Category: Uncategorized

Posted on

Planuri literare pentru anului 2026

Dacă în articolul trecut vorbeam despre retrospectiva anului 2025, a venit și momentul să vă povestesc despre planurile mele literare pentru acest an. Anul trecut am avut 6 provocări propuse de mine și am mai aderat la provocarea Mikelutzei pe instagram, #citesccumikelutza2025. Aceste șapte provocări au avut fiecare câte 12 cărți, ceea ce a însemnat că în fiecare lună a trebuit să citesc câte 6 sau 7 cărți. Spun șase sau șapte deoarece, unele dintre ele au apărut în două provocări. S-a dovedit a fi un pic prea mult, întrucât nu mi-a mai lăsat spațiu suficient pentru a citi alte cărți.

Și pentru că nu am vrut totuși să mă limitez doar la această listă predefinită de lecturi, am citit și alte cărți ce mi-au atras atenția în timpul anului. Ca rezultat asta a însemnat că nu am putut să citesc tot ce îmi propusesem. Drept urmare, am hotărât să reportez titlurile rămase din aceste provocări literare.

Este vorba despre treisprezece romane, din categoriile următoare: cărți clasice (două titluri: Moș Goriot de Honoré de Balzac, Demonii de F.M. Dostoievski), non-ficțiune (Demența digitală de Manfred Spitzer, Cernobîl în miez de noapte de Adam Higginbotham și Eroi și victime de Maria Bucur), 12 months – 12 books (Cortina de fier de Anne Applebaum).

Lista continuă cu patru titluri în limba engleză (The winter of the witch de Katherine Arden, The house of fortune de Jessie Burton, The upside of stress de Kelly McGonigal și Born Survivors de Wendy Holden) și trei titluri în limba spaniolă (Volver la vista atrás de Juan Gabriel Vásquez, La mano de Fátima de Ildefonso Falcones și Viaje a Portugal de José Saramago).

Acestor titluri, li se adaugă noi provocări. Urmez aceleași categorii ca în anul precedent: 6 pentru 2026 (înlocuiește 12 months 12 books), autori români, clasici, cărți în limba engleză, cărți în limba spaniolă și catalană și cărți de non-ficțiune.

6 pentru 2026 conține titluri alese ca și în anul precedent, de prietenul meu. Îl rog să se uite în bibliotecă și să aleagă titlurile, în numărul indicat de mine. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu le-am mai ambalat, deci nu mai avem “blind date with a book”.

Titlurile alese în categoria 6 pentru 2026 sunt: Muzeul inocenței de Orhan Pamuk, Povestea lui Casey Han de Min Jin Lee, Fiica eminenței cenușii de Philippa Gregory, Viața lui Pi de Yann Martel, Omul care iubea cărțile de Patrick deWitt și Când esti fericit, lovește primul de Tatiana Țîbuleac.

In categoria cărților în limba engleză avem următoarele titluri alese din biblioteca mea: Thinking fast and slow de Daniel Kahneman, The God of the woods de Liz Moore (pe care am vrut să o citesc încă de anul trecut dar nu am mai ajuns la ea), There are rivers în the sky de Elif Shafak, The Heaven & Earth grocery store de James McBride, Blue sisters de Coco Mellors și In order to live de Yeonmi Park.

Dacă în cazul cărților în limba engleză, aveam suficiente titluri în bibliotecă din care să îmi aleg, în spaniolă și catalană am doar câteva rămase așa că am ales trei titluri din bibliotecă și trei ebooks: La heredera del mar de Juan Francisco Ferrándiz (luată după ce mi-a atras atenția că o citea cineva pe plajă), La última mirada de Goya de Javier Alandes (cumpărată după ce am citit sinopsisul), Alchemised de Sen Lin Yu (m-a convins hype-ul, sper să nu îmi pară rău), La luz perdida de Nino Haratischwili (în limba română Lumina care lipsea), Que entierren nuestros huesos en la medianoche de V.E. Schwab și Cafè Barcelona de Joan Carreras (cartea în catalană).

În materie de clasici, am strâns destul de multe prin abonamentul Romane nemuritoare de la Litera dar și prin prisma altor achiziții. Așadar, am pus pe listă: Bâlciul deșertăciunilor de William M. Thackery, Frankestein de Mary Shelley, Verișoara Bette de Honoré de Balzac, Vârsta inocenței de Edith Wharton, Rebecca de Daphne du Maurier (foarte populară, în special în ultimii 2-3 ani), și Don Quijote de la Mancha de Cervantes.

Cel puțin două dintre ele (Bâlciul deșertăciunilor și Don Quijote) sunt destul de lungi (cred că peste 600-700 pagini), așa că sunt curioasă cât timp îmi va lua să le parcurg.

În categoria cărților de non-ficțiune am făcut un mix de istorie, self-help și ceva politică și economie. Avem: Saga dinastiei de Windsor de Jean des Cars (pentru că mi-a plăcut mult de tot Saga favoritelor), Utopie pentru realiști de Rutger Bregman, 4000 de săptămâni de Oliver Burkeman, Deep work de Cal Newport (aleasă pentru cuvântul concentrarea de pe copertă), și Coridorul îngust de Daron Acemoglu și James A. Robinson.

Pentru categoria autori români, am ales: Trei femei, cu mine, patru de Hanna Bota (influențată de Ștefania Istrate), Câteva feluri de a dispărea de Flavius Ardelean (dacă îmi amintesc corect, mi-a fost recomandată de Luciana Corlan), Călătorie în jurul omul ui de Alexandru N. Stermin (primită cadou de la Luciana), Cartea Mironei de Cella Serghi, Brățară pe glezna ta de Radu Paraschivescu și Chiajna din casa Mușatinilor de Simona Antonescu. Despre aeasta din urmă am auzit numai de bine încă de acum câțiva ani.

Pe lângă toate acestea, îmi doresc să continui sau să termin câteva serii, dar și să încep unele noi. Am trecut pe lista celor de continuat sau de terminat șase serii: Tetralogia napolitană de Elena Ferrante (volumul 4), Comoron Strike de Robert Galbraith (volumul 8, seria mai continuă, dar acesta este cel mai recent volum), Vrabia roșie de Jason Matthews (volumele 2 și 3), Răzbunarea lui Faye de Camilla Lackberg (volumele 2 și 3), Klimakvartetten sau Cvartetul climei (?) de Maja Lunde (volumele 3 și 4) și Beartown de Fredrik Backman (volumele 2 și 3).

Cu privire la seriile noi, am trei pe listă. Intenția mea nu este de a le începe și termina toate volumele din serie în anul 2026, dar măcar una-două din serie să citesc.

Prima dintre ele este Victorian Bookshop Mystery de Kate Parker. Am dat de ea întâmplător și mi-a atras atenția sinopsisul. Sper să fie o lectură pe placul meu, pare din genul mister – thriller.

Trilogia Raiului și a Iadului (nu știu exact dacă asta e traducerea în limba română) de Jón Kalman Stefánsson este pe listă datorită Adrianei de la Adriana.and.the.books (pe Instagram).

Cea de-a treia serie pe listă este Clubul crimelor de joi de Richard Osman, pe care intenționez să o citesc în spaniolă, în format electronic. Am mai așteptări de la bătrâneii investigatori, așteptări create după ce am văzut opiniile din online. Am înțeles că avem și ecranizarea primului volum. Inteționez să văd și eu filmul după ce citesc cartea.

Pe lângă toate aceste provocări literare, în funcție de timp și chef, o să mai extrag un titlu sau două din lista care conține cărțile necitite din biblioteca mea.

Voi ce planuri aveți pentru lectură în 2026?

Posted on

Cărți cu titluri similare

Acum câțiva ani am descoperit pe youtube un booktuber din Spania care făcea o dată sau poate de două ori pe an un video despre cărți care au aceeași copertă sau oricum erau foarte asemănătoare. Mi-am adus aminte de asta acum vreo două săptămâni, când am început să citesc Frumoasele adormite de Stephen King. Pornind de la acest titlu, am făcut o întreagă listă de cărți care au fie același titlu fie o parte din titlu este similar.

Așadar, când am început cartea lui King, mi-am dat seama că pe lista mea de cărți pe care vreau să le citesc, de pe Goodreads, am doi autori care au scris Frumoasele adormite. Primul este așa cum am menționat anterior regele cărților horror iar cel de-al doilea este Yasunari Kawabata. În cazul amândurora, frumoasele adormite sunt femeile, doar că motivele par a fi diferite.

Un alt exemplu de titluri exact la fel sunt Evadare de la Auschwitz de Joel C. Rosenberg și Andrei Pogojev. Așa cum spune și numele cărților, acestea sunt două povești ale unor supraviețuitori ai Holocaustului.

Alte titluri similare au ca subiect următoarele: vieți secrete de scriitori, case, fete și femei aflate undeva, croitorese, istorii, soții (multe soții), fete cu paltoane sau fete care au anumite lucruri sau accesorii, fiice și jurnale.

1. Viața secretă a scriitorilor de Guillaume Musso și Viața secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg. Le-am citit pe amândouă și trebuie să recunosc că cea din urmă mi-a plăcut mult mai mult pentru că mi-a permis să aflu aspecte reale și mai puțin cunoscute din viața unor mari scriitori. Cartea lui Guillaume Musso este o ficțiune de mister.

2. Casa germană de Annette Hess și Casa olandeză de Ann Patchett. Prima este încă pe lista mea de cărți de citit dar intuiesc că are legătură cu cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce pe cea de-a doua am citit-o deja în primele mele luni în Olanda și este mai degrabă o poveste a unei familii, o poveste de iubire și sacrificii iar acțiunea nu are loc în țara ce-mi este mie gazdă acum.

3. Fata din tren de Paula Hawkins și Fata din Brooklyn de Guillaume Musso. Am citit romanul lui Hawkins în 2016 și m-a fascinat atât de tare că am terminat-o de pe o zi pe alta. Și cartea lui Musso mi-a plăcut foarte mult, e tot o carte de mister pe care am citit-o în 2017 și țin minte că tot încercam să îmi dau seama ce a pățit fata din Brooklyn. Abia așteptam să ajung la final ca să înțeleg tot labirintul acela din carte.

4. Femeia din cabina 10 de Ruth Ware și Femeia de la fereastră de A.J. Finn. Ambele reprezintă primele mele lecturi ale celor doi autori și sunt cărți de suspans și mister.

5. Croitoreasa de la Dachau de Mary Chamberlain și Croitoresele de la Auschwitz de Lucy Adlington. Pe una am citit-o deja, cealaltă, și anume cartea lui Adlington abia ce s-a tradus în limba română dar, ambele au legătură, așa cum probabil v-ați dat seama, cu lagărele de concentrare și cu această meserie pe care unele femei trebuiau să o facă.

6. Istoria albinelor și Istoria apelor de Maja Lunde, Istoria iubirii de Nicole Krauss și Istoria secretă de Donna Tartt. Am citit două din aceste titluri și anume cartea lui Nicole Krauss, pentru care probabil nu am ales cel mai bun moment de lectură pentru că nu mi-a prea plăcut, și Istoria albinelor care este de fapt primul volum al unei serii numite Klimakvartetten (Cvartetul climatic) scris de autoarea norvegiană Maja Lunde. Istoria apelor este cel de-al doilea volum al acestei serii. Toate cele patru cărți menționate sunt cărți de ficțiune.

7. Și acum urmează cea mai mare categorie: cea a soțiilor. Soțiile cuiva: Soția plantatorului de ceai de Dinah Jefferies, Soția aviatorului de Melanie Benjamin, Soția bancherului de Cristina Alger și Soția diplomatului de Pam Jenoff. Acestea sunt cărți de ficțiune sau ficțiune istorică, cu excepția soției bancherului care este o carte thriller. Eu le-am citit pe primele două și cartea scrisă de Melanie Benjamin m-a impresionat. Ea scrie adesea despre femei puternice aflate în umbra unor bărbați puternici și renumiți.

Soția care se află undeva: Soția de la etaj de Rachel Hawkins, Soția dintre noi de Greer Hendricks și Soția din Paris de Paula McLain. Alte soții: Soția călătorului în timp de Audrey Niffenegger și Soția perfectă de J.P. Delaney. Dintre acestea, am citit doar Soția din Paris și Soția călătorului în timp și ambele mi-au plăcut foarte mult. Prima, este povestea de dragoste dintre Hemingway și una din soțiile sale iar cea de-a doua este o carte de dragoste ce transcende limitele imposibilului. Celelalte titluri menționate sunt cărți de mister/thriller.

8. Fata cu palton albastru de Monica Hesse și Fata cu palton roșu de Kate Hamer. Prima este o ficțiune istorică a Amsterdamului ocupat de naziști iar cea de-a doua este o carte de suspans/mister.

Fata ce deține ceva: Fata cu fragi de Lisa Stromme, Fata cu cercel de perlă de Tracy Chevalier și Fata cu toate darurile de M.R. Carey. Dintre acestea, nu am citit cartea lui Tracy Chevalier dar este pe listă, îndeosebi pentru că face referire la un tablou al unui important pictor olandez ale cărui opere am avut ocazia să le văd. Fata cu fragi e o carte de ficțiune/ficțiune istorică, frumoasă ca un tablou și cu o atmosferă deosebită. Cartea lui M.R. Carey este o carte distopică.

9. Fiica ceasornicarului de Kate Morton, Fiica Reichului de Louise Fein și Fiica Papei de Dario Fo. Le-am citit pe toate trei și toate sunt ficțiuni istorice. Prima face referire la artiștii din Frăția Magenta, din a doua jumătate a anilor 1800, cea de-a doua își are acțiunea în Germania nazistă iar cea de-a treia ne duce destul de mult în trecut, până în anii 1500, la Lucrezia Borgia.

10. Jurnalul Annei Frank de Anna Frank și Jurnalul Reniei de Renia Spiegel. Primul jurnal e probabil mai faimos decât cel de-al doilea pentru că Jurnalul Reniei a fost descoperit după 70 ani. Dar, ambele sunt cărți de non-ficțiune unde Anne Frank și Renia ne povestesc viața lor, ambele fiind doar niște adolescente atunci când țara lor este invadată (Olanda și Polonia).

Acestea au fost titlurile pe care eu le-am citit sau care se află pe lista mea interminabilă de cărți de citit și care au titluri similare sau identice. Cred că e interesant să ne uităm din când în când la cărți și în felul acesta, în ideea că poate descoperim povești noi. Dacă în viitor voi mai găsi alte titluri asemănătoare, voi mai face un alt articol. Până atunci, dacă ați întâlnit și voi astfel de cazuri, puteți să le menționați în comentarii. 🙂

Posted on

Ce am citit și cărți noi în biblioteca mea Q3 2020

Nu îmi vine să cred că deja a trecut și cel de-al treilea trimestru al acestui an și că a venit momentul în care vă povestesc despre ce cărți noi au intrat în biblioteca mea și ce cărți am mai citit în această perioadă.

Ce am citit

Dintre cele trei luni care au trecut de la ultimul articol, luna iulie a fost cea mai productivă din punct de vedere al lecturilor. Am reușit să citesc 7 cărți iar prima dintre ele este Mândrie și prejudecată de Jane Austen. Aceasta a fost urmată de Riviera lui Chanel de Anne de Couray dar care nu o are în centru doar pe Chanel și nici nu e centrată exclusiv pe creațiile ei. Următoarele au fost Războiul nu are chip de femeie de Svetlana Aleksievici și Devoratoarea de păcate de Megan Campisi, aceasta din urmă fiind una din cele mai originale cărți de ficțiune și fantasy pe care am citit-o în ultima vreme.

O carte destul de iubită printre cititori a fost următoarea mea lectură în luna iulie și este vorba despre Pânza de păianjen de Cella Serghi. Aceasta, împreună cu Ce știu cu adevărat de Oprah Winfrey au fost primele cărți din reading challenge-ul meu de vară. Luna s-a încheiat cu Prietena mea genială, primul volum al seriei cu același nume, scris de Elena Ferrante.

În luna august, am început cu Pacienta tăcută de Alex Michaelides, o carte care a cucerit mulți cititori dar, despre care eu cred că nu își merită într-atât faima. O carte de non-ficțiune a fost Siajul morții. Ultima călătorie a navei Lusitania de Erik Larsson iar a treia pe listă este Prințesa Diana. Povestea nespunsă de Monica Ali, despre care inițial am crezut că este tot o carte de non-ficțiune dar, m-am înșelat.

Următoarele lecturi au fost Îmi pare rău, sunt așteptă de Agnès Martin-Lugand și tot o non-ficțiune O librărie în Berlin. Extraordinara evadare a unei femei din calea nazismului de Françoise Frenkel iar vara s-a încheiat cu un thriller/mister, fiind al doilea volum al seriei Kate Waters de Fiona Barton, Copilul.

Septembrie a început cu Biblioteca din Paris de Janet Skeslien Charles și primul volum al seriei Regii blestemați de Maurice Druon, Regele de fier, despre care se spune că a inspirat seria Urzeala tronurilor. Următoarele trei lecturi mi-au plăcut foarte mult: Fata cu fragi de Lisa Stromme, Victimă fără chip (#1 Fabian Risk) de Stefan Ahnhem și Acolo unde cântă racii de Delia Owens. Am încheiat cu Măștile fricii de Camelia Cavadia, o carte destul de iubită printre cititorii români.

Cărți noi

În luna iulie am profitat de ofertele de pe elefant și mi-am luat: Fetița care privea trenurile plecând de Ruperto Long, Cartea oglinzilor de Eugen Ovidiu Chirovici, Pianistul. Amintiri din Varșovia 1939-1945 de Wladyslaw Szpilman, Viața secretă a scriitorilor de Guillaume Musso, Supraviețuitorii de Georgia Hunter, Arta de a-ți crea amintiri de Meik Wiking, Atlasul fericirii de Helen Russell, Viața după Auschwitz de Eva Schloss, Anna Karenina de Lev Tolstoi și Dragostea în vremea holerei de Gabriel Garcia Marquez. În acel moment încă mai credeam că o să merg în septembrie acasă dar, din păcate planurile mi-au fost date peste cap.

În septembrie am dat vreo patru comenzi consistente, după cum urmează: de la Elefant mi-am mai luat Nesupunere de Naomi Alderman, Prințese necuviincioase de Linda Rodriguez McRobbie și Alb letal de Robert Galbraith. De la Cartepedia am cumpărat Alias Grace de Margaret Atwood, Circe de Madeline Miller, Fata cu palton roșu de Kate Hamer, Viaţa secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg și Fata cu palton albastru de Monica Hesse. De la Litera, pentru că au avut super oferte, mi-am luat Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz de Jeremy Dronfield, Ultimul tren spre Londra de Meg Waite Clayton, Don Quijote de la Mancha de Miguel de Cervantes, Poate ar fi bine sa discuti cu cineva de Lori Gottlieb și Titani ai istoriei. Giganții care ne-au modelat lumea de Simon Sebag Montefiore.

Cea mai mare comandă a fost la Libris: Doamna Nobel de Lisa Stromme, Dosar permanent de Edward Snowden, Ghetoul interior de Santiago H. Amigorena, Balada șerpilor și a păsărilor cântătoare de Suzanne Collins, Străinul de Stephen King, Institutul de Stephen King, Kafka pe malul mării de Haruki Murakami, Testamentele de Margaret Atwood, Zuleiha deschide ochii de Guzel Iahina, Copiii de pe Volga de Guzel Iahina, Călătoria Cilkăi de Heather Morris, Cimitirul animalelor de Stephen King, Eliberare de Imogen Kealey, O viață amânată. Memoriile bibliotecarei de la Auschwitz de Dita Kraus, Croitoreasa de la Dachau de Mary Chamberlain și G – Daniel Sanchez Pardos

Știu că sunt multe dar nu dau foarte multe comenzi atunci când sunt oferte și prefer să dau o comandă mai mare la o anumită perioadă de timp, dat fiind și faptul că nu locuiesc în România. Și, pe principiul dacă Mohamed nu merge la munte, vine muntele la Mohamed, m-am hotărât să fac ceva astfel încât să călătorească o parte din aceste cărți până la mine. Abia aștept să am o toamnă plină de lecturi frumoase.

Spor la citi să aveți!

Posted on

Reading challenge de toamnă

Undeva pe la finalul lunii iulie am scris un articol despre un reading challenge de vară pe care mi l-am creat, cu ideea că luna august va fi ceva mai liberă și mă voi putea dedica cititului mai mult decât înainte. Spre suprinderea mea, lucrurile au mers mai bine decât mă așteptam și, pentru că treaba asta cu extrasul de bilețele cu titluri de citit a funcționat foarte bine, am ales să fac un nou reading challenge pentru toamna care abia începe să se instaleze.

Dar înainte de a vă povesti despre ce titluri noi am ales, trebuie să menționez că am păstrat printre opțiuni și cărțile pe care nu am apucat să le citesc vara asta pentru că, au fost nu mai puțin de 25 și mi-ar fi fost imposibil să le citesc pe toate în aproximativ 6 săptămâni câte au trecut de la data articolului respectiv, pe care îl puteți citi și voi aici.

Non-ficțiune 1/4

  1. Vremuri second-hand – Svetlana Aleksievici

Ficțiune istorică 2/3

  1. Arhitectul parizian – Charles Belfoure
  2. Regii blestemați I. Regele de fier – Druon Maurice

Ficțiune 6/10

  1. Vanessa mea cea întunecată – Kate Elizabeth Russell
  2. Swing Time – Zadie Smith
  3. Primăvara în Toscana – Santa Montefiore
  4. Cabaret Biarritz – José C. Vales
  5. Măștile fricii – Camelia Cavadia
  6. Hoțul de oglinzi – Martin Seay

Clasici 2/2

  1. Rațiune și simțire – Jane Austen
  2. Anna Karenina – Lev Tolstoi

Thriller/Mister 4/6

  1. Lanțul – Adrian McKinty
  2. Crede-mă când mint – J. P. Delaney
  3. Tu – Caroline Kepnes
  4. Victimă fără chip (#1 Fabian Risk) – Stefan Ahnhem

Așadar, din cele 25 de cărți mai am de citit doar 15. Lor li se adaugă încă 10 din care 6 au fost pe lista mea de 20 de cărți de citit în 2020. Am verificat acea listă și am realizat că nu stau prea bine așa că am inclus câteva în acest reading, pentru a mă asigura că voi avansa puțin.

  1. Dispăruți fără urmă – Cecelia Ahern
  2. Zbor în jurul soarelui – Paula McLain
  3. Muza – Jessie Burton
  4. Ape House – Sara Gruen
  5. Magicianul – John Fowles
  6. Fata cu fragi – Lisa Stromme
  7. Un nou început – Kristin Hannah
  8. Acolo unde cântă racii – Delia Owens
  9. Orașul fetelor – Elizabeth Gilbert
  10. Băiatul care l-a urmat pe tatăl său la Auschwitz – Jeremy Dronfield

Avem aproape numai ficțiune și ficțiune istorică și, doar o carte de non-ficțiune. Unele sunt apariții recente, altele sunt mai vechi dar pe toate vreau să le citesc pentru că mi-au atras atenția într-un fel sau altul. Și pe măsură ce le voi termina de citit, voi mai adăuga și alte titluri, poate spre final de toamnă. Totul depinde însă de cum va merge și acest challenge. Spor să avem!

Posted on

Colivia de aur (#1 Fayes hämnd) – Camilla Läckberg

buy dnp online

Titlu în original: En bur av guld

Autor: Camilla Läckberg

Apariție: 21 martie 2019

Alte cărți ale autoarei: Prințesa ghețurilor (The ice princess; Fjällbacka #1), Predicatorul (The preacher; Fjällbacka #2) și altele

Notă: 3/5

Colivia de aur este o carte care mi-a atras atenția de când am văzut-o pentru prima dată. Cunoșteam autoarea, pentru că am mai citit Prințesa ghețurilor și mă așteptam ca și aceasta să fie o carte de mister, un thriller, dar nu am vrut să aflu alte detalii înainte să o citesc.

Deși acțiunea să desfășoară în Stockholm, există o asemănare cu Prințesa ghețurilor pentru că locul unde începe cu adevărat povestea lui Faye este chiar Fjällbacka. Se pare că, deși este vorba despre o altă serie, autoarea leagă poveștile de acel oraș.

Revenind însă la cartea noastră, o cunoaștem pe Faye care, în ochii celorlalți pare că are o viață perfectă: un soț drăguț, o fiică și un apartament luxos în Stockholm. Dar în spatele acestei vieți, Faye are un trecut, care o mai urmărește încă și care contribuie la felul în care ea se simte: închisă într-o colivie. Însă nu doar trecutul pe care ea l-a lăsat în urmă în Fjällbacka, este cel care o face să se simtă așa, ci și un eveniment care declanșează acel ceva în ea. Faye redevine ceea ce a fost și înainte de a avea o nouă viață în capitală.

Atunci când a ajuns în Stockholm, Faye era încă foarte tânără și s-a înscris la studii. Și-a dat seama că e foarte bună la ceea ce face și că se pricepe la numere. Tot acolo îl cunoaște pe Jake și pe prietenul lui cel mai bun.

Pentru prima dată, Faye simte că lucrurile merg bine în viața sa și pentru că relația dintre ea și Jack evoluează frumos, femeia decide să renunțe la studii și să se angajeze pentru a-i susține financiar pe cei doi prieteni în formarea companiei la care visează. Ea contribuie chiar și la alegerea numelui și mi s-a părut cam nedrept că ea a fost cea care a trebuit să se sacrifice, fiind cea mai bună dintre ei.

Chiar și atunci când afacerea crește și cei doi prieteni ajung milionari, Faye nu se întoarce la studii, ci rămâne acasă pentru a se ocupa de fiica ei și de casă, simțindu-se în siguranță din punct de vedere financiar datorită soțului. Însă, într-o zi, descoperă ceva despre Jack, care o va face să regrete decizia de a se fi sacrificat pentru acesta. Se va afla într-o situație în care n-a crezut că va ajunge și, va începe să plănuiască o răzbunare.

Prin această schimbare în Faye, mi se pare că autoarea a vrut să atragă atenția asupra miilor de femei aflate într-o situație similară cu cea a personajului nostru. Femei care renunță la ele însele și devin accesorii în brațele bărbaților care, nu se vor gândi de două ori dacă să le înlocuiască cu o altă variantă a lor, dar mai tânără.

Mi-a plăcut această carte dar, mi s-a părut puțin cam exagerată răzbunarea atât de bine bună în scenă și asta m-a făcut să îi dau doar 3 din 5 stele pe Goodreads. Dar, este o carte pe care o recomand, o lectură interesantă și antrenantă.