Planuri literare pentru anului 2026

Dacă în articolul trecut vorbeam despre retrospectiva anului 2025, a venit și momentul să vă povestesc despre planurile mele literare pentru acest an. Anul trecut am avut 6 provocări propuse de mine și am mai aderat la provocarea Mikelutzei pe instagram, #citesccumikelutza2025. Aceste șapte provocări au avut fiecare câte 12 cărți, ceea ce a însemnat că în fiecare lună a trebuit să citesc câte 6 sau 7 cărți. Spun șase sau șapte deoarece, unele dintre ele au apărut în două provocări. S-a dovedit a fi un pic prea mult, întrucât nu mi-a mai lăsat spațiu suficient pentru a citi alte cărți.

Și pentru că nu am vrut totuși să mă limitez doar la această listă predefinită de lecturi, am citit și alte cărți ce mi-au atras atenția în timpul anului. Ca rezultat asta a însemnat că nu am putut să citesc tot ce îmi propusesem. Drept urmare, am hotărât să reportez titlurile rămase din aceste provocări literare.

Este vorba despre treisprezece romane, din categoriile următoare: cărți clasice (două titluri: Moș Goriot de Honoré de Balzac, Demonii de F.M. Dostoievski), non-ficțiune (Demența digitală de Manfred Spitzer, Cernobîl în miez de noapte de Adam Higginbotham și Eroi și victime de Maria Bucur), 12 months – 12 books (Cortina de fier de Anne Applebaum).

Lista continuă cu patru titluri în limba engleză (The winter of the witch de Katherine Arden, The house of fortune de Jessie Burton, The upside of stress de Kelly McGonigal și Born Survivors de Wendy Holden) și trei titluri în limba spaniolă (Volver la vista atrás de Juan Gabriel Vásquez, La mano de Fátima de Ildefonso Falcones și Viaje a Portugal de José Saramago).

Acestor titluri, li se adaugă noi provocări. Urmez aceleași categorii ca în anul precedent: 6 pentru 2026 (înlocuiește 12 months 12 books), autori români, clasici, cărți în limba engleză, cărți în limba spaniolă și catalană și cărți de non-ficțiune.

6 pentru 2026 conține titluri alese ca și în anul precedent, de prietenul meu. Îl rog să se uite în bibliotecă și să aleagă titlurile, în numărul indicat de mine. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu le-am mai ambalat, deci nu mai avem “blind date with a book”.

Titlurile alese în categoria 6 pentru 2026 sunt: Muzeul inocenței de Orhan Pamuk, Povestea lui Casey Han de Min Jin Lee, Fiica eminenței cenușii de Philippa Gregory, Viața lui Pi de Yann Martel, Omul care iubea cărțile de Patrick deWitt și Când esti fericit, lovește primul de Tatiana Țîbuleac.

In categoria cărților în limba engleză avem următoarele titluri alese din biblioteca mea: Thinking fast and slow de Daniel Kahneman, The God of the woods de Liz Moore (pe care am vrut să o citesc încă de anul trecut dar nu am mai ajuns la ea), There are rivers în the sky de Elif Shafak, The Heaven & Earth grocery store de James McBride, Blue sisters de Coco Mellors și In order to live de Yeonmi Park.

Dacă în cazul cărților în limba engleză, aveam suficiente titluri în bibliotecă din care să îmi aleg, în spaniolă și catalană am doar câteva rămase așa că am ales trei titluri din bibliotecă și trei ebooks: La heredera del mar de Juan Francisco Ferrándiz (luată după ce mi-a atras atenția că o citea cineva pe plajă), La última mirada de Goya de Javier Alandes (cumpărată după ce am citit sinopsisul), Alchemised de Sen Lin Yu (m-a convins hype-ul, sper să nu îmi pară rău), La luz perdida de Nino Haratischwili (în limba română Lumina care lipsea), Que entierren nuestros huesos en la medianoche de V.E. Schwab și Cafè Barcelona de Joan Carreras (cartea în catalană).

În materie de clasici, am strâns destul de multe prin abonamentul Romane nemuritoare de la Litera dar și prin prisma altor achiziții. Așadar, am pus pe listă: Bâlciul deșertăciunilor de William M. Thackery, Frankestein de Mary Shelley, Verișoara Bette de Honoré de Balzac, Vârsta inocenței de Edith Wharton, Rebecca de Daphne du Maurier (foarte populară, în special în ultimii 2-3 ani), și Don Quijote de la Mancha de Cervantes.

Cel puțin două dintre ele (Bâlciul deșertăciunilor și Don Quijote) sunt destul de lungi (cred că peste 600-700 pagini), așa că sunt curioasă cât timp îmi va lua să le parcurg.

În categoria cărților de non-ficțiune am făcut un mix de istorie, self-help și ceva politică și economie. Avem: Saga dinastiei de Windsor de Jean des Cars (pentru că mi-a plăcut mult de tot Saga favoritelor), Utopie pentru realiști de Rutger Bregman, 4000 de săptămâni de Oliver Burkeman, Deep work de Cal Newport (aleasă pentru cuvântul concentrarea de pe copertă), și Coridorul îngust de Daron Acemoglu și James A. Robinson.

Pentru categoria autori români, am ales: Trei femei, cu mine, patru de Hanna Bota (influențată de Ștefania Istrate), Câteva feluri de a dispărea de Flavius Ardelean (dacă îmi amintesc corect, mi-a fost recomandată de Luciana Corlan), Călătorie în jurul omul ui de Alexandru N. Stermin (primită cadou de la Luciana), Cartea Mironei de Cella Serghi, Brățară pe glezna ta de Radu Paraschivescu și Chiajna din casa Mușatinilor de Simona Antonescu. Despre aeasta din urmă am auzit numai de bine încă de acum câțiva ani.

Pe lângă toate acestea, îmi doresc să continui sau să termin câteva serii, dar și să încep unele noi. Am trecut pe lista celor de continuat sau de terminat șase serii: Tetralogia napolitană de Elena Ferrante (volumul 4), Comoron Strike de Robert Galbraith (volumul 8, seria mai continuă, dar acesta este cel mai recent volum), Vrabia roșie de Jason Matthews (volumele 2 și 3), Răzbunarea lui Faye de Camilla Lackberg (volumele 2 și 3), Klimakvartetten sau Cvartetul climei (?) de Maja Lunde (volumele 3 și 4) și Beartown de Fredrik Backman (volumele 2 și 3).

Cu privire la seriile noi, am trei pe listă. Intenția mea nu este de a le începe și termina toate volumele din serie în anul 2026, dar măcar una-două din serie să citesc.

Prima dintre ele este Victorian Bookshop Mystery de Kate Parker. Am dat de ea întâmplător și mi-a atras atenția sinopsisul. Sper să fie o lectură pe placul meu, pare din genul mister – thriller.

Trilogia Raiului și a Iadului (nu știu exact dacă asta e traducerea în limba română) de Jón Kalman Stefánsson este pe listă datorită Adrianei de la Adriana.and.the.books (pe Instagram).

Cea de-a treia serie pe listă este Clubul crimelor de joi de Richard Osman, pe care intenționez să o citesc în spaniolă, în format electronic. Am mai așteptări de la bătrâneii investigatori, așteptări create după ce am văzut opiniile din online. Am înțeles că avem și ecranizarea primului volum. Inteționez să văd și eu filmul după ce citesc cartea.

Pe lângă toate aceste provocări literare, în funcție de timp și chef, o să mai extrag un titlu sau două din lista care conține cărțile necitite din biblioteca mea.

Voi ce planuri aveți pentru lectură în 2026?

Colivia de aur (#1 Fayes hämnd) – Camilla Läckberg

buy dnp online

Titlu în original: En bur av guld

Autor: Camilla Läckberg

Apariție: 21 martie 2019

Alte cărți ale autoarei: Prințesa ghețurilor (The ice princess; Fjällbacka #1), Predicatorul (The preacher; Fjällbacka #2) și altele

Notă: 3/5

Colivia de aur este o carte care mi-a atras atenția de când am văzut-o pentru prima dată. Cunoșteam autoarea, pentru că am mai citit Prințesa ghețurilor și mă așteptam ca și aceasta să fie o carte de mister, un thriller, dar nu am vrut să aflu alte detalii înainte să o citesc.

Deși acțiunea să desfășoară în Stockholm, există o asemănare cu Prințesa ghețurilor pentru că locul unde începe cu adevărat povestea lui Faye este chiar Fjällbacka. Se pare că, deși este vorba despre o altă serie, autoarea leagă poveștile de acel oraș.

Revenind însă la cartea noastră, o cunoaștem pe Faye care, în ochii celorlalți pare că are o viață perfectă: un soț drăguț, o fiică și un apartament luxos în Stockholm. Dar în spatele acestei vieți, Faye are un trecut, care o mai urmărește încă și care contribuie la felul în care ea se simte: închisă într-o colivie. Însă nu doar trecutul pe care ea l-a lăsat în urmă în Fjällbacka, este cel care o face să se simtă așa, ci și un eveniment care declanșează acel ceva în ea. Faye redevine ceea ce a fost și înainte de a avea o nouă viață în capitală.

Atunci când a ajuns în Stockholm, Faye era încă foarte tânără și s-a înscris la studii. Și-a dat seama că e foarte bună la ceea ce face și că se pricepe la numere. Tot acolo îl cunoaște pe Jake și pe prietenul lui cel mai bun.

Pentru prima dată, Faye simte că lucrurile merg bine în viața sa și pentru că relația dintre ea și Jack evoluează frumos, femeia decide să renunțe la studii și să se angajeze pentru a-i susține financiar pe cei doi prieteni în formarea companiei la care visează. Ea contribuie chiar și la alegerea numelui și mi s-a părut cam nedrept că ea a fost cea care a trebuit să se sacrifice, fiind cea mai bună dintre ei.

Chiar și atunci când afacerea crește și cei doi prieteni ajung milionari, Faye nu se întoarce la studii, ci rămâne acasă pentru a se ocupa de fiica ei și de casă, simțindu-se în siguranță din punct de vedere financiar datorită soțului. Însă, într-o zi, descoperă ceva despre Jack, care o va face să regrete decizia de a se fi sacrificat pentru acesta. Se va afla într-o situație în care n-a crezut că va ajunge și, va începe să plănuiască o răzbunare.

Prin această schimbare în Faye, mi se pare că autoarea a vrut să atragă atenția asupra miilor de femei aflate într-o situație similară cu cea a personajului nostru. Femei care renunță la ele însele și devin accesorii în brațele bărbaților care, nu se vor gândi de două ori dacă să le înlocuiască cu o altă variantă a lor, dar mai tânără.

Mi-a plăcut această carte dar, mi s-a părut puțin cam exagerată răzbunarea atât de bine bună în scenă și asta m-a făcut să îi dau doar 3 din 5 stele pe Goodreads. Dar, este o carte pe care o recomand, o lectură interesantă și antrenantă.

Ce am citit și cărți noi în biblioteca mea Q1 2020

Pe măsură ce ne apropiam de jumătatea lunii aprilie, mă gândeam că poate nu o să mai mențin tradiția de a face o retrospectivă a cărților pe care le-am citit și pe care le-am cumpărat în primul trimestru al anului, dar până la umă nu am putut renunța.

Ce am citit

Spre deosebire de alți ani, cred că acesta a început destul de bine, în materie de cărți citite. Însă trebuie să recunosc că niciuna dintre lecturi nu m-a convins să îi dau 5 stele pe Goodreads și, drept urmare, niciuna nu va ajunge în topul celor mai bune cărți citite în acest an.

Luna ianuarie a fost cea cu cel mai mare număr de cărți, dar nu pentru că le-am început și terminat pe toate în decursul celor 31 de zile, ci pentru că am terminat de citit 2 din cărțile pe care le-am început în 2019. Este vorba despre Podul spionilor de Giles Whittell și Dosar Stalin: genialissimul generalissim de Vlad Tismăneanu și Marius Stan. Aceasta din urmă nu m-a impresionat mai deloc, pentru că este pur și simplu scrisă ca un schimb de impresii ale celor doi autori. Categoric, așteptările mele au fost eronate cu privire la ea.

Un thriller pe care mi l-am dorit de când l-am văzut prima dată este Colivia de aur de Camilla Läckberg și care mi-a plăcut destul de mult. Alte două cărți pe care le-am citit sunt Femei care au renunțat la bărbați de Karine Lambert și Înainte să fim ai voștri de Lisa Wingate.

Fetița pe care au lăsat-o în urmă de Roxanne Veletzos este o carte care m-a surprins plăcut. Acțiunea se petrece în mare parte în București și asta mi-a plăcut foarte mult. Iar o altă carte citită este Bătrânul și marea de Ernest Hemingway, ea aflându-se pe lista mea de lecturi pentru anul 2020, despre care am scris aici.

În februarie, am citit o carte despre care cred că nu este tradusă în limba română. Este vorba despre The boy at the top of the mountain de John Boyne și a fost o lectură interesantă. Este vorba despre un copil greu încercat în viață care, ajunge să locuiască în casa lui Hitler.

Am continuat cu Flash-uri din sens opus de Marian Godină, despre care toată lumea vorbea de bine atunci când a apărut dar, mie mi s-a părut nici bună, nici rea. Anotimpul ploilor de Tatiana de Rosnay i-a urmat și spre deosebire de alte cărți ale autoarei, aceasta mi-a plăcut mai puțin.

Am continuat cu o carte de Michael Cunningham, Crăiasa zăpezii, Cu un pas prea departe de Tina Seskis și Femeia care mi-a furat viața de Marian Keyes. Aceasta din urmă este autoarea mea preferată de chick-lit dar, pentru prima dată, a creat un personaj masculin pe care l-am disprețuit profund.

În luna martie am început cu Necunoscuta din Tanger de Christine Mangan, care m-a dezamăgit. Următoarele lecturi ale lunii au fost Autonom de Annalee Newitz, Russian winterde Daphne Kalotay și Summer in February de Jonathan Smith, ultimele două nefiind traduse în limba română din câte știu.

Ultima lectură a trimestrului a fost Cea mai norocoasă fată de Jessica Knoll.

Cărți noi

Pentru luna martie aveam planificată o călătorie în România dar, dată fiind situația actuală, a trebuit să o anulez. Din păcate apucasem deja să fac 3 comenzi de cărți în februarie, atunci când încă nu știam că nu voi mai merge acasă.

Cărțile pe care le-am comandat de la Libris sunt: Văduvele de la castel de Jessica Shattuck, Finalul și Legendar de Stephenie Garber, Ultima de L.S. Hilton, Trei femei de Lisa Taddeo. Cadou la această comandă am primit Silver Bay de Jojo Moyes.

De la Elefant am făcut două comenzi care cuprind următoarele cărți: Orașul fetelor de Elizabeth Gilbert, Acolo unde cântă racii de Delia Owens, Podul de lut de Markus Zusak, Evadare de la Auschwitz de Joel C. Rosenberg, Arta subtilă a nepăsării de Mark Manson, Surorile Spring de Anna Todd și Argintul preschimbatde Naomi Novik.

Ce am mai citit și cărți noi în biblioteca mea Q4 2019

Este deja jumătatea lunii ianuarie dar nu pot să nu fac și retrospectiva cărților pe care le-am citit în ultimul trimestru al anului 2019 și să vă povestesc ce cărți noi au intrat în biblioteca mea.

Trebuie să recunosc de la început că nu a fost o perioadă prea bogată în lecturi și asta datorită examenului pentru care m-am pregătit și care a avut loc la începutul lunii decembrie. Și cred că aceasta va fi tendința și în anul 2020 pentru că, seria examenelor abia au început.

Ce am citit

În luna octombrie am citit doar 4 cărți: 3 ebookuri și un audiobook. Am început cu Evadare de la Auschwitz de Andrei Pogojev și bănuiesc că nu are sens să vă mai spun despre ce e vorba, pentru că titlu o spune deja. A urmat audiobookul despre care cred că am auzit-o pe Andreea Chiuaru vorbind de el: Atomic habits: an easy & proven way to build good habits & break bad ones de James Clear. Este una din puținele cărți de dezvoltare personală care m-au atras și care mi-a menținut interesul și pe parcursul lecturii.

Am încheiat luna octombrie cu o carte a Agathei Christie – Crima din Orient Express, cred că una din cele mai populare cărți ale autoarei și cu The thief of time de John Boyne, care mi-a adus aminte de Cum să oprești timpul de Matt Haig.

În luna noiembrie am citit doar două cărți: Un bărbat pe nume Ove de Fredrik Backman și Când înflorește liliacul (#1 Liliac Girls) de Martha Hall Kelly. Ambele mi-au plăcut foarte mult, dar cred că Ove este preferatul meu pe anul 2019.

În luna decembrie am încercat să recuperez timpul pierdut și am reușit să ajung la 5 cărți citite. Prima este Hemingway și cu mine de Paula McLain, care m-a însoțit pe avion, în drum spre Belgia, după examen. Stilul și subiectele abordate de autoare îmi plac foarte mult. Un audiobook pe care l-am ascultat în această lună a fost The Break de Marian Keyes. Iar cartea asta m-a dus de la agonie la nervi așa cum nu am mai pățit de ceva timp. Unul din personajele masculine m-a scos efectiv din sărite pe tot parcursul lecturii și îmi pare rău pentru că Marian Keyes este una din autoarele mele preferate atunci când vine vorba de chick-lit.

O carte care m-a surprins plăcut a fost Grădina de iarnă de Kristin Hannah și o recomand. Din păcate a fost urmată de o carte al cărei titlu îmi inspira cu totul altceva decât am aflat în timpul lecturii. Este vorba despre O săptămână în decembrie de Sebastian Faulks. Parcă nu mi-a transmis nimic, a fost doar o înșiruire de situații și personaje.

Am încheiat anul cu Harry Potter și piatra filozofală de J.K. Rowling, în varianta ilustrată de Jim Kay. Recomand Harry Potter tuturor, copii și adulți, indiferent de vârstă. Este un must read!

Cărți noi în biblioteca mea

Pentru că știam că dau o fugă în România, am profitat de reducerile din luna noimebrie și mi-am dat două comenzi, una pe Libris și una pe Elefant. În plus, am rugat-o pe mama mea să îmi cumpere o carte de la chioșcul de ziare. Este vorba despre Fetele dispărute din Paris de Pam Jenoff, pe care eu am ascultat-o în 2019, dar îmi doresc să revin la ea curând.

De pe Libris am cumpărat: Crăiasa zăpezii de Michael Cunningham, Femeia care mi-a furat viața de Marian Keyes, Surorile Boleyn de Philippa Gregory, Patrioții de Sana Krasikov și Hemingway și cu mine de Paula McLain. Toate au venit cu mine în Belgia, cu excepția surorilor Boleyn, la care nu cred că aveam vreo șansă să ajung până în luna martie a acestui an.

De pe elefant mi-am comandat: Rețeaua Alice de Kate Quinn (și ea a fost ascultată anul acesta, dar la fel ca în cazul cărții de Pam Jenoff, îmi doresc să revin la ea), Trandafirii pierduți (#2 Liliac Girls) de Martha Hall Kelly, Anotimpul ploilor de Tatiana de Rosnay, Colivia de aur de Camilla Läckberg și Vrabia roșie de Jason Matthews. Și ele au venit toate cu mine în Belgia.

O altă carte care a intrat în biblioteca mea este una pe care am primit-o de Secret Santa la birou. Este vorba despre Hidden Belgium de Derek Blyth, o carte ce conține o mulțime de locuri mai puțin cunoscute turiștilor, din diferite orașe ale țării.

Voi ce cărți ați citit în ultimul trimestru al anului, și au rămas cu voi? Și ce noutăți au intrat în biblioteca voastră?

Printesa gheturilor (#1 Fjällbacka) – Camilla Läckberg

Titlu in romana: Printesa gheturilor

Titlu in suedeza: Isprinsessan

Autor:  Camilla Läckberg

Apariție: 2004

Followed by: The preacher, Stenhuggaren, Olycksfågeln, The Hidden Child,  The Drowning,  Fyrvaktaren, Änglamakerskan, Lejontämjaren,  Häxan

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Erica este o tanara scriitoare ce se intoarce in satul natal dupa decesul parintilor sai. Intoarcerea sa coincide cu o crima a carei victima este o prietena sa din copilarie, Alex. Desi la inceput se banuieste ca femeia s-a sinucis, dupa ce incep sa iasa la iveala anumite aspecte din eveniment, suspiciunile se schimba. Erica se implica in toata povestea legata de Alexandra, rugata fiind de parintii femeii sa scrie un text si este prima care incepe sa aiba banuieli cu privire la decesul prietenei ei din copilarie.

Actiunea romanului nu se centreaza doar asupra crimei, ci cunoastem detalii din viata Ericai: relatia complicata pe care o are cu sora sa de cand aceasta este casatorita cu un barbat egoist si manipulator, dorul de parintii ei si durerea pe care o simte cand isi da seama ca trebuie sa renunte la casa parinteasca.

Erica il reintalneste pe Patrick, unul din politistii care se ocupa de caz si cei doi se reimprietenesc. Si viata acestuia este destul de complicata, el vine dintr-o relatie dureroasa, dar sperantele ii vor reveni incet. Cei doi au fost prieteni in copilarie iar Patrick chiar a fost indragostit de ea.

Asa cum am mentionat si la inceput, protagonista noastra este scriitoare si acesta este aspectul care mi-a placut cel mai mult la roman. Ea scrie biografii dar, odata cu evenimentul legat de Alexandra, Erica incearca o noua metoda de a scrie si practic un nou stil.

Punctul central al romanului sunt secretele. Toti au secrete si toate vor iesi la iveala pe masura ce trec paginile. Aparentele inseala si in aceasta carte acest lucru ne este dovedit din plin.

Am uitat sa mentionez ca mi s-a parut interesant si modul in care autoarea Camilla Läckberg a conturat scena crimei. Alexandra este gasita in cada din baia casei sale din oras, dupa mai multe zile de la deces. Trupul ii este inghetat, are turturi si Alexandra pare o printesa a gheturilor.

Ce nu mi-a placut atat de mult a fost faptul ca intreaga istorie nu are prea multa credibilitate din cauza intrigilor cusute in jurul povestii. Sunt o multime de oameni din micul oras implicati in panza paianjenului care a fost tesuta de Alexandra. Pentru un oras asa de mic e greu de crezut toata nebunia creata si atat de bine pusa la punct.

Printesa ghetuilor” este un thriller interesant care nu iti da multe indicii cu privire la cine ar putea fi criminalul, si de aceea recomand lectura. Te face sa ramai interesata de subiect, si din cate am inteles face parte dintr-o serie cu numele Fjällbacka, acesta  fiind si numele micului oras. in aceasta serie, de 10 volume, protagonistii sunt Erica si Patrick.