Ruta Sepetys la Bucuresti

20161023_185016Despre vizita Rutei Sepetys la Bucuresti am aflat de la Serial Readers si m-am gandit ca nu ar fi rau sa particip dat fiind ca ¨Printre tonuri cenusii¨ mi-a atras atentia inca de cand am aflat de ea, intr-un unboxing  facut de Irina . Am avut ocazia sa o si zaresc la finalul evenimentului si am vorbit putin cu ea. Eu o urmaresc pe Youtube cam de o luna de zile si imi place tare mult cum vorbeste.

Revenind la subiectul, vineri, 21 octombrie m-am prezentat la Libraria Humanitas din Cismigiu, unde a avut loc evenimentul de lansare.

Pentru cei care nu stiu, ¨Printre tonuri cenusii¨ spune povestea Linei si a familiei sale. In Lituania anului 1941, viata ei se schimba radical intr-o seara. Lina, mama si fratii ei sunt trimisi intr-o calatorie fara destinatie precisa intial, si confirmata ulterior  ca fiind Siberia, in timp ce tatal ei ramane intr-un lagar. O poveste despre lupta pentru viata in care singura arma detinuta de Lina este iubirea.

Ruta a transmis emotie in fiecare cuvant despre cartea ei, aceasta este senzatia pe care mi-a lasat-o mie. A spus ca ¨Printre tonuri cenusii¨ nu este o carte numai pentru lituanienii care au suferit ci pentru toti oamenii din lume care au avut de a face cu totalitarismul. Una din afirmatiile care mi-au atras cel mai mult atentia a fost aceea ca ¨Printre tonuri cenusii¨a reusit sa uneasca oamenii dupa ce istoria ii despartise. Cartea a uni oameni care in timpul razboiului au fost in tabere diferite.

Alaturi de Ruta Sepetys a fost prezent si Ambasadorul Lituaniei in Romania, care a spus despre Ruta ca este cea mai buna ambasadoare a Lituaniei. Si Excelenta sa a avut in familie un caz de deportare in Siberia si a mentionat ca cel mai probabil una din doua familii din aceasta tara a fost afectata de deportari. In cazul familiei sale, unchiul si familia lui s-au intors in Lituania dupa 20 de ani si au putut revada una din fiice care ramasese in tara atunci cand ceilalti membri ai familiei au fost deportati.

Prezent la eveniment a fost si Stejarel Olaru, fost director al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului in Romania, care a amintit de perioada 1941-1964, cand in Romania au avut loc deportari, cu scopul de a oferi sistemului comunist posibilitatea de a controla mai bine tara. Cine erau cei deportati? Propietari de terenuri si fabrici, farmacisti, cofetari, tarani care se opuneau colectivizarii, oameni din mediul politic sau din lumea religioasa. Acesta mi s-a parut in moment foarte interesant intrucat eu nu stiam foarte multe despre aceasta bucatica de istorie a tarii noastre si mica prezentare facutra de Stejarel Olaru mi-a trezit interesul.

Si doamna Gabriela Stoica, traducatoarea romanului a fost prezenta la eveniment si a vorbit putin despre ¨Printre tonuri cenusii¨ doar ca mi s-a parut ca a lipsit ceva in discursul dumneai.

Am avut parte si de un moment muzical sustinut de Sanziana Mandrut impreuna cu profesoara sa, un moment potrivit ambientului creat si foarte frumos.

La eveniment nu s-a discutat doar despre ¨Printre tonuri cenusii¨ ci si despre urmatoarea carte a Rutei Sepetys, ¨Salt to the sea¨, care va aparea in Romania in decembrie. Aceasta face parte tot din categoria fictiune istorica si spune povestea a doi baieti si doua fete ce lasa in urma tot ce au iubit vreodata. Actiunea are loc in vremea celui de-al doilea razboi mondial.

Pandemonium (Delirium #2) – Lauren Oliver

pandemoniumlaurenoliverTitlu original: Pandemonium (Delirium #2)

Autor: Lauren Oliver

Apariție: 28 Februarie 2012

Proceded by: Delirium

Followed by: Requiem (05.03.2013)

Nota: 5/5

Sfarsitul primei parti a acestei saga, m-a lasat cu gura cascata. In Pandemonium o regasim pe Lena imediat dupa fuga ei din orasul unde locuise intreaga viata si unde l-a lasat in urma pe iubitul ei, Alex.

Cartea este scrisa intr-un mod diferit de Delirium, in sensul ca este impartita cumva intre atunci si acum. ¨Atunci¨ne spune povestea Lenei dupa plecarea din oras, despre cum a ajuns pe taramuri necunoscute inainte si despre cum s-a obisnuit sa traiasca intr-un mediu nou, diferit de cel cu care ea era obisnuita.

¨Acum¨ se intampla cateva luni bune mai tarziu. Cartea este in sine un du-te vino continuu cu intamplari si nu pot sa spun ca m-a atras in mod deosebit, dar a completat spatii pe ici pe colo cu informatii.

In ciuda faptului ca, din ce am citit pe la alti bloggeri, aceasta nu a fost pe placul tuturor, mie mi-a placut foarte mult. Imi place subiectul cartii, dar nu cred ca a fost neaparat exploatat la maxim in aceasta parte.

Avem si un trio amoros, clasica alegere as spune. Initial am crezut ca Lena isi va face viata cu Julian si ca l-am pierdut de tot pe Alex dar, avem parte de o surpriza.

Mi-a placut aventura pe care Lena o traieste pe taramul salbatic, lupta pe care o duce pentru supravietuire, si cum a evoluat, cum a crescut si cum  si-a schimbat parerile cu care a crescut.

Sfarsitul cartii este la fel de surprinzator ca si cel al primei parti, si te lasa cu nevoia de a afla mai mult si cu nerabdarea de a incepe sa citesti deja si urmatoarea parte.

Este o distopie care cu siguranta te face sa te simti parte din poveste si din lumea traita de Lena si prietenii ei.

 

Delirium (Delirium #1) – Lauren Oliver

deliriumTitlu original: Delirium (Delirium #1)

Autor: Lauren Oliver

Apariție: 01 Ianuarie 2011

Followed by: Pandemonium  si Requiem

Nota: 4/5

Delirium este prima parte din seria Delirium unde ni se prezinta povestea unei distopii despre o societate unde dragostea este considerata o boala, una atat de grava incat in momentul in care implinesc 18 ani, toti tinerii trebuie sa fie vindecati. Pentru ca mai apoi sa fie cuplati cu o alta persoana cu care se casatoresc si formeaza o familie dar fara a fi vreun moment apropiati asa cum ar fi normal intr-o societate ca a noastra de exemplu.

Doar ca familia in care traiesc trebuie sa aiba grija de minori, sa un ia boala inainte de a implini varsta la care se pot opera, caci altfel sansele ca vindecarea sa se faca cu succes scad considerabil si se pot provoca chiar si complicatii care pot duce la imbolnavirea permanenta a persoanei, asa cum s-a intamplat cu mama Lenei, personajul nostru principal. Desi aceasta  a trecut prin 3 operatii, nu a putut fi vindecata si s-a sinucis. De teama a ceea ce i s-a intamplat parintelui ei si din dorinta de a elimina orice risc, Lena este nerabdatoare in asteptarea vindecarii ei.

Nu de aceeasi parere este prietena ei Hanna, care pare ceva mai reticenta in privinta operatiei si pe masura ce te adancesti  in poveste, incepi sa banuiesti ce se intampla cu ea. Au fost multe momente in care nu intelegeam de ce Lena nu se prinde de ceea ce face prietena ei sau ce simte dar apoi am incercat sa ma pun oarecum in locul lor, in lumea lor.

Romanul este foarte bine pus la punct, cel putin asa mi s-a parut mie dar pe de alta parte mi-a adus aminte de stilul Divergent  mai ales tinand cont de ora limita pana la care aveau voie sa stea afara cei nevindecati.

Personajul meu preferat nu este Lena, ci mai degraba Alex, pentru ca mi se pare matur si mi s-a parut ca a dat totul pentru ea, in timp ce Lena da dovada de lasitate uneori, si inca e copil, dar evolueaza frumos pana la sfarsitul acestei prime parti.

Desi mi-a placut si am citit-o destul de repede (vreo 4 seri, dupa munca si ceva mai mult in weekend) au fost cateva momente ce pareau de umplutura si a facut-o lenta si pe mine nerabdatoare sa vad ceva mai multa actiune. In plus, daca ai mai citit genul acesta de carti, devine usor previzibil ce se va intampla spre final. Doar ca Lauren Oliver a pus pe toata lumea pe jar cu finalul si chiar m-a suprins.

The last son’s secret  – Rafel Nadal

la-malediccio-dels-palmisanoTitlu in catalana: La maledicció dels Palmisano

Titlu in engleza: The last son’s Secret (9 martie 2017)
Autor: Rafel Nadal

Apariție: 1 Septembrie 2015

Nota: 4/5

Am primit aceasta carte de la o colega de munca, anul trecut in octombrie, la putin timp de la aparitia ei. Ea fusese plecata in concediu in Barcelona si s-a intors cu desaga plina de daruri pentru mine si celelalte colege. Cred ca am fost cea mai castigata caci am primit doua carti in catalana de la ea, pe langa multe alte lucruri.

L-am cunoscut pe Rafel Nadal (atentie, nu e vorba de tenismenul Rafael Nadal) prin acesta frumoasa carte in care ne este spusa povestea unei familii de-a lungul primului si celui de-al doilea razboi mondial, o familie din Italia rurala. O bucatica de istorie din prima jumatate a secolului XX, ce ne poarta prin ideile sociale si politice ale vremii imbinate cu traditie si dragoste.

Povestea incepe cu participarea si uciderea in primul razboi mondial a 21 de barbati din familia Palmisano. Ultimul dintre acestia este Vito Oronzo, care chiar inainte de a muri, din pacate cu foarte putin timp inainte de finalul razboiului, o lasa insarcinata pe sotia sa, Donata. In acelasi timp cu Vito, moare si prietenul si tovarasul sau de razboi, Antonio Convertini. Acesta era casatorit cu Francesca, verisoara Donatei, care e si ea insarcinata.

De teama blestemului abatut asupra familiei Palmisano, Donata decide sa-si ascunda sarcina, pana va vedea daca va fi baiat sau fata. Se muta cu Francesca si dupa ce naste, isi da seama ca va trebui sa renunte la baiat, pentru ca acesta sa nu fie urmarit de blestemul numelui Palmisano. Astfel, acesta trece a fi copilul Francescai, alaturi de Giovanna si primeste numele Vitantonio Convertini.

Donata si Francesca ii cresc impreuna pe cei doi copii, si dupa moartea Francescai, va interveni ceva mai mult si bunica copiilor, din partea tatalui.

Totusi, apropierea celui de-al doilea razboi mondial va pune sub semnul intrebarii efortul pe care Donata l-a facut pentru a-si proteja copilul.

Ceea ce mi-a placut foarte mult a fost natura personajelor, indiferent de ceea ce fac sau ce vor sa para, a fi un Palmisano determina caracterul puternic si curajos al omului de rand, de la tara, cinstit si muncitor, asa cum a fi un Convertini scoate la iveala un caracter conturat cu orgoliu, rang social si bani.

Rareori am citit carti in care activitatea se desfasoara intre cele doua razboaie, si mi-a placut mult sa descopar cate ceva dincolo de ce am invatat la lectiile de istorie.

Iar modul in care incepe si se termina cartea, este unul original si foarte interesant, pe care initial nu l-am pera inteles sau nu i-am dat prea mare importante, dar care la final pare cireasa de pe tort.

 

Alguien como tú  – Xavier Bosch

algu-com-tuTitlu in catalana: Algú com tu

Autor: Xavier Bosch

Apariție: 4 Martie 2015

Nota: 4/5

Cand am vazut titlul si coperta acestei carti m-am indragostit pe loc si mi-am dorit mult de tot cartea. A trecut ceva timp pana am reusit sa fac rost de ea, in varianta ebook, dar am reusit.

Acest autor catalan ne spune o poveste frumoas, dar foarte trista, de dragoste. Poate fi o poveste reala daca ma intrebati pe mine.

Paulina Homes este o femeie cu o viata normala, sotie a unui avocat foarte ocupat si mama a unei fetite pe nume Gina. Intr-o zi, Paulina este invitata la Paris pentru a participa la nunta verisoarei ei, cea care ii este si o foarte buna prietena. Din pacate, sotul ei nu o va putea insoti, asa ca Paulina isi lasa fetita si sotul acasa, in Spania si calatoreste in orasul luminilor pentru a sarbatori dragostea.

Protagonista noastra va petrece 4 zile in Paris dar se va simti ca si cum si-ar fi trait intraga viata. La nunta, il va cunoaste pe Jean Paul Zanardi, un barbat ce calatoreste prin lume pentru a cauta tablouri.

Povestea Paulinei o vom afla de la Gina, fiica ei, care si-a pierdut mama la 9 ani si care si-a dorit toata viata sa stie cine a fost cu adevarat Paulina. Aceasta gaseste niste documente care vor scoate la iveala tot adevarul, ajutata fiind si de amintirile unuia dintre protagonista. Toate astea o vor face pe Gina dar si pe cititor sa se gandeasca la viata asa cum e ea si cum ar putea sa fie.

Algu com tu este o carte cu o poveste de dragoste in adevaratul sens al cuvantului. Inceputul cartii ne-o aduce direct pe Gina, atunci cand se intalneste pe strada cu un englez, ce intreaba de Paulina Homs. Acesta este momentul cande a decide sa se intoarca in trecut, pe urmele mamei ei.

Cartea are un subiect foarte bun, nu e scrisa deloc banal, ci intr-un mod deosebit. Poate parea un pic incurcata la inceput dar apoi se desfac itele si gasesti acea frumoasa poveste despre care am tot zis.

Cartea a castigat premiul Ramon Llull 2015.