă parte, o schimbare binevenită survenită pe piața de carte din România este apariția aplicațiilor dedicate cărților în format electronic (ebook) și audio. Vorbesc aici despre Audiotribe și Voxa.

Înainte de apariția acestor aplicații în România, odată cu plecarea din țară, am apelat la formatul ebook și audiobook, pe care le-am descoperit cu ajutorul aplicațiilor Scribd și Audible. Ascultam cărți în limba engleză și în limba spaniolă pe Audible și mai citeam pe Scribd cărți în format ebook în spaniolă dar și în română atunci când au apărut. Scribd (numit acum Everand) era destul de controversat și deși găseai cărți în format ebook de la Grupul Editorial Litera și Trei, nu eram sigură dacă sunt puse acolo cu acordul editurilor sau nu. În plus, în aceste aplicații poți citi doar plătind lunar o sumă în schimbul căreia primești un credit pe Audible, cu ajutorul căruia poți asculta o carte sau poți citi câte cărți vrei pe Everand. În plus, mai aveam Kindle-ul pe care îl foloseam cu success din 2015.

Însă atunci când am descoperit Revolib la bookinista08, care a vorbit despre el pe youtube într-un video din Februarie 2023 (click aici să -l vedeți și voi), mi s-a părut o idee foarte faină, despre care mai auzisem la alți booktuberi din străinătate dar care la noi nu fusese încă implementată.

Revolib este o bibliotecă digitală, total gratuită. Tot ce ai nevoie să faci este să descarci aplicația Libby, să cauți Revolib și să folosești cartea ta de identitate ca să își creezi un card de access. Mai multe detalii poți afla accesând site-ul acesta, unde ți se explică exact pașii pe care trebuie să îi urmezi.

Pe Revolib poți citi cărți în limba română, engleză și chiar una în spaniolă, în format ebook sau audiobook. Poți împrumuta o carte pentru două săptămâni dar, poți extinde perioada de împrumut dacă nu ai terminat încă de citit sau ascultat. Sau, dacă esti un cititor rapid, o poți returna mai devreme și, astfel cei care își doresc să citească și ei cartea respectivă o pot face mai repede. Da, ai și opțiunea de a-ți rezerva “rândul la coadă” pentru o carte.

În plus, poți găsi și recomandări ale booktuberilor tăi preferați, cum sunt Alina (Cărți+Alina), Ildiko Szendrei, Irina (Irina citește), Loredana (Bookinista08) și Loredana (Ascult și citesc), asta doar pentru a numi câțiva.

Vă încurajez să apelați cu încredere la Revolib, folosind aplicația Libby. Și, dacă vă place, puteți dona sau puteți redirecționa o parte din impozitul pe venit. Dacă nu, e perfect în regulă, va fi în continuare o aplicație gratuită și veți putea citi fără să plătiți nimic și fără să apelați la cărți piratate, o practică la care mulți dintre noi am apelat, dar la care putem să renunțăm, cu puțină voință.

Dați-mi de știre dacă și voi folosiți Revolib sau dacă plănuiți să o faceți. Până data viitoare, lecturi plăcute să avem!

Posted on

#lecturiin2023 și câteva statistici

În 2023 am reușit să citesc în total 111 cărți. Poate multe pentru unii sau poate puține. Nu e o competiție și nu alerg după numere. Însă îmi place să mă joc cu ele și, separat de Goodreads, am ținut o listă în Excel, cu câteva caracteristici de interes pentru mine: genul autorului, data publicării în original, țara de unde e autorul, numărul de pagini sau ore în cazul audiobookurilor, limba în care am citit cartea, formatul în care am citit și așa mai departe. Și acum, a sosit momentul să le pun împreună în niște grafice și fotografii.

Din cele 111 cărți citite, majoritatea au fost în format audio (45), în principal pe Voxa și Audible. Acestea au fost urmate de 43 de cărți în format fizic, paperback sau hardback. Iar ebook-urile au ocupat locul trei, cu 23. Numărul lor a scăzut destul de mult în ultimii ani, de când mi-am făcut o bibliotecă în Olanda și am cumpărat constant cărți. Probabil în 2024 numărul nu va fi cu mult mai mare, dar planul este să citesc cât mai multe cărți din biblioteca mea și să nu mai cumpăr atât de multe cărți.

Majoritatea cărților citite sau ascultate au fost în limba română. 9 au fost în spaniolă și 10 în engleză. Cred că este pentru prima dată când numărul cărților în limba engleză îl depășește pe cel al cărților în limba spaniolă. Posibil ca acest trend să se mențină în acest an, deoarece vreau să citesc mai multe cărți în engleză. Cât despre cărțile în limba română, la numărul acesta au contribuit și audiobookurile în limba română, de pe Voxa.

Douăzeci și opt de țări. Un mix destul de bun, aș zice. Cred că am atins toate continentele, și aceasta cred că este statistica mea preferată. Abia aștept să văd cum mă voi descurca în 2024, mai ales pentru că vreau să ajung la o mulțime de autori noi pentru mine.

Dacă ar fi să fac un top trei al celor mai multe cărți scrise de un autor dintr-o anumită țară, acesta ar fi:

  • Statele Unite ale Americii: 28
  • Marea Britanie: 26
  • România: 15

Pentru cineva care până acum câțiva ani nu citea autori români, mai ales contemporani, cred că este o mare realizare să fi citit 15 cărți ale autorilor români.

Cât despre anul când au fost publicate pentru prima dată, am citit astfel:

  • perioada 1800 – 1899: 2cărți
  • perioada 1900-1999: 18 cărți
  • perioada 2000-2009: 9 cărți
  • perioada 2010-2019: 40 cărți
  • 2020-2023: 42 cărți

Așadar, peste 80 de lecturi au fost destul de noi, publicate după 2010. Poate în 2024 voi ajunge mai des și la clasici.

În cadrul grupurilor de carte din care fac parte #descopărautoriromani, Povești cu Mikelutza și încă unul aici în Olanda, am citit în total 17 cărți. Ca gen literar, ficțiunea și ficțiunea istorică au fost cele mai numeroase, împreună cu thriller și mister și cărțile de non-ficțiune. De altfel, îmi propusesem să citesc mai multe cărți de non-ficțiune în 2023 (fie ele memorii, self-development și self help etc.)

Judecând după genul autorului/autoarei, majoritatea lecturilor mele au fost scrise de femei. Balanța înclină destul de tare în direcția lor și mă bucură, pentru că nu am urmărit treaba asta ci mi-a venit cumva natural.

Pentru mai multe detalii despre titlurile pe care le-am citit în 2023, puteți accessa acest link: Goodreads My year in books 2023.

Cum a fost 2023 pentru voi în materie de lecturi?

Abia aștept să văd cum se va prezenta 2024 pentru mine. Nu am mari planuri, pentru prima dată nu am nici o listă de cărți pe care vreau să le citesc dar, așa cum am menționat, îmi doresc să ajung la mai mulți autori noi pentru mine. Până atunci, lecturi frumoase să avem!

Posted on

Cărți de cinci stele în 2023 #lecturiin2023

În 2023 am reușit să citesc peste 105 cărți. A fost, așadar, un an plin de lecturi dar, simt că spre deosebire de alți ani, am oferit cinci stele pe Goodreads mult mai rar. Până acum, 14 cărți au obținut acest rating de la mine dar mai am cel puțin una pe care o citesc acum și care, va obține și ea un număr maxim de stele pe Goodreads.

Nu voi enumera însă toate cele paisprezece titluri care m-au cucerit ci le voi menționa pe acelea care mi-au părut a fi cele mai bune, care au trezit o anumită emoție în mine.

Primul astfel de titlu este o carte de non-ficțiune, Înconjurat de idioți de Thomas Erikson. Autorul ne vorbește despre idioți, acei oameni pe care îi întâlnim în diverse medii, acasă, în grupul de prieteni sau la muncă, și cu care nu suntem pe aceeași lungime de undă. Ni se prezintă astfel cele patru profiluri comportamentale cărora li se alocă o culoare: roșu, albastru, galben și verde. Mi-a plăcut foarte mult, mi se pare o carte practică și consider că ne poate fi de ajutor în încercarea noastră de a îmbunătăți comunicarea cu cei din jurul nostru.

Tatăl celuilalt copil de Parinoush Saniee este un roman emoționant în care Shahab ne spune povestea ea, din copilărie până la maturitate. Cu o relație de familie complicată dar mai des întâlnită decât vrem să recunoaștem, Parinoush Saniee ne mai aduce în vizor o realitate de care ne ferim, o lecție din care sper să învățăm ceva. Nu e doar o poveste tristă, e cu adevărat genul de exemplu din care să ne luăm învățăminte.

Femeia de hârtie de Rabih Alameddine este genul de carte la care am ajuns din greșeală și care m-a cucerit. Femeia de hârtie e genul ăla despre care orice cititor ar zice că vrea să fie ea atunci când va fi mare. Cel puțin acesta este cazul meu și mi-aș dori să o văd mai des în online pentru că merită. Am găsit o protagonistă mai puternică decât crede ea, talentată, amuzantă și în care m-am regăsit. În plus, vecinele ei sunt un deliciu.

Jurnalul lui 66. Noaptea în care am ars de Alexandra Furnea este o lectură obligatorie pentru orice român. Este realitatea aia neagră a României, despre care toți știm că există, uneori ne-am și lovit de ea dar poate nu în măsura în care s-au lovit victimele dezastrului de la Colectiv. Un eveniment cu urmări ce n-ar trebui să rămână în amintiri șterse de timp.

Singur: viața lui Mihail Sebastian de Tatiana Niculescu mi-a oferit șansa să aflu mai multe despre viața autorului pe care l-am citit cu plăcere în facultate. Nu am știut că a fost de origine evreiască și cât a avut de suferit în perioada cea mai neagră a Europei secolului XX.

Zborul albinelor de Sofia Segovia este un roman care îmbie realitatea istorică a începuturilor anilor 1900 din Mexic cu realismul magic. Mi-a fost tare drag Simonopio și m-a înduioșat. M-am simțit tot timpul parte din poveste și n-am simțit când au trecut paginile.

Eugenia de Lionel Duroy este perspectiva Eugeniei Rădulescu, o tânără din Iași care se îndrăgostește de Mihail Sebastian. Da, acel Mihail Sebastian despre care am povestit și mai sus. Eugenia este martoră a Pogromului de la Iași și devine cumva oaia neagră a familiei unde unul dintre copii este chiar aprig susținător a ceea ce au făcut românii mai urât în perioada aia. Romanul este inspirat de jurnalul autorului și deși este ficțiune istorică, ne trezește interesul pentru istoria României din acea perioadă.

Acestea au fost titlurile mele preferate în acest an. Vouă ce cărți v-au plăcut cel mai mult? Dacă vreți să vedeți mai multe cărți pe care le-am citit anul acesta, puteți accesa profilul meu de Goodreads sau pagina mea de Instagram.