Planuri literare pentru anului 2026

Dacă în articolul trecut vorbeam despre retrospectiva anului 2025, a venit și momentul să vă povestesc despre planurile mele literare pentru acest an. Anul trecut am avut 6 provocări propuse de mine și am mai aderat la provocarea Mikelutzei pe instagram, #citesccumikelutza2025. Aceste șapte provocări au avut fiecare câte 12 cărți, ceea ce a însemnat că în fiecare lună a trebuit să citesc câte 6 sau 7 cărți. Spun șase sau șapte deoarece, unele dintre ele au apărut în două provocări. S-a dovedit a fi un pic prea mult, întrucât nu mi-a mai lăsat spațiu suficient pentru a citi alte cărți.

Și pentru că nu am vrut totuși să mă limitez doar la această listă predefinită de lecturi, am citit și alte cărți ce mi-au atras atenția în timpul anului. Ca rezultat asta a însemnat că nu am putut să citesc tot ce îmi propusesem. Drept urmare, am hotărât să reportez titlurile rămase din aceste provocări literare.

Este vorba despre treisprezece romane, din categoriile următoare: cărți clasice (două titluri: Moș Goriot de Honoré de Balzac, Demonii de F.M. Dostoievski), non-ficțiune (Demența digitală de Manfred Spitzer, Cernobîl în miez de noapte de Adam Higginbotham și Eroi și victime de Maria Bucur), 12 months – 12 books (Cortina de fier de Anne Applebaum).

Lista continuă cu patru titluri în limba engleză (The winter of the witch de Katherine Arden, The house of fortune de Jessie Burton, The upside of stress de Kelly McGonigal și Born Survivors de Wendy Holden) și trei titluri în limba spaniolă (Volver la vista atrás de Juan Gabriel Vásquez, La mano de Fátima de Ildefonso Falcones și Viaje a Portugal de José Saramago).

Acestor titluri, li se adaugă noi provocări. Urmez aceleași categorii ca în anul precedent: 6 pentru 2026 (înlocuiește 12 months 12 books), autori români, clasici, cărți în limba engleză, cărți în limba spaniolă și catalană și cărți de non-ficțiune.

6 pentru 2026 conține titluri alese ca și în anul precedent, de prietenul meu. Îl rog să se uite în bibliotecă și să aleagă titlurile, în numărul indicat de mine. Spre deosebire de anul trecut, anul acesta nu le-am mai ambalat, deci nu mai avem “blind date with a book”.

Titlurile alese în categoria 6 pentru 2026 sunt: Muzeul inocenței de Orhan Pamuk, Povestea lui Casey Han de Min Jin Lee, Fiica eminenței cenușii de Philippa Gregory, Viața lui Pi de Yann Martel, Omul care iubea cărțile de Patrick deWitt și Când esti fericit, lovește primul de Tatiana Țîbuleac.

In categoria cărților în limba engleză avem următoarele titluri alese din biblioteca mea: Thinking fast and slow de Daniel Kahneman, The God of the woods de Liz Moore (pe care am vrut să o citesc încă de anul trecut dar nu am mai ajuns la ea), There are rivers în the sky de Elif Shafak, The Heaven & Earth grocery store de James McBride, Blue sisters de Coco Mellors și In order to live de Yeonmi Park.

Dacă în cazul cărților în limba engleză, aveam suficiente titluri în bibliotecă din care să îmi aleg, în spaniolă și catalană am doar câteva rămase așa că am ales trei titluri din bibliotecă și trei ebooks: La heredera del mar de Juan Francisco Ferrándiz (luată după ce mi-a atras atenția că o citea cineva pe plajă), La última mirada de Goya de Javier Alandes (cumpărată după ce am citit sinopsisul), Alchemised de Sen Lin Yu (m-a convins hype-ul, sper să nu îmi pară rău), La luz perdida de Nino Haratischwili (în limba română Lumina care lipsea), Que entierren nuestros huesos en la medianoche de V.E. Schwab și Cafè Barcelona de Joan Carreras (cartea în catalană).

În materie de clasici, am strâns destul de multe prin abonamentul Romane nemuritoare de la Litera dar și prin prisma altor achiziții. Așadar, am pus pe listă: Bâlciul deșertăciunilor de William M. Thackery, Frankestein de Mary Shelley, Verișoara Bette de Honoré de Balzac, Vârsta inocenței de Edith Wharton, Rebecca de Daphne du Maurier (foarte populară, în special în ultimii 2-3 ani), și Don Quijote de la Mancha de Cervantes.

Cel puțin două dintre ele (Bâlciul deșertăciunilor și Don Quijote) sunt destul de lungi (cred că peste 600-700 pagini), așa că sunt curioasă cât timp îmi va lua să le parcurg.

În categoria cărților de non-ficțiune am făcut un mix de istorie, self-help și ceva politică și economie. Avem: Saga dinastiei de Windsor de Jean des Cars (pentru că mi-a plăcut mult de tot Saga favoritelor), Utopie pentru realiști de Rutger Bregman, 4000 de săptămâni de Oliver Burkeman, Deep work de Cal Newport (aleasă pentru cuvântul concentrarea de pe copertă), și Coridorul îngust de Daron Acemoglu și James A. Robinson.

Pentru categoria autori români, am ales: Trei femei, cu mine, patru de Hanna Bota (influențată de Ștefania Istrate), Câteva feluri de a dispărea de Flavius Ardelean (dacă îmi amintesc corect, mi-a fost recomandată de Luciana Corlan), Călătorie în jurul omul ui de Alexandru N. Stermin (primită cadou de la Luciana), Cartea Mironei de Cella Serghi, Brățară pe glezna ta de Radu Paraschivescu și Chiajna din casa Mușatinilor de Simona Antonescu. Despre aeasta din urmă am auzit numai de bine încă de acum câțiva ani.

Pe lângă toate acestea, îmi doresc să continui sau să termin câteva serii, dar și să încep unele noi. Am trecut pe lista celor de continuat sau de terminat șase serii: Tetralogia napolitană de Elena Ferrante (volumul 4), Comoron Strike de Robert Galbraith (volumul 8, seria mai continuă, dar acesta este cel mai recent volum), Vrabia roșie de Jason Matthews (volumele 2 și 3), Răzbunarea lui Faye de Camilla Lackberg (volumele 2 și 3), Klimakvartetten sau Cvartetul climei (?) de Maja Lunde (volumele 3 și 4) și Beartown de Fredrik Backman (volumele 2 și 3).

Cu privire la seriile noi, am trei pe listă. Intenția mea nu este de a le începe și termina toate volumele din serie în anul 2026, dar măcar una-două din serie să citesc.

Prima dintre ele este Victorian Bookshop Mystery de Kate Parker. Am dat de ea întâmplător și mi-a atras atenția sinopsisul. Sper să fie o lectură pe placul meu, pare din genul mister – thriller.

Trilogia Raiului și a Iadului (nu știu exact dacă asta e traducerea în limba română) de Jón Kalman Stefánsson este pe listă datorită Adrianei de la Adriana.and.the.books (pe Instagram).

Cea de-a treia serie pe listă este Clubul crimelor de joi de Richard Osman, pe care intenționez să o citesc în spaniolă, în format electronic. Am mai așteptări de la bătrâneii investigatori, așteptări create după ce am văzut opiniile din online. Am înțeles că avem și ecranizarea primului volum. Inteționez să văd și eu filmul după ce citesc cartea.

Pe lângă toate aceste provocări literare, în funcție de timp și chef, o să mai extrag un titlu sau două din lista care conține cărțile necitite din biblioteca mea.

Voi ce planuri aveți pentru lectură în 2026?

Ce am citit și cărți noi în biblioteca mea Q2 2020

Iată că a sosit și momentul în care să vă povestesc despre cărțile pe care le-am citit și pe care le-am cumpărat în trimestrul doi al acestui an. Articolul despre lecturile și achizițiile din primele trei luni poate fi citit aici.

Ce am citit

Luna aprilie a fost cea mai productivă din punct de vedere al cărților citite. Am reușit să termin 10 cărți iar prima dintre ele a fost Patrioții de Sana Krasikov care mi-a lăsat o impresie bună. A fost urmată de Trenul lui Lenin de Catherine Merridale, care mi-a prezentat lucruri pe care nu le știam despre acesta și călătoria lui spre Rusia.

După porția despre Rusia, am schimbat puțin macazul și am ales o carte de Agatha Christie. Este vorba despre Casa strâmbă. Am reușit să termin și Educated (Învățare) de Tara Westover care, a fost prima carte de 5 stele a anului. Alte lecturi ale lunii au fost Parada de Paște de Richard Yates și Stilista de Rosie Nixon.

Alte două lecturi de cinci stele au fost Povestea unui orfan de Pam Jenoff și Rețeaua Alice de Kate Quinn, aceasta din urmă fiind o carte pe care am ascultat-o pe Audible anul trecut și pe care mi-am dorit-o și în format fizic.

Aprilie s-a încheiat cu Vrabia roșie de Jason Matthews, care are și ecranizare, dar a cărei poveste este extrem de diferită față de carte, și al treilea volum al seriei Silozul de Hugh Howey, numit Generațiile.

Luna mai a început cu Pretty girls de Karin Slaughter, pe care eu am citit-o în spaniolă și despre care nu sunt sigură daca a fost tradusă în limba română. O lansare nouă care a intrat rapid pe lista lecturilor mele a fost Pământ american de Jeanine Cummins căreia mă așteptam să îi dau 5 stele dar, nu a ajuns să mă convingă să fac asta.

Primul audiobook al lunii florar a fost o carte din seria Walsh Family de Marian Keyes și, este vorba de volumul 5 numit The mystery of Mercy Close. Mai apoi, am ales să citesc Trandafirii pierduți de Martha Hall Kelly, care e parte din seria Liliac girls.

Următoarea lectură de 5 stele a anului, și care va intra în topul favoritelor anului, este Auschwitz Lullaby de Mario Escobar. Am ascultat-o pe Audible și este o poveste inspirată din adevărata poveste a unei femei de origine germană care ajunge cu cei cinci copii ai ei într-un lagăr de concentrare, din cauza originii soțului ei.

Dragă Edward de Ann Napolitano a fost următoarea lectură și, spuneam pe Instagram că mi-a adus aminte de Înainte de cădere. Am încheiat cu Poveștile Bardului Beedle de J.K. Rowling, în format audio.

Luna iunie a fost ceva mai slabuță în materie de lecturi pentru că, a trebui să mă mut într-un alt oraș și am fost ocupată o bună perioadă din timp cu strânsul și mutatul lucrurilor. Am participat la reading challenge-ul de 10 minute pe zi, organizat de Andreea Chiuaru și, la final de lună am constatat că am citit totuși 2060 de pagini. În plus, o să vedeți o tendință pentru cărți ceva mai rapid de parcurs în această lună.

Prima lectură a acestei luni a fost Impostoarea de E. Lockhart, urmată de Casa bântuită de Shirley Jackson și de În spatele ușilor închise de B.A. Paris. Toate aceste trei cărți pot fi încadrate la categoria cărți de mister dar niciuna dintre ele nu a reușit să mă surprindă prea mult. A urmat o altă carte de E. Lockhart, Lista iubiților mei care, face parte dintr-o serie ce poartă numele personajului principal, Ruby Oliver.

Ultimele două cărți citite în luna iunie au fost Drum în noapte de Kristin Hannah și Cadavrul din bibliotecă de Agatha Christie. Prima, mi-a plăcut destul de mult, dar nu a reușit să detroneze preferatele mele scrise de această autoare, și anume Privighetoarea și Aleea cu licurici. Romanul Agathei Christie a fost și el o lectură drăguță dar, nici una dintre cărțile ei pe care le-am citit în ultima vreme nu a devenit o favorită.

Cărți noi

Nu am mai prea cumpărat cărți noi pentru mine, cel puțin nu în format fizic pentru că, nu o să ajung prea repede în România și drept urmare nu prea am cum să le citesc. Am făcut mai multe comenzi pentru nepoata mea, care acum descoperă poveștile iar, ultimei comenzi i-am adăugat și două cărți pentru mine. Comanda a fost dată pe site-ul editurii Litera, spre finalul lunii iunie și mi-am luat Cortina de fier. Represiunea sovietică în Europa de Est, 1945-1956 de Anne Applebaum și Copiii uitați ai lui Hitler. Povestea adevărată a proframului Lebensborn și a unei femei aflate în căutarea identității sale de Ingrid Von Oelhafen. Pe cea de-a doua o aveam pe whishlistul meu de foarte mult timp iar pe prima am ales-o pentru că, în ultima vreme, am impresia că îmi plac mai mult cărțile istorice, fie că e vorba de ficțiune istorică sau non-ficțiune. Dacă ficțiunile istorice sunt preferatele mele de mai mulți ani, non-ficțiunea care are ca subiect întâmplări istorice a fost mai puțin prezentă dar, mă atrage din ce în ce mai mult.