Regina adevarata (#1 Regina tinutului Tearling) – Erika Johansen

Titlu in romana: Regina adevarata

Titlu in engleza:  The Queen of the Tearling

Autor:  Erika Johansen

Apariție: 8 iulie 2014

Followed by: The invasion of the Tearling, The fate of the Tearling

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

“Regina adevarata” a fost o reala surpriza placuta pentru mine. Desi este o carte pentru adolescenti, este foarte bine construita, personajele sunt bine conturate si subiectul este interesant.

Tearling este un tinut format dupa “Trecere”, un cataclism care a distrus toata tehnologia moderna si a intors lumea intr-o epoca feudala, dar in viitor. Tara este condusa de un barbat pe care il manevreaza Regina Rosie, cea care stapaneste tinutul vecin, Mortmesne. Din cauza egoismului si a nevoii de putere a conducatorului si a familiilor bogate ale tinutului, populatia este saracita si transformata in sclavi ai vecinilor tarii.

Insa pentru Tearling mai exista o speranta in persoana lui Kelsea Raleigh, o tanara de 19 ani mostenitoarea tronului. Fata a fost crescuta de doi apropiati ai mamei sale, dupa moartea acesteia si a fost ascunsa de unchiul sau, care-si dorea sa scape de concurenta la tron.

Kelsea cunoaste doar lumea cartilor si istoria tinutului inainte de Trecere si momentul urcarii ei pe tron o ia prin surprindere. Este total nepregatita pentru sosirea Garzii mamei sale, transformata acum in aparatorii ei. Se desparte de cei care au crescut-o, promitandu-si revederea si pleaca spre orasul unde-si va castiga tronul. Calatoria in sine are un parcurs periculos, la care se adauga si o multime de ucigasi care sunt pe urmele reginei si a barbatilor care o insotesc.

Din poveste nu putea lipsi si un strop de magie, asa ca tanara noastra regina are puteri deosebite, care o vor ajuta in momentele cand va avea cea mai mare nevoie.

Romanul m-a captat de la primele pagini si desi are multe pagini, mi-a mentinut treaza atentia pana la final.

Evolutia reginei tinutului Tearling este una surprinzatoare si m-a uimit cum autoarea a reusit sa o contureze atat de frumos si de credibil in acelasi timp. Cred ca imi place atat de mult pentru ca lui Kelsea ii place foarte mult sa citeasc. Din pacate, cartile sunt extrem de rare in timpurile sale, dar are de gand sa schimbe asta. Oamenii din garda reginei imi plac si ei, sunt haiosi.

Regina Rosie m-a intrigat, inca nu stiu daca o plac sau nu. Tind sa cred ca ascunde o istorie trista si sunt curioasa sa vad cum va evolua in urmatorul volum.

Se impletesc si o multime de mistere careinsa nu vr fi lamurite in acest volum, si care mie mi-au trezit dorinta de a citi cat mai repede si al doilea volum, dar acesta nu a aparut inca in limba romana. Sper sa apara anul acesta si mai apoi si finalul, cel de-al treila volum al acestei serii.

Trebuie sa mai mentionez ca mi-a adus putin aminte de Urzeala Tronurilor. Nu e atat de sangeroasa si complexa, desigur dar, ca ambianta m-a dus cu gandul acolo.

 

Cariera malefica (Cormoran Strike #3) – Robert Galbraith

Titlu in romana: Cariera malefica

Titlu in engleza: Career of evil

Autor:  Robert Galbraith

Apariție: 20 octombrie 2015

Preceded by: Chemarea cucului, Viermele de matase

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Dintre toate cele trei carti dedicate lui Cormoran Strike, “Cariera malefica” mi se pare de departe cea mai infricosatoare. Sigur, nici la cele doua anterioare nu am reusit sa imi dau seama cine este faptasul, pana aproape de final, dar aceasta a treia parte a seriei m-a bulversat cel mai mult.

In acest roman o regasim pe Robin mai confuza ca oricand si pe Strike mai ciudat ca oricand dar, mai apropiat de asistenta lui decat in anterioarele carti. De altfel e normal, intrucat ne dam cu totii seama incotro va evolua relatia lor.

Femeia primeste un pachet, pe care il astepta, dar care se dovedeste a fi cu totul altceva. In locul invitatiilor de nunta, cutia contine un picior. Destinatarul initial era Cormoran, iar piciorul pare a fi trimis cu un mesaj anume, dat fiind ca detectivului ii lipseste o bucata de picior, dar in ultimul moment cel care a trimis pachetul a schimbat destinatarul si a pus numele lui Robin. Practic aceasta se transforma si ea in tinta criminalului si totul nu mai este doar problema lui Cormoran.

Interventia politiei in acest caz atrage cu sine si o publicitate nedorita, iar detectivul si asistenta lui pierd usor usor clienti. Astfel cei doi se concentreaza mai mult pe gasirea celui ce vrea sa le faca rau, iar lista nu e scurta. Aflam o multime de detalii din viata de adolescent a lui Cormoran iar trecutul lui se impleteste cu prezentul si reusim sa il cunoastem ceva mai bine.

O voce pe care o regasim pe langa cea a lui Robin si a lui Cormoran, este aceea a criminalului. Acesta descrie cu lux de detalii ce a facut, cum a facut si ce fel de viata duce, lucruri care te lasa cu gura cascata. E greu de crezut ca minte umana poate face asa ceva.

Dat fiind ca acest caz ii implica atat de direct pe Cormoran si pe Robin, am impresia ca a fost cel mai greu de rezolvat pentru Cormoran. A fost pacalit de o gramada de ori, iar iubita pe care o are imi pare ca nu-si are rolul in acest roman.

Ma cam enerveaza si Robin cu nesigurantele si problemele ei, mi se pare ca ar trebui sa fie ceva mai ferma si mai puternica, asa cum se dovedeste ca este si din punct de vedere profesional.

Categoric recomand si Cariera malefica pentru actiunea legata de cazul prezentat, mi se pare geniala punerea in scena a acestuia si am o vaga banuiala ca seria nu se termina cu acest roman, iar din ce am vazut pe Goodreads ar urma si un al patrulea volum, dar nu se stie cand, pe site-ul oficial nu apare nimic legat de acest subiect.

De altfel, dupa serie s-a facut si un serial  care se numeste Strike si al carui prim episod va aparea la finele lunii august 2017, adica in 2 – 3 zile (IMDB).

 

Sursa foto: Goodreads

Chimista – Stephenie Meyer

Titlu in romana: Chimista

Titlu in engleza: The chemist

Autor:  Stephenie Meyer

Apariție: 8 noiembrie 2016

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Stephenie Meyer ne aduce un roman cu totul diferit fata de orice am citit pana acum, scris de ea. Fan al seriei Amurg (nu ma dau la o parte de la a recunoaste asta), am citit si “Gazda” (The Host) si mi-a placut foarte mult. Si nici “Chimista” nu m-a dezamagit. Asa cum am spus si la inceputul acestei recenzii, “Chimista” este diferita de celelalte carti scrise de Stephenie Meyer. Atat numele cat si coperta sunt controversate si nu stim la ce sa ne asteptam.

Romanul incepe in forta, protagonista noastra intrand in actiune din primele randuri. Fuge de fostii ei colegi, in incercarea de a supravietui. Are un stil de viata extrem de periculoasa, o viata deloc asemanatoare cu cea a unei tinere normale. Este extrem de inteligenta  si luptatoare, dar e singura pe lume.

Cumva, cei pentru care a lucrat pana de curand, reusesc sa ia legatura cu ea si sa ii ofere sansa de a lucra din nou pentru ei, intr-un ultim proiect, in urma caruia, daca il va incheia cu succes va fi libera. Nestiind prea bine daca nu cumva e doar o capcana, fata decide sa intre in acest proiect, mentinandu-se inca in alerta si incercand sa dea tot ce are mai bun pentru a duce la bun sfarsit misiunea. Este extrem de buna in ceea ce face, si asta mi-a placut mult. Stephenie Meyer s-a documentat foarte bine atunci cand a creat acest personaj, si mi se pare fara eroare conturarea acestui persoanaj. Nu a evitat insa sa ii dea si caracteristici umane, sentimente ce reies din adancul personajului si slabiciuni, pe care le are fiecare om.

Protagonista noastra il cunoaste pe Daniel, cel ce va reprezenta misiunea ei. Doar ca el devine din personaj negativ, asa cum il credea ea la inceput, victima tuturor: al apropiatilor lui, al personajului nostru feminin si al sefilor acesteia. Se pare ca acestia sunt dispusi sa faca orice, sa sacrifice orice pentru a pune mana pe unii dintre cei mai de temut adversari.

Avem parte de actiune continua, de aventura si lupta continua pentru viata si pentru aflarea adevarului. Iar acesta poate fi mai dur decat credeau personajele noastre. Sa citesc aceasta carte a fost ca si cum as privi un film. Iar finalul… finalul a fost nemaipomenit. Total neasteptat. Inevitabil am ras la final, a fost ca o eliberarea a tensiunii acumulate in cadrul cursei contracronomentru de care am avut parte in paginile cartii.

Va recomand aceasta carte, daca va place aventura sau daca vreti sa va provocati sa o cititi pe Stephenie Meyer si dincolo de povestile cu vampiri. Aventura va absoarbe de la inceput pana la final si o sa va placa.

In ape adanci – Paula Hawkins

Titlu in romana: In ape adanci

Titlu in engleza: Into the water

Autor:  Paula Hawkins

Apariție: 2 mai 2017

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Am asteptat cu nerabdare aparitia acestei carti a Paulei Hawkins. Cum am cumparat-o de la Bookfest cum m-am pus pe citit, deoarece am savurat ¨Fata din tren¨ si mi-am creat mari asteptari si cu privire la ¨In ape adanci¨.

De cativa ani buni, Jules evita discutiile cu sora sa, intr-atat incat in ultima perioada nici nu ii mai raspunde la telefon. Cateva zile mai tarziu, Jules afla ca sora ei s-a sinucis aruncandu-se in Bulboana Inecatilor, un loc despre care Nel Abott scria o carte. Acest lucru ii da de banuit femeii inca din primele momente.

Pe langa faptul ca trebuie sa se confrunte cu remuscarile generate de faptul ca nu i-a raspuns la telefon ultima data cand a sunat-o, Jules se vede nevoita sa se intoarca in casa parinteasca si sa se confrunte cu trecutul si cu adolescenta lasata in urma de sora ei, care-i este si nepoata.

Actiunea devine complicata prin prisma multitudinii de personaje ale caror ganduri le vom cunoaste in aceasta carte. Pe de o parte e Jules, sora ei, nepoata ei, femeile moarte din Bulboana Inecatilor, detectivi, batranele din sat, directoare de scoala care sunt sotii, implicate mai mult sau mai putin, profesori, parinti cu rol de socrii si asa mai departe. Asa cum am mentionat deja, Paula Hawkins creaza un amalgam de viziuni in cartea asta, care ne pot face sa ametim. Nu mai avem parte asadar de 3 femei, asa cum era la ¨Fata din tren¨, dar femeile continua sa fie pilonul principal al romanului.

Ideea cartii este una foarte buna si cred ca si dupa aceasta se va face un film (sper), dar nu m-a mai captivat la fel de mult ca titlul care a consacrat-o pe autoare.

Personal, nu mi-a prea placut Jules, iar nepoata ei este dubioasa de-a dreptul. Barbatii (unii dintre ei) sunt extrem de slabi, dar pana la urma asa e si in realitate, nu?

Nu pot sa spun ca m-a surprins finalul, e unul pe care il intuiam deja de pe la jumatatea lecturii dar trebuie sa recunosc ca nu am inteles ce s-a intamplat pana la urma cu profesorul. Cred ca am ramas asa pentru ca la un moment dat nu mai stiam asupra carui personaj trebuia sa ma concentrez mai mult.

Va recomand cartea daca va plac thrillerele si daca va plac istoriile despre locurile misterioase si crime legate de ele. Poate fi o lectura buna de vara atat timp cat nu va speriati usor, daca o cititi la mare. Zic si eu… ca nu stim niciodata ce se poate intampla.

Toate acele locuri minunate – Jennifer Niven

Titlu in romana: Toate acele locuri minunate

Titlu in engleza: All that bright places

Autor:  Jennifer Niven

Apariție: 6 ianuarie 2015

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Mie mi-a placut la nebunie aceasta carte, desi trebuie sa va anunt de la inceput ca finalul nu e acel happy end pe care l-ar astepta toata lumea. Si depinde de punctul de vedere al fiecaruia, dar ar putea fi catalogat “un altfel de happy end” sau trist.

Violet si Theodore sunt adolescentii cu rol principal in acest roman. Ea e populara, el e tipul ciudat. Clasic, nu?

Intr-o zi cei doi se intalnesc pe marginea clopotnitei de la scoala, in mod intamplator, deoarece fiecare dintre ei se urcase acolo cu un scop. Momentul cand Theo o remarca pe Violet le va schimba viata pentru totdeauna. Ziua intalnirii lor se va termina cu stirea bomba ca fata populara l-a salvat pe ciudat de la sinucidere.

Dar nu va lasati pacaliti. Adevarul e cu totul altul si il veti descoperi doar citind pana la capat intreaga carte. Eu am reusit sa intru in pielea personajelor si sa inteleg motivatia fiecaruia dintre ele si de aceea i-am dat 5/5 pe Goodreads.

Theodore Finch se gandeste la numeroase feluri in care se poate sinucide cineva. Stie pe de rost statisticile legate de asta. Violet Markey numara fiecare zi pana la finalul liceului. Intram in mintea lor cu fiecare nou capitol, si asta-mi place pentru ca ti se ofera sansa de a-i cunoaste gandurile fiecaruia, si de a nu privi doar o parte a povestii.

Dupa momentul de la clopotnita, Finch o alege pe Violet ca partenera pentru un proiect de descoperire a “minunilor naturale” din statul Indiana, si astfel cei doi incep sa vorbeasca si incet, incet devin prieteni.

Baiatul o ajuta sa vada locurile frumoase despre care trebuie sa scrie in proiect, dar dincolo de asta, o ajuta sa depaseasca o serie de limite si frici impuse atunci cand a avut loc un eveniment nefericit in viata ei. Pe coperta din spate a cartii este mentionata urmatoarea propozitie: “O emoţionantă poveste de dragoste despre o fată care învaţă să trăiască de la un băiat care vrea să moară.” Nimic mai adevarat. Este fraza la care ar putea sa se rezume aceasta carte.

Transmite emotii, ganduri, sentimente, lupta pentru viata, cunoastere si curaj. Curajul de a merge mai departe si curajul de a lua decizii. Pentru ca niciodata nu e vorba de lasitate, asa cum ar crede o parte dintre noi. Ce mi-a transmis mie pe langa toate astea? Mi-a confirmat ca unii oameni trec prin viata noastra pentru a ne ajuta, pentru a ne da puterea sa credem ca putem merge mai departe indiferent de ce obstacole intampinam, ne dau puterea de a continua si fara ei.