The Break – Marian Keyes

Titlu în spaniolă: Una pareja casi perfecta

Autor: Marian Keyes

Alte cărți ale autoarei: E cineva acolo? (Anybody out there?), Pepenașul (Watermelon). Sushi pentru începători (Sushi for beginners), altele

Apariție: 2017

Notă: 3/5

Așa cum am mai afirmat și în trecut, Marian Keyes este autoarea mea preferată atunci când vine vorba despre cărți chick-lit, autoare pe care eu am descoperit-o prin liceu cu E cineva acolo?, pe care o recomand și acum, la atâția ani distanță.

The Break este o apariție relativ recentă, din 2017 și nu a fost încă tradusă în limba română. Ne spune povestea unui cuplu, format din Amy și Hugh în care, bărbatul decide să ia o pauză de 6 luni de la viața de familie și să plece în lume, fără să-i dea vreun semn soției în toată această perioadă. Îi cere să aibă încredere că în 6 luni el se va întoarce acasă și vor fi din nou o familie, alături de copii lor. Doar că, în 6 luni, multe lucruri se pot schimba iar promisiunile pot fi date uitării. Iar acum, înainte de a merge mai departe, vă invit să vă gândiți ce ați face voi în locul lui Amy.

Decizia lui Hugh este prezentată chiar în primele pagini și m-a scos din sărite egoismul său: 6 luni de libertate, fără nici o veste, timp în care soția ta trebuie să se ocupe de tot și toate și în care ea își imaginează tot ce faci tu, cu cine știe cine, și cu banii care ar fi trebuit folosiți în alt scop. Mi s-a părut nedrept și Hugh mi-a fost antipatic instantaneu.

Dar, odată cu trecerea paginilor, m-am mai înmuiat, pentru că trebuie luate în considerare și condițiile care au dus la decizia lui Hugh, dar pe care vă las să le descoperiți singuri.

Așadar, Amy rămâne să se descurce singură cu cele două fiice ale sale și cu nepoata sa pe care practic, a adoptat-o. Iar lucrurile se complică destul de tare pentru femeia trecută de 40 ani, care are și o afacere împreună cu 2 prieteni. Desigur, nici Amy nu este o femeie fără de păcat și deci, rămâne de văzut dacă cei doi vor reuși să redevină un cuplu atunci când, și dacă, Hugh se va întoarce acasă.

Ceea ce apreciez eu la cărțile lui Marian Keyes sunt lecțiile pe care le obținem prin intermediul lecturii. Pentru că, indiferent cât de enervant mi s-a părut mie Hugh, povestea lui și a lui Amy nu e neapărat ceva nemaiîntâlnit în viața reală și putem să învățăm ceva din ea.

În plus, avem ocazia să cunoaștem mai multe tipologii de personaje și diferite relații între acestea. Vă recomand această lectură deși, finalul nu a fost chiar pe măsura așteptărilor mele (și de aici punctajul de 3/5 stele pe Goodreads), dar este o carte plăcută și ușor de parcurs, în ciuda numărului destul de mare de pagini.

Un an la Oxford – Julia Whelan

Titlu în engleză: My Oxford year

Autor: Julia Whelan

Apariție: 24 aprilie 2018

Notă: 3/5

Cred că această carte a fost una din cărțile cele mai cumpărate și citite în vara anului trecut. O vedeam mai peste tot pe Instagram și mi-a trezit și mie interesul. Eu am ales să ascult povestea Ellei Duran și a anului său la Oxford.

Ella Duran este o tânără în vârstă de 24 ani care locuiește în Statele Unite ale Americii și care în ultimii 10 ani și-a dorit să ajungă să studieze la Oxford. Dorința îi este împlinită și primește o bursă Rhodes dar din păcate momentul pare cam nepotrivit pentru că, în același timp i se oferă și șansa de a fi parte din campania prezidențială a unui politician aflat pe culmile succesului.

Cu promisiunea că va lucra de la distanță și va da totul chiar și aflându-se atât de departe, Ella pornește în călătoria pe care și-a dorit-o. Totuși, lucrurile par să înceapă cu stângul și tânăra începe să aibă îndoieli cu privire la ceea ce credea ea despre Oxford atunci când află că unul din cursurile ei va fi susținut de un tânăr antipatic pe care l-a cunoscut chiar în ziua sosirii ei în Oxford. Este vorba despre Jamie Davenport, cu care Ella ajunge să interacționeze mai mult decât și-ar fi dorit la început.

Atunci când tot vedeam această carte pe instagram, nu știam nimic despre ea, iar titlul mă făcuse să mă gândesc la o poveste conturată mult mai diferit decât ceea ce am găsit ascultând cartea. Acesta este un aspect care m-a suprins și plăcut și neplăcut, pentru că până la urmă nu este vina cărții faptul că eu aveam niște așteptări nerealiste, ținând cont că nu știam nimic despre povestea creată de Julia Whelan. Iar partea plăcută a venit din povestea de dragoste pe care o întâlnim. Deși mi se pare un pic nerealist să poți să dai totul la un job extrem de greu, în timp ce ești la capătul lumii și studiezi într-unul din locurile cele mai prestigioase din lume și-ți mai faci și o relația pentru care încerci să dai mai mult decât e posibil, m-a impresionat povestea celor doi și puterea bărbatului pe care avem ocazia să îl cunoaștem cu ajutorul Ellei.

Un an la Oxford de Julia Whelan este o lectură plăcută, care vă poate atinge, și cu care vă puteți refugia liniștiti pe canapea sau în balcon la soare, cu un ceai sau chiar cu un pahar de vin, mai ales zilele acestea când nu putem ieși din casă.

Sub aceeași stea – John Green

Titlu în engleză: The fault in our stars

Autor: John Green

Apariție: 10 ianuarie 2012

Notă: 5/5

Hazel Grace Lancaster este o fată în vârstă de 16 ani, căreia îi place să citească, să se uite la televizor, îi plac poeziile și să doarmă, și și-ar dori ca plămânii ei să funcționeze normal. Are impresia că de când se știe s-a aflat în fază terminală. Pentru că mama ei consideră că este deprimată, începe să o ducă la un un fel de alcoolici anonimi pentru oameni cu cancer. Mai precis, este vorba despre un grup de sprijin, unde Hazel merge în fiecare miercuri, dar care simte că nu o ajută, mai ales pentru că lista celor pentru care trebuie să se roage, pentru că au trecut într-o lume fără suferință este din ce în ce mai lungă.

Într-una din zilele de miercuri, Hazel îl cunoaște pe Augustus Waters, care a suferit și el de o boală cumplită. Primul lucru pe care l-a gândit fata despre acest tânăr este că e foarte arătos. Dar pe măsură ce îl descoperă, fizicul lui rămâne în urmă, pentru că Augustus este amuzant, inteligent, îi plac metaforele și o face pe Hazel să se simtă bine.

Chiar dacă personajele se confruntă cu aceste boli necruțătoare, ele sunt mai pline de viață decât multe alte personaje pe care le-am întâlni într-o carte young adult. Mi-au plăcut foarte mult ambele personaje principale. Am râs și am plâns citind cartea asta iar acesta este un lucru ce nu se întâmplă prea des.

Povestea este una interesantă, care ne oferă o lecție, ritmul este antrenant, acțiunea curge foarte frumos, fără momente în care să te plictisești. Îmi amintesc că am văzut multe critici la adresa cărților lui John Green dar din ce am mai citit eu, cred că aceasta este una din cele mai bune, și o recomand oricui, indiferent dacă vorbim de un cititor adolescent sau adult.

Moștenitoarea focului (#3 Tronul de cleștar) – Sarah J. Maas

Titlu în spaniolă: Heredera de fuego

Titlu în engleză: Heir of Fire

Autor: Sarah J. Maas

Followed by: Queen of Shadows (Regina umbrelor), Empire of Storms (Imperiul furtunilor), Tower of Dawn, Kingdom of Ash

Preceded by: Tronul de cleștar (Throne of glass), Diamantul de la miezul nopții (Crown of midnight)

Notă: 4/5

Celaena Sardothien a supraviețuit încercărilor din volumele anterioare dar, a pierdut mai multe decât ar fi crezut vreodată. Acum, ea trebuie să se întoarcă în cel mai întunecat colț al trecutului ei, pentru a-l înfrunta.

În afara faptului că urmărim evoluția Celaenei, avem ocazia să întâlnim și noi personaje. O cunoaștem pe Manon, o vrăjitoare care luptă pentru a câștiga supremația în fața celorlalte vrăjitoare din alte clanuri, dar și pe Rowan, care o va ajuta pe protagonista noastră să-și descopere magia și să-și întărească puterea.

Desigur, Chaol și Dorian nu vor fi lăsați deoparte. Din păcate, relația dintre cei doi are de suferit în continuare. Le vedem acțiunile separat și situația m-a deranjat și chiar m-a enervat puțin pentru că, mi se pare că fiecare dintre ei are impresia despre celălalt că face ceva anume sau simte ceva anume iar toată această situație ar fi putut fi evitată prin comunicare și prin sinceritate a unuia față de celălalt.

Pe de o parte, Chaol își dorește să îi protejeze pe Dorian și pe Celaena, dar fără a-l trăda pe rege. Pe de altă parte, Dorian încearcă pe cât posibil să își mențină ascunsă magia de tatăl său, pentru că se teme de reacția acestuia. Dar oare pentru cât timp va putea ascunde puterea pe care o deține?

În mare parte din carte, Celaena petrece mult timp cu Rowan, antrenându-se și încercând să descopere misterul crimelor din zona unde se află. Această parte mi s-a părut mai lentă și plictisitoare decât acelea cu Chaol, Dorian și chiar decât cele cu Manon.

Această a treia parte a seriei Tronul de cleștar, are ceva mai multă acțiune decât volumele anterioare. Avem parte de multe elemente noi și de răsturnări de situație, iar faptul că apar personaje noi aduce un plus de complexitate poveștii.

Finalul acestei cărți este extraordinar, te lasă fără cuvinte și te face să-ți dorești să citești în continuare. Eu încă nu am făcut-o dar, plănuiesc să pun mâna pe volumul 4 cât mai curând.

O spun încă o dată, dacă nu am menționat-o suficient în celelalte articole: seria Tronul de cleștar de Sarah J. Maas este una din cele mai bune serii pe care le-am citit sau început vreodată.

O lungă petală de mare – Isabel Allende

Titlu în spaniolă: Largo pétalo de mar

Autor: Isabel Allende

Apariție: 21 mai 2019

Notă: 4/5

Am ascultat pe Audible O lungă petală de mare la puțin timp de la apariție. Sinopsisul a fost acela care mi-a atras atenția.

În plin Război civil în Spania, tânărul medic Victor Dalmau, împreună cu prietena sa, pianista Roser Bruguera, sunt nevoiți să părăsească Barcelona și să fugă spre Franța. Se vor îmbarca apoi pe Winnipeg, o navă de a cărei plecare și organizare s-a ocupat poetul Pablo Neruda. Pe vas, ei au pornit împreună cu alți 2000 refugiați spre o viață nouă, în Chile. Se integrează și timp de mai mulți ani, Chile va fi casa lor, până când are loc o lovitură de stat și Victor și Roser se află din nou în pericol.

Povestea începe în 1938, în Spania, unde Victor Dalmau este ajutor de medic, pe frontul Republican, trăind ororile unui război a cărui cauze pare sortită eșecului. Fratele său, Guillem este soldat pe front, tot de partea Republicanilor, la fel ca și restul familiei, formate din mama Carme, tatăl Marcel și tânăra Roser Bruguera care a fost crescută și ea de familie chiar dacă nu există o legătură de sânge între ei.

După moartea lui Marcel, se pare că nenorocul cade asupra familiei: Guillem este rănit grav pe front și în timpul recuperării sale, este ajutat de Roser. Între cei doi se creează o legătură destul de puternică dar, Guillem alege să se întoarcă pe front. În același timp, Roser descoperă că dragostea dintre ea și Guillem a dat roade.

Pe măsură ce războiul avansează, Victor este încurajat de Aitor, un prieten de-ai săi, să părăsească țara. Victor își dorește să le pună întâi la adăpost pe Carme și pe Roser, așa că Aitor se va ocupa să le scoată din țară.

După o serie de încercări, Victor reușește să urce la bordul navei Winnipeg cu Roser. Ajung în Chile și își fac o viață nouă din care vor face parte și familia lui Isidro Del Solar, Pablo Neruda și Salvador Allende.

Anii de liniște se vor termina cu lovitura de stat din 1973, iar Victor cu Roser sunt nevoiți să aibă o soartă similară cu aceea avută în Spania.

Recomand O lungă petală de mare de Isabel Allende pentru cum scrie această scriitoare și pentru bucățile mici de istorie pe care ni le prezintă.