Posts

Posted on

Toata lumina pe care nu o putem vedea – Anthony Doerr

Titlu in romana: Toata lumina pe care nu o putem vedea

Titlu in engleza: All the light we cannot see

Autor: Anthony Doerr

Apariție: 2014

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Toata lumina pe care nu o putem vedea este una din cele mai impresionante carti pe care le-am citit in ultimele luni. Romanul ne ilustreaza povestile lui Marie-Laurie, o fetita din Franta si a lui Werner, un baiat din Germania. Destinele lor se vor intalni in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Marie-Laurie locuieste cu tatal sau la Paris, unde acesta lucreaza ca lacatus la Muzeul de Istorie Naturala. Zi de zi ea il insoteste pe tatal sau la munca, in timp ce invata sa citeasca de pe carti speciale pt copii nevazatori. Dintr-o intamplare bizara fetita ramane oarba, iar tatal ei o invata un sistem pentru ca ea sa se descurce si singura. Doar ca mai tarziu cei doi trebuie sa plece din oras, intrucat nazistii au invadat orasul iar lacatusului i s-a incredintat un obiect ce poate fi foarte important. Este vorba despre o piata, care are 3 duplicate, fiecare impartite la alte persoane, astfel incat nimeni nu stie unde se afla piatra adevarata.

Werner este orfan si locuieste cu sora lui mai mica, la un orfelinat din Germania. Este pasionat de tot ce inseamna radio, face si desface aparatele, si asta il va duce mai departe in Razboi. Intai merge la o academie militara, unde indura o gramada de greutati, isi face si un prieten, dar care nu va avea acelasi noroc ca al lui, sa scape cu bine din academie. Poate ca noroc e mult spus, caci va fi trimis la razboi, si intr-un final ajunge in orasul unde se afla si Marie-Laurie.

In timp ce Werner are parte de tot felul de aventuri, Marie Laurie ramane fara tatal ei si va fi pusa in pericol prin simplul fapt ca are in continuare piatra de la tatal ei. Tot ce a invatat-o el si unchiul ei o salveaza, precum si aparitia unui baiat de al carui destin ii este legata viata.

Cele doua personaje principale sunt extrem de bine conturate, si mi-au placut foarte mult. Ea e isteata, cuminte, linistita, el e putin rebel, luptator, face lucruri cu care poate nu am fi de acord, dar in fond are un suflet bun iar la finalul romanului ni se dovedeste asta. Cei doi evolueaza frumos, in ciuda tuturor mizeriilor care ii inconjoara. Unchiul Etienne e mai apoi urmatorul personaj preferat din carte, m-a fascinat.

Mi-a placut cum au alternat capitolele, unul cu Marie Laurie, unul cu Werner. In acest fel nu am simtit ca am uitat anumite detalii despre unul sau despre celalalt si am fost practic in contact permanent cu amandoi.

Nu e o poveste cu happy end-ul pe care mi l-am dorit, dar o carte foarte frumoasa si va recomand sa o cititi.

Posted on

Anul in care te-am intalnit – Cecelia Ahern

Titlu in spaniola: El año en que te conocí

Titlu in engleza: The Year I met you

Autor: Cecelia Ahern

Apariție: 9 octombrie 2014

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Cecelia Ahern ne incanta mereu cu magia din cartile ei. Cel putin din ce am citit pana acum totul a fost original si plin de farmec. De aceasta data protagonista  este Jasmine, o femeie care ramane fara locul de munca pe care il iubea si in plus are parte de o conditie extrem de nefericita: timp de un an de zile nu se poate angaja in alta parte. Singurul lucru bun in toata situatia asta complicata este faptul ca isi va primi salariul pe intreaga perioada.

Dat fiind ca este obisnuita sa mearga zi de zi la birou si deci sa fie activa, Jasmine nu isi gaseste locul. Simte nevoia sa faca ceva, sa fie implicata in diverse activitati, asa ca incepe reorganizarea gradinii ei, incepe sa fie mai atenta la vecinii ei, si sa interactioneze cu acestia, lucruri pe care inainte nu le facea.

Si daca tot vorbim despre vecinii ei, unul dintre acestia are un rol extrem de important in poveste. Este vorba despre Matt, un barbat care lucreaza la radio, si care in fiecare seara se intoarce acasa baut si face scandal. La un moment dat si acesta ramane fara job, din cauza unui scandal legat de una din emisiunile sale.

Dincolo de faptul ca sunt vecini, Jasmine are o anumita atitudine fata de acesta, datorita unei situatii legate tot de emisiunea lui Matt. Protagonista noastra are o sora, pe care o iubeste foarte mult si care are sindromul Down, dar pe care a sustinut-o intotdeauna sa duca o viata normala. Mi-a placut foarte mult povestea sorei lui Jasmine, curajul si puterea ei.

Nu am putut sa empatizez mereu cu Jasmine, ba chiar mi-a placut mai mult Matt. Firul actiunii mi se pare putin precipitat pe final, ca si cum Cecelia s-ar fi grabit sa termine cartea. M-am bucurat mult mai mult de prima parte a cartii, lucrurile sunt prezentate in detaliu, si avem sansa sa cunoastem bine personajele.

In mod ciudat titlul m-a indus in eroare, intrucat pe aproape intreaga durata a lecturii am avut impresia ca Jasmine se va indragosti de un anumit personaj masculin dar, previziunea mi-a fost data complet peste cap odata cu aparitia unui alt personaj masculin fermecator.

Va recomand Anul in care te-am intalnit pentru ca este o carte despre putere, iubire, familie, prietenie si pentru ca Cecelia Ahern are un fel cu totul deosebit de a scrie, iar paralelismul vietii lui Jasmine cu gradina ei este cu totul magic.

 

Posted on

1984 – George Orwell

Titlu in romana: O mie noua sute optzeci si patru

Titlu in engleza: Nineteen Eighty-Four

Autor: George Orwell

Apariție: 8 iunie 1949

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

1984 mi-a placut extraordinar  de mult, dar m-a si socat. Mi-a aratat putin din ce inseamna libertate ingradita, o situatie pe care din fericire eu nu am experimentat-o. Romanul, publicat in 1949, aduce in discutie o societate ce unora dintre apropiatii noastri le-ar suna cunoscuta.

Lumea din 1984 este impartita in trei mari continente: Oceania, Asia Orientala si Eurasia, care devin pe rand aliati si dusmani, si care traiesc intr-un razboi continuu. Personajul care ne introduce in aceasta lume, locuieste in Oceania unde predomina socialismul englez (abreviat INGSOC) si unde sunt patru ministere: Ministerul Adevarului, responsail cu stirile, arta, educatia, Ministerul Pacii, responsabil cu tot ce tine de razboi, Ministerul Iubirii care se ocupa de lege si ordine si Ministerul Abundentei, care se ocupa de econoie. Limba utilizata in Oceania este noulimba, in care cuvintele sunt abreviate, pentru a transmite mai usor informatia pe care cei care conduc vor sa o transmita.

Cel care conduce Oceania este Fratele cel Mare, si este tot timpul prezent in viata oamenilor, mai cu seama in Londra, prin intermediul microfoanelor si al telecranelor.

Winston Smith incearca sa scape uneori de politia gandurilor intorcandu-se cu spatele la ecranul din apartamentul sau si riscandu-si astfel intreaga viata. Isi aminteste momente din copilarie, cand vremurile erau altfel.

Pentru partidul de la putere, Razboiul e Pace, Libertatea e Sclavie si Ignoranta este Putere, lucruri care sunt alimentate si cu cele doua minute zilnice de ura, indreptate spre dusmanii acestei societati, principalul lor conducator fiind Emmanuel Goldstein. El si adeptii lui au creat Fratia, si au scris o carte despre teoriile revolutionare ale lui Goldstein.

Winston se ocupa cu rescrierea unor stiri si practic cu rescrierea istoriei, pentru ca cei care conduc aceste sistem schimba stirile si cartile, astfel incat rezultatele din prezent sa se potriveasca exact cu previziunile din trecut.

In timpul celor 2 minute de ura, Winston o observa pe Julia, o colega dintr-un alt departament. Din acel moment, viata barbatului ia o turnura neobisnuita si ajunge sa aiba o poveste cu Julia, ceea ce ii pune pe amandoi in pericol, intrucat nu se accepta relatiile de dragoste pe care noi le-am considera normale, nici intre un barbat si o femeie, dar nici in relatiile cu copii.  Un alt coleg care va juca un rol important in schimbarea pe care Winston o va resimti este O’Brien.

Toata viata pe care o duce Winston, schimbarea si riscurile din viata sa, m-au tinut cu sufletul la gura, si m-au facut sa ma gandesc cum ar fi daca o astfel de societate ar exista si cat de multe lucruri din carte se aseamana cu ceea ce a fost si este totalitarismul.

O mie noua sute optzeci si patru mi-a deschis apetitul pentru astfel de carti si o sa mai citesc cu siguranta carti de acest gen si carti ale acestui autor. O recomand si cred ca ar trebui sa constituie o lectura obligatorie.

 

Posted on

Dupa-amiaza albastra – William Boyd

Titlu in romana: Dupa-amiaza albastra

Titlu in engleza: The blue afternoon

Autor: William Boyd

Apariție: 25 Mai 1993

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

In primul rand la aceasta carte m-a atras coperta care mi-a inspirat o zi frumoasa de toamna, caldura si am crezut ca va fi vorba despre o poveste de dragoste deosebita.

Mi-a placut mult inceputul, parea o poveste promitatoare si m-as fi asteptat ca povestea sa se centreze mai mult pe Kay. De fapt, a fost o poveste intr-o alta poveste. Prima, incepe cu viata arhitectei Kay, recent ramasa fara afacerea pe care o avea in parteneriat cu un prieten ce a tradat-o, descopera ca tatal ei nu este cine credea ea ca e, si are o relatie ciudata cu fostul ei sot.

Cand incepea sa ma prinda, toata situatia ramane in aer si totul se concentreaza pe viata tatalui ei. Salvador Carriscant este medic, fiul unui scotian si al unei filipineze. El traieste si munceste in Manila, la inceputul secolului XX si este casatorit dar nu este fericit. Salvador are parte de o poveste de dragoste frumoasa, atunci cand o cunoaste pe sotia unui colonel american, care la randu-i se indragosteste de el. Povestea lor este nedreapta fata de ceilalti si foarte periculoasa pentru cei doi.

Cel mai bun prieten al protagonistului are parte de un sfarsit tragiv dar plin de bucurie pentru sufletul sau, iar cand lucrurile pareau ca se vor aseza pentru cei doi amorezi, soarta lor ia o turnura neasteptata.

Categoric nu este o poveste clasica de dragoste cu final fericit si, cred ca este extrem de ciudat sa te afli in pozitia lui Kay, in intreaga istorie a vietii tatalui sau.

Cartea contine putina istorie, putina actiune politista si romantism. Unul din cele mai importante aspecte din intregul roman, in afara povestii de iubire, este modul in care Salvador vede medicina, si cat este el de diferit fata de colegii lui, care inca folosesc metode rudimentare pe pacienti, si chiar infricosatoare.

La fel ca si inceputul, si finalul este ciudat, neasteptat, si parca lasa cartea neterminata, parca lipseste ceva. Acesta este un stil pe care nu l-am prea intalnit si pe care nu am reusit sa il inteleg prea bine.

In schimb, mi-a placut foarte mult un fragment si mi l-am notat:

¨…in ceea ce ea facuse in noaptea aceea nu era cu nimic mai absurda decat oricare alta din inchipuirile de care ne slujim cu totii ca sa ne proptim inca un pic vietile noastre clatinande. […] Deci: ce sens au toate astea? Cu ce e mai buna dupa-amiaza asta albastra, aici si acum, pe terasa la care stam, prizonieri intre eternitatea ploii si cea a soarelui, tintuiti peste clipa?”

 

Posted on

Daneza – David Ebershoff

Titlu in romana: Daneza

Titlu in engleza: The Danish Girl

Autor: David Ebershoff

Apariție: 2000

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Daneza a ajuns in bratele mele abia atunci cand toata nebunia legata de film a trecut. M-am abtinut foarte tare sa nu vad filmul pana nu citesc cartea, si am reusit.

Povestea danezei incepe cu un cuplu, Greta si Einar Wegener, care locuiesc in Danemarca, in orasul Copenhaga, in preajma anilor 1920-1930. Avem parte de o multime de intoarceri in timp, pentru a intelege mai bine povestea lor si rolul pe care il va juca Lili in carte.

Vedem cum s-au cunoscut si cum s-au indragostit Einar si Greta, si chiar viata acesteia inainte de a se casatori cu Einar. Mi se pare ca viata femeii a fost foarte grea si dureroasa si  fragmentele din viata ei m-au facut sa ii inteleg reactiile mult mai bine.

Initial am dispretuit presonajul ei, si ca si-a aruncat sotul in ghearele lui Lili cu buna stiinta si din egoism, dar apoi, am digerat toate lucrurile si le-am pus cap la cap, iar intr-un final am ajuns sa o inteleg.

Einar este foarte apreciat pentru munca sa de artist, pe cand sotia sa traieste in umbra lui, ca artist vorbind, si rareori obtine proiecte sau lucrari, unele dintre ele datorita interventiei sotului ei. Lucrurile se completeaza cu partea financiara de care Greta poate profita din plin, pe cand sotul ei nu e la fel de norocos, dar are parte de ajutorul ei, cu stiinta sau fara.

Lili incepe sa faca parte din viata celor doi soti atunci cand Greta o roaga sa o lase sa o picteze. Din acel moment lucrarile cu Lili vor deveni faimoase si Greta cunoaste succesul.

Lili isi doreste mai mult decat sa ii fie model Gretei, mai mult decat chipul frumos dintr-un portret. Se indragosteste si traieste aventuri la care nu ar fi sperat vreodata si are parte de complicitatea Gretei si bineinteles de cea a lui Einar. Actiunea se muta in alte zone ale lumii, unde cei trei nu vor fi nevoiti sa aiba atat de multa grija ca in Copenhaga si unde Lili se poate desfasura in voie.

Lucrurile care se intampla intre Einar si Lili nu vor fi mereu pe placul Gretei, dar odata pornita pasiunea fetei si curajul lui Einar in ceea ce o priveste pe aceasta, nu prea mai are cale de intors.

Cei trei vor fi insotiti pe alocuri si de alte personaje, cum sunt fratele Gretei, Carlisle, Hand, un vechi prieten al lui Einar, si Ana, o prietena a Gretei. Fiecare dintre ei are un rol special si mi-au placut mult.

Subiectul pe care David Ebershoff il trateaza in ¨Daneza¨ este unul extrem de sensibil, tinand cont si de perioada in care se petrec lucruile: 1925 ‚ transexualitatea. Probabil nu este un subiect confortabil pentru toata lumea, dar mie mi-a placut foarte mult si cred ca e foarte important sa acceptam dorintele celor din jur in ceea ce priveste sexualitatea lor.

Mi-a placut mult aceasta carte, in ciuda faptului ca sfarsitul mi s-a parut extrem de trist. Ar fi fost dragut sa se termine putin diferit.

Cat despre film, mi-au placut actorii ce i-au intruchipat pe Greta, Einar si Lili si asta a dat un plus  ecranizarii dar povestea a fost destul de schimbata si cred ca putin restransa.