Cărți cu titluri similare

Acum câțiva ani am descoperit pe youtube un booktuber din Spania care făcea o dată sau poate de două ori pe an un video despre cărți care au aceeași copertă sau oricum erau foarte asemănătoare. Mi-am adus aminte de asta acum vreo două săptămâni, când am început să citesc Frumoasele adormite de Stephen King. Pornind de la acest titlu, am făcut o întreagă listă de cărți care au fie același titlu fie o parte din titlu este similar.

Așadar, când am început cartea lui King, mi-am dat seama că pe lista mea de cărți pe care vreau să le citesc, de pe Goodreads, am doi autori care au scris Frumoasele adormite. Primul este așa cum am menționat anterior regele cărților horror iar cel de-al doilea este Yasunari Kawabata. În cazul amândurora, frumoasele adormite sunt femeile, doar că motivele par a fi diferite.

Un alt exemplu de titluri exact la fel sunt Evadare de la Auschwitz de Joel C. Rosenberg și Andrei Pogojev. Așa cum spune și numele cărților, acestea sunt două povești ale unor supraviețuitori ai Holocaustului.

Alte titluri similare au ca subiect următoarele: vieți secrete de scriitori, case, fete și femei aflate undeva, croitorese, istorii, soții (multe soții), fete cu paltoane sau fete care au anumite lucruri sau accesorii, fiice și jurnale.

1. Viața secretă a scriitorilor de Guillaume Musso și Viața secretă a marilor scriitori de Robert Schnakenberg. Le-am citit pe amândouă și trebuie să recunosc că cea din urmă mi-a plăcut mult mai mult pentru că mi-a permis să aflu aspecte reale și mai puțin cunoscute din viața unor mari scriitori. Cartea lui Guillaume Musso este o ficțiune de mister.

2. Casa germană de Annette Hess și Casa olandeză de Ann Patchett. Prima este încă pe lista mea de cărți de citit dar intuiesc că are legătură cu cel de-al Doilea Război Mondial, în timp ce pe cea de-a doua am citit-o deja în primele mele luni în Olanda și este mai degrabă o poveste a unei familii, o poveste de iubire și sacrificii iar acțiunea nu are loc în țara ce-mi este mie gazdă acum.

3. Fata din tren de Paula Hawkins și Fata din Brooklyn de Guillaume Musso. Am citit romanul lui Hawkins în 2016 și m-a fascinat atât de tare că am terminat-o de pe o zi pe alta. Și cartea lui Musso mi-a plăcut foarte mult, e tot o carte de mister pe care am citit-o în 2017 și țin minte că tot încercam să îmi dau seama ce a pățit fata din Brooklyn. Abia așteptam să ajung la final ca să înțeleg tot labirintul acela din carte.

4. Femeia din cabina 10 de Ruth Ware și Femeia de la fereastră de A.J. Finn. Ambele reprezintă primele mele lecturi ale celor doi autori și sunt cărți de suspans și mister.

5. Croitoreasa de la Dachau de Mary Chamberlain și Croitoresele de la Auschwitz de Lucy Adlington. Pe una am citit-o deja, cealaltă, și anume cartea lui Adlington abia ce s-a tradus în limba română dar, ambele au legătură, așa cum probabil v-ați dat seama, cu lagărele de concentrare și cu această meserie pe care unele femei trebuiau să o facă.

6. Istoria albinelor și Istoria apelor de Maja Lunde, Istoria iubirii de Nicole Krauss și Istoria secretă de Donna Tartt. Am citit două din aceste titluri și anume cartea lui Nicole Krauss, pentru care probabil nu am ales cel mai bun moment de lectură pentru că nu mi-a prea plăcut, și Istoria albinelor care este de fapt primul volum al unei serii numite Klimakvartetten (Cvartetul climatic) scris de autoarea norvegiană Maja Lunde. Istoria apelor este cel de-al doilea volum al acestei serii. Toate cele patru cărți menționate sunt cărți de ficțiune.

7. Și acum urmează cea mai mare categorie: cea a soțiilor. Soțiile cuiva: Soția plantatorului de ceai de Dinah Jefferies, Soția aviatorului de Melanie Benjamin, Soția bancherului de Cristina Alger și Soția diplomatului de Pam Jenoff. Acestea sunt cărți de ficțiune sau ficțiune istorică, cu excepția soției bancherului care este o carte thriller. Eu le-am citit pe primele două și cartea scrisă de Melanie Benjamin m-a impresionat. Ea scrie adesea despre femei puternice aflate în umbra unor bărbați puternici și renumiți.

Soția care se află undeva: Soția de la etaj de Rachel Hawkins, Soția dintre noi de Greer Hendricks și Soția din Paris de Paula McLain. Alte soții: Soția călătorului în timp de Audrey Niffenegger și Soția perfectă de J.P. Delaney. Dintre acestea, am citit doar Soția din Paris și Soția călătorului în timp și ambele mi-au plăcut foarte mult. Prima, este povestea de dragoste dintre Hemingway și una din soțiile sale iar cea de-a doua este o carte de dragoste ce transcende limitele imposibilului. Celelalte titluri menționate sunt cărți de mister/thriller.

8. Fata cu palton albastru de Monica Hesse și Fata cu palton roșu de Kate Hamer. Prima este o ficțiune istorică a Amsterdamului ocupat de naziști iar cea de-a doua este o carte de suspans/mister.

Fata ce deține ceva: Fata cu fragi de Lisa Stromme, Fata cu cercel de perlă de Tracy Chevalier și Fata cu toate darurile de M.R. Carey. Dintre acestea, nu am citit cartea lui Tracy Chevalier dar este pe listă, îndeosebi pentru că face referire la un tablou al unui important pictor olandez ale cărui opere am avut ocazia să le văd. Fata cu fragi e o carte de ficțiune/ficțiune istorică, frumoasă ca un tablou și cu o atmosferă deosebită. Cartea lui M.R. Carey este o carte distopică.

9. Fiica ceasornicarului de Kate Morton, Fiica Reichului de Louise Fein și Fiica Papei de Dario Fo. Le-am citit pe toate trei și toate sunt ficțiuni istorice. Prima face referire la artiștii din Frăția Magenta, din a doua jumătate a anilor 1800, cea de-a doua își are acțiunea în Germania nazistă iar cea de-a treia ne duce destul de mult în trecut, până în anii 1500, la Lucrezia Borgia.

10. Jurnalul Annei Frank de Anna Frank și Jurnalul Reniei de Renia Spiegel. Primul jurnal e probabil mai faimos decât cel de-al doilea pentru că Jurnalul Reniei a fost descoperit după 70 ani. Dar, ambele sunt cărți de non-ficțiune unde Anne Frank și Renia ne povestesc viața lor, ambele fiind doar niște adolescente atunci când țara lor este invadată (Olanda și Polonia).

Acestea au fost titlurile pe care eu le-am citit sau care se află pe lista mea interminabilă de cărți de citit și care au titluri similare sau identice. Cred că e interesant să ne uităm din când în când la cărți și în felul acesta, în ideea că poate descoperim povești noi. Dacă în viitor voi mai găsi alte titluri asemănătoare, voi mai face un alt articol. Până atunci, dacă ați întâlnit și voi astfel de cazuri, puteți să le menționați în comentarii. 🙂

Book haul si ce am mai citit Q3 2018

Odată cu toamna s-a încheiat și cel de-al treilea trimestru al anului 2018 și a sosit momentul să facem retrospectiva lunilor iulie, august și septembrie. Fără alte introduceri, o să trec direct la treabă.

Ce am citit

Luna iulie a început cu lectura unei cărți oferite de către Libris: Ura cu care lovești de Angie Thomas și a continuat cu o carte de la o autoare pe care o plac foarte mult: Care Santos și a ei Jumătate de viață. Au urmat Adunarea umbrelor, cel de-al doilea volum al seriei Culorile magiei, de V.E. Schwab și Trandafirul și hangerul de Renee Ahdieh, tot un al doilea volum al unei serii cu numele Urgia și zorile. Am încheiat luna cu Jocurile foamei, primul volum al seriei cu acelasi nume, de Suzanne Collins. Este o serie pe care am amânat mult timp să o citesc și-mi pare rău, pentru că a fost foarte faină.

În luna august am început cu Silozul.Începuturile de Hugh Howey, cel de-al doilea volum al seriei Silozul, o serie fascinantă. Am continuat cu cel de-al doilea volum al seriei Jocurile foamei, numit Sfidarea de Suzanne Collins, pentru că nu am putut să mă țin departe de serie prea mult timp. Următoarele două cărți citite au fost în cadrul unui maraton de 500 pagini in 3 zile și este vorba despre Caraval de Stephanie Garber, primul volum al seriei cu același nume și cel de-al doilea volum al seriei Miss Peregrine, Orașul pustiu de Ransom Riggs.

Am reușit să termin și cel de-al cincilea volum al seriei Outlander (Călătoarea), Crucea de foc de Diana Gabaldon, început în iulie și terminat la început de septembrie. Tot în prima lună de toamnă am citit Bibliotecara de la Auschwitz de Antonio G. Iturbe, tot o carte pe care îmi doream să o citesc de mult timp. Am continuat cu Coborârea de Tim Johnston și mai apoi cu prima mea carte în format audio: Leah of the Offbeat (seria Creekwood, volumul 2) de Becky Albertalli. Finalul de lună a fost extrem de productiv, așa că am citit: volumul 3 din Jocurile foamei, Revolta de Suzanne Collins, Asiatici bogați și ticniți de Kevin Kwan și Cum să opești timpulde Matt Haig, pe care tocmai l-am descoperit și-mi place mult de tot. Am încheiat cu Casnica de Jill Alexander Essbaum.

Cărți noi în biblioteca mea

Există două motive pentru care nu am mai cumpărat prea multe cărți noi pentru biblioteca mea: primul este acela că vreau să mai citesc din cărțile necitite pe care le am iar cel de-al doilea motiv este acela că nu voi putea sa-mi iau cărțile cu mine când voi pleca din țară, într-o lună două.

În luna iulie am primit de la Libris cartea Ura cu care lovești  de Angie Thomas și mi-am cumpărat Grădina speranței de Diane Ackerman, ce îmi atrăsese atenția de mai multe luni. Două persoane foarte drăguțe cu care fac adesea schimb de cărți, mi-au oferit Trandafirul și hangerul de Renee Ahdieh. Am făcut și o comandă la Emag, într-o zi cu reduceri și mi-am cumpărat: Cum să oprești timpul  de Matt Haig, Aleea cu licurici de Kristin Hannah, Vieți secrete de Tatiana de Rosnay și Homo deus Scurtă istorie a viitorului de Yuval Noah Harari. De asemenea, mi-am luat de la Antic ex libris 3 cărți: Endgame. Jocul final: Cheia cerului de James Frey și Nils Johnson-Shelton, Travelling to infinity de Jane Hawking (o carte despre Hawking) și  The dressmaker de Rosalie Ham, o carte cu o copertă superbă.

În august am primit tot de la Libris un thriller, Femeia de la fereastră  de A.J. Finn iar în septembrie, tot ei mi-au oferit Coborârea de Tim Johnston și Asiatici bogați și ticniți de Kevin Kwan.

Cam atât am avut să vă povestesc despre acest trimestru. Despre celelalte două trimestre puteți citi aici (Q1) și aici (Q2). Voi ce ați citit sau ce v-ați cumpărat în această perioadă?

Femeia de la fereastra – A.J. Finn

Titlu in romana: Femeia de la fereastră

Titlu in spaniolă: The woman in the window

Autor: A.J. Finn

Apariție: 2 ianuarie 2018

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Femeia de la fereastră este un thriller foarte cunoscut în România. Înainte ca cei de la Libris sa îmi trimită cartea, mi se părea că absolut toată lumea o citea: o vedeam la metrou, în online și asta m-a tentat și pe mine. Știu că unele persoane se feresc de nebunia ce învăluie o carte și faptul că o văd așa, peste tot, îi face să nu-și mai dorească să o citească prea curând, de teamă să nu îi dezamăgească. Dar eu nu mă pot abține și de multe ori merg cu valul. Se-ntâmplă apoi să-mi placă sau nu cartea, și o spun.

Revenind la romanul nostru, A.J. Finn (pseudonimul lui Daniel Mallory) a făcut o treabă foarte faină cu acest thriller. În prim plan o avem pe Anna Fox, o femeie aparent normală, care locuiește într-un cartier din New York, dar care nu a mai ieșit din casă de 10 luni, din cauza faptului că suferă de agorafobie. Singura legătură pe care o are cu lumea exterioară este fereastra de unde își urmărește și fotografiază vecinii.  Încă de la început aflăm despre ea că îi plac filmele clasice și că este mereu însoțită de un pahar/sticlă de vin. În plus, în fiecare seară vorbește la telefon cu familia ei (soțul și fetița), despre care rămânem cu impresia că se află într-o călătorie sau că locuiesc în alt oraș. Pe măsură ce paginile trec, descoperim unde sunt cei doi.

Odată cu sosirea unor noi vecini, Anna devine extrem de curioasă în ceea ce îi privește. Asta până când aude un țipăt și este martoră la ceva ce nu și-ar fi imaginat vreodată. Din păcate pentru ea, situația în care se află nu o prea avantajează și nimeni nu o crede. Pentru cititor, este posibil ca lucrurile să devină previzibile: comparat cu alte romane similare (și aș menționa aici Fata din tren de Paula Hawkins), am intuit cu mult timp înainte de final ce s-a întâmplat cu adevărat. Iar acest lucru a făcut ca nota mea pentru această carte să nu fie cea mai bună.

În schimb, mi-au plăcut incursiunile în trecut și călătoria pe care o parcurgem alături de Anna. Amestecul amintirilor cu acțiunea din prezent, reprezintă din punctul meu de vedere, punctul de atracție al romanului. Alături de acestea ar mai fi de menționat și faptul că Anna, prin intermediul internetului, îi ajută pe alții aflați în aceleași condiții, și le dă sfaturi pe care nu și le poate aplica sieși. Asta dă, cred eu, credibilitate personajului și-l face să pară mai real.

Recomand Femeia de la fereastră de A.J. Finn atât iubitorilor de mistere și suspans cât și celor care vor să înceapă să citească acest gen de cărți. Se citește ușor și este o lectură extrem de plăcută pentru o vară târzie sau pentru toamnă.