Iubire amară – Elena Ferrante

Titlu în italiană: L’amore molesto

Autor: Elena Ferrante

Apariție: 1992

Type: ebook

Notă: 3/5

Delia este o femeie de patruzeci și cinci de ani, necăsătorită și fără copii, care locuiește în Roma dar care este nevoită să se întoarcă în orașul natal, Napoli, după ce primește vestea că mama ei, Amalia, a murit.

Atât întâmplarea nefericită, cât și orașul, îi trezesc amintiri tulburătoare. Femeia are o relație de ură și iubire atât cu orașul cât și cu femeia ce i-a dat viață. Un al treilea personaj este tatăl Deliei, despre care aceasta își amintește crizele de gelozie pe care el le avea atunci când mama ei accepta cadourile unui al patrulea personaj, pe numele său Caserta. Acest bărbat îi oferea flori și haine Amaliei iar aceasta nu le refuza, în ciuda furiei soțului său.

Orașul în care are loc acțiunea este unul extrem de violent, atât din punct de vedere al relațiilor dintre bărbați care vor să-și demonstreze bărbăția și puterea, cât și din punct de vedere al relațiilor dintre bărbați și femei. Aceasta este o balanță dezechilibrată, întrucât puterea fizică a femeilor este inferioară bărbaților și din păcate multe pierd o astfel de luptă.

Delia nu a fost singură la părinți. Ea mai are două surori, dar fiind cea mai mare, a fost prezentă mai mult și mai des la violența dintre părinții ei. În plus, ea devine mai conștientă pe zi ce trece de tipul de relație pe care Amalia și Caserta îl au și cumva, începe să imite acest lucru cu fiul lui Caserta, Antonio, sub atenta supraveghere a bunicului acestuia.

Vrând să se răzbune cumva pe mama ei, pentru că în acest război Delia este de partea tatăli ei, ea inventează o minciună care le va schimba viețile tuturor și pentru totdeauna. Amalia va ajunge să-și părăsească soțul și să ia cu ea cele trei fete.

Se zice că urâm la ceilalți ceea ce nu ne place la noi însăși. La fel și Delia ajunge să-și dea seama că a devenit ceea ce toată viața a disprețuit: puțin din tatăl ei și puțin din mama ei. Dar tot ce se va întâmpla în Napoli, o va ajuta într-un final să treacă peste și să meargă mai departe în viața ei?

Eleanor Oliphant se simte excelent – Gail Honeyman

Titlu în engleză: Eleanor Oliphant is completely fine

Autor: Gail Honeyman

Apariție: 17 mai 2017

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Eleanor este o femeie de 30 de ani care lucrează într-o companie ce se ocupă de graphic design, dar la departamentul de contabilitate. Este singurul job pe care l-a avut încă de când a terminat facultatea. Ea locuiește singură, are o cicatrice pe față și nu prea socializează cu nimeni. Singurele legături cu oamenii sunt conversațiile stricte cu colegii de la job și o conversație telefonică, săptămânală, cu mama ei.

Viața acesteia este foarte bine organizată, într-atât încât în fiecare weekend gătește paste și bea două sticle de vodkă. Nu este foarte interesată de aspectul ei. Ceea ce contează este doar buna igienă și îmbrăcămintea comodă dar potrivită jobului pe care îl are.

Viața perfectă dar singuratică a lui Eleanor este dată peste cap în momentul în care, în timpul unui concert, îi atrage atenția unul dintre membri formației. Vrând să ie observată de acesta, Eleanor se schimbă: se tunde și își face manichiura, se epilează, își cumpără haine noi, un calculator și un smartphone, pentru a-l putea urmări pe bărbatul de care se simte atrasă și pe care îl consideră ideal pentru ea.

În acelasși timp, laptopul de la companie i se strică și este nevoită să meargă la echipa de suport, unde noul coleg se ocupă de reparație. Acesta nu o tratează așa cum o fac alți colegi de-ai ei: nu râde de ea și nici nu o ignoră. La un moment dat se vor întâni întâmplător pe stradă și vor ajuta un bătrân căzut. Ajung chiar să îl viziteze la spitalm să îi cunoască familia și să își facă astfel prieteni, aducând ceva cu totul nou î viața lui Eleanor.

Protagonista ajunge să îl cunoască personal și pe bărbatul pe care l-a considerat perfect pentru ea, chiar dacă nu știa nimic despre el, despre cum e el și cum se poartă. Își dă seama că lucrurile nu funcționează așa cum credea ea.

Prin personajul creat de Gail Honeyman reușim să vedem viața prin ochii oamenilor din jurul nostru, pe care noi îi considerăm ciudați sau inadaptați. Și înțelegem astfel că, în spatele fiecărei persoane “ciudate” se află o poveste tristă, o poveste care reprezintă motivul felului lor de a fi. Ar trebui să fim mai conștienți de acest lucru și să renunțăm la prejudecăți în ceea ce îi privește. Până la urmă sunt la fel ca noi, doar că poate au nevoie de ceva mai multă înțelegere și deschidere din partea celorlalți.

Eu am ascultat versiunea audio a cărții, în limba engleză și a fost o experiență interesantă. Vă recomand cartea din motivele invocate mai sus și aștept să îmi povestiți impresiile pe care vi le-a lăsat povestea lui Eleanor.

Panica – Lauren Oliver

Titlu in romana: Panica

Titlu in engleza: Panic

Autor:  Lauren Oliver

Apariție: 4 martie 2014

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Incep recenziile in luna iulie cu o carte pe care o recomand pentru vara pentru ca si actiunea ei se petrece tot in timpul vacantei de vara si pentru ca ¨Panica¨ este o carte usor de citit si placuta. Intrigant a fost faptul ca pe coperta nu avem prea multe detalii despre subiectul cartii si nu stim la ce sa ne asteptam, iar daca ai citit seria ¨Divergent¨ te gandesti la ce a pregatit oare autoarea de aceasta data.

Locul unde are loc intreaga actiune a cartii este Carp, un oras mic despre care aflam chiar de la protagonistii nostri ca este genul de localitate din care vrei sa pleci pentru ca nu-s prea multe de facut.

Dar de la ce vine numele cartii?

¨Panica¨ este denumirea pe care locuitorii micului oras au dat-o unui joc care are loc pe intreaga durata a verii. In fiecare zi a anului scolar, elevii liceului doneaza cate un dolar, iar banii stransi vor ajunge la castigator, oferindu-i acestuia biletul de plecare spre o viata mai buna si, de ce nu, chiar faima. Anul acesta premiul este cel mai mare din istoria lui, ceea ce motiveaza enorm participantii. Un alt element specific jocului este acela ca nu stii niciodata cine face parte din juriu. Nu ai habar despre cum te vor contacta pentru urmatoarele probe si nici cum vor fi acestea.

Heather se inscrie la concurs din impuls, in momentul in care il vede pe fostul ei prieten cu noua lui iubita. Practic, ceea ce o indeamna este durerea si faptul ca nu stie incotro se indreapta viata ei acum ca liceul se termina. Dodge se inscrie la concurs din razbunare. Sora lui a participat si ea la acest joc intr-un an anterior. Natalie, concursanta si ea, e cea mai buna prietena a lui Heather si mi se pare ca nu-i pica prea bine participarea acesteia din urma. Al patrulea personaj al carui rol il urmarim  in aceasta aventura este Bishop. Trebuie sa spun ca rolul acestuia este previzibil.

Dincolo de probele jocului, ii cunoastem pe acesti patru tineri si in viata lor de zi cu zi, le cunoastem familiile si problemele pe care sunt nevoiti sa le infrunte. Ii cunoastem ca prieteni buni sau ca dusmani.

Panica nu-i un joc simplu sau usor. Nu de putine ori participantii isi pun viata in pericol. Dar pana la urma aceasta nebunie se poate rezuma la invingerea temerilor. Cine va castiga marele premiu si cum se va termina acest joc va invit sa descoperiti citind cartea. Cred ca Lauren Oliver nu a dezamagit nici de aceasta data si o spun mai ales pentru cei carora le-a placut seria ¨Delirium¨, despre care am scris aici, aici si aici.

Atentie insa, pentru ca au fost voci care au afirmat ca aceasta carte se poate asemana cu ¨Jocurile foamei¨. Eu inca nu am citit aceasta serie si nu am vazut nici filmele ca sa nu-mi stric surpriza, insa cred, din ce am auzit despre seria mentionata ca e mult mai complexa si interesanta.

Vegetariana – Kang Han

Titlu in romana: Vegetariana 

Titlu in engleza: The Vegetarian

Autor:   Kang Han

Apariție: 30 octombrie 2007

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Vegetariana este primul meu contact cu literatura coreana, e ceva nou si inedit. Se pare ca anul acesta este anul premierelor in ceea ce priveste alegerile mele in materie de literatura si nu numai. Am auzit de ea la foarte multa lume si pana sa ii fac eu o recenzie pe blog, Irina de la Irina citeste a facut o recenzie pe canalul ei de youtube, iar multe din parerile ei cu privire la carte le impartasesc si eu.  Romanul a fost publicat prima data in 2007, in 2015 a fost tradus in engleza iar un an mai tarziu a castigat Premiul Man Booker International.

Cu un nume mai mult decat intrigant, Vegetariana ne-o dezvaluie pe Yeong-hye care in urma unui vis decide sa devina …vegetariana. Desi vegetariana este planeta in jurul careia se invarte tot universul acestei carti, ea nu ne vorbeste direct. Intreg procesul si toate starile prin care ea trece nu ne sunt povestite din punctul ei de vedere, si acesta este un element pe care eu nu l-am intalnit prea des in literatura. Cartea are trei parti, trei pareri. Practic, trei oameni importanti din viata lui Yeong-hye ne povestesc intregul eveniment iar cititorul are sansa sa o descopere pe femeie prin ochii celorlalti trei, in timp ce ii cunoaste si pe ei.

Primul cu care facem cunostinta, si care isi spune povestea la persoana I, este sotul lui Yeong-hye, de la care aflam cat de banala este sotia sa, din punctul sau de vedere. Iar in momentul in care decizia ei le schimba total viata, atentia lui se indreapta mai mult ca oricand spre cumnata lui, facand o serie de comparatii intre cele doua. In cea de-a doua parte, denumita Pata mongola, cel care ne arata o altfel de Yeong-hye este cumnatul ei iar in cea de-a treia parte, Copaci in flacari, In-hye, sora vegetarienei ne prezinta declinul acesteia, totul din punctul ei de vedere.

Dincolo de un om neinteles intr-o tara unde baza mancarii este carnea, lucru comun cu tara noatra, Vegetariana ne aduce atat delicatete  cat si brutalitate. Nu i-am inteles prea bine finalul, dar am empatizat cu Yeong-hye si am simtit ca mi-au fost transmise trairile ei, atat de intense. Are parte de o serie de cosmaruri teribile, iar in schimbul luptei pe care o duce nu primeste decat violenta si dispret, de la oamenii ce ar fi trebuit sa ii fie aproape. Ma duce cu gandul la cum vor cei din jur sa conduca viata celor apropiati.

Vegetariana mi-a ramas in gand multe zile, chiar saptamani, dupa ce am terminat-o si cred ca este o carte pe care toti ar trebui sa o citim. Va asigur ca nu seamana cu nimic din ceea ce ati citit pana acum, si ca v-ar putea deschide noi orizonturi si v-ar putea face sa va puneti cateva intrebari. Din cate am aflat are si adaptare cinematografica din 2009.

Cel mai frumos loc din lume e chiar aici – Care Santos si Francesc Miralles

Titlu in romana: Cel mai frumos loc din lume e chiar aici

Titlu in spaniola: El mejor lugar del mundo es aquí mismo

Autor:  Care Santos si Francesc Miralles

Apariție: 2008

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

La sfarsitul lunii martie am primit de la cei de la Libris cartea „Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” scris de Care Santos si Francesc Miralles in 2008 si recent lansata in Romania.

Aceasta carte face parte din categoria fictiune, si desi e scrisa intr-un mod simplu, usor de citit, are putine pagini si un scris foarte mare (eu am citit-o in cateva ore), transmite mai mult decat o simpla poveste de magie.

Nu-mi aduc aminte sa fi citit vreo carte de-a lui Francesc Miralles, dar pe Care Santos, asa cum probabil stiti, o citesc de multi ani si-mi place la nebunie. Si nici acest roman nu se abate de la regula. M-a fermecat de la primele pagini.

Cel mai frumos loc din lume e chiar aici” ne spune povestea lui Iris, o femeie de 36 ani care se afla intr-un moment crucial al vietii sale. De curand si-a pierdut parintii intr-un accident si traieste printre amintiri in casa acestora. Singuratatea cu care se confrunta si durerea pe care o simte dupa pierderea celor mai importante persoane din viata ei, o imping in pragul sinuciderii.

Se salveaza in ultima clipa si din acel moment, viata ei capata o alta turnura. La intoarcerea spre casa, vede pentru prima data reclama luminoasa a unei cafenele pe care nu a mai zarit-o pana atunci: Cel mai frumos loc din lume e chiar aici. Intrigata, intra in cafea si o noua lume i se dezvaluie. Magia incepe sa-si faca prezenta atunci cand il cunoaste pe proprietarul cafenelei si pe Luca, un barbat misterios care se aseaza la masa ei.

Zilele trec si Iris, prin discutiile pe care le are cu Luca, isi da seama de importanta vietii si porneste incet spre indeplinirea viselor sale. In fiecare dupa amiaza este nelipsita din cafenea, unde se pare ca mediul e altfel de fiecare data. Va las mai jos un fragment dintr-una din discutiile lui Iris cu barbatul misterios de care se indragosteste nebuneste.

“Si la fel de reala ca viata insasi. Ne invata ceva despre fericire: o por percepe cu toata intensitatea doar cei care au avut si suisuri, si coborasuri, caci este vorba despre un joc de contraste. Cei care traiesc caldicel, navigand printre emotii moderate, un vor cunoaste nicicand esenta vietii. Asta e invatatura povestii cu putul:uneori trebuie sa atingi fundul prapastiei ca sa intelegi maretia cerului.”

Un alt fragment care imi place la nebunie este cel care urmeaza. Mi-a placut atat de mult, incat mi l-am notat in agenda, sa-l citesc de fiecare data cand simt nevoia.

Nu uita niciodata: orice sentiment isi are si reversul.

Cand te simti nefericit:asta e dovada ca poti fi si fericit. Iar asta e o veste buna.

Cand te simti singur, iti dai seama ce bine ar fi sa fii cu cineva.

Iar asta e o veste buna.

Trebuie sa te doara ceva ca sa apreciezi fericirea de a nu te durea nimic.

Iar asta e o veste buna.

De aceea, nu trebuie sa te temi niciodata de tristete, de singuratate sau de durere. Ele sunt dovada ca exista bucuria, iubirea si linistea.

Iata niste vesti bune.”

Totodata Iris isi aduce aminte de o iubire de-a ei din adolescenta, Olivier. Il reintalneste 20 ani mai tarziu, in timp ce-si indeplineste unul din vise, doar ca de aceasta data, Iris este indragostita de Luca si orice incercare a lui Olivier de a se apropia de ea pare sortita esecului.

O replica pe care am intalnit-o de cateva ori in carte, si care o insoteste pe Iris pe tot parcursul ei spre fericire este si ea de tinut minte: “Cateodata, cainele necunoscut al fericirii imi linge mana, iar eu nu stiu unde am lasat lesa.”

Mi-a placut mult de tot aceasta carte, cred ca cea mai importanta idee pe care mi-a transmis-o este legata de a doua sansa, pe care fiecare om trebuie sa si-o acorde si in acelasi timp sa o ofere si celorlati. Rolul pe care il joaca Luca in viata lui Iris este extrem de important deoarece dincolo de magia pe care i-o ofera, acesta are legatura cu parintii ei. In acelasi timp, si povestea sa de viata este una induiosatoare.

Tot cu ocazia trioului format din Iris, Luca si Olivier am aflat si ce este un haiku, un elemente care mi s-a parut extrem de interesant: “…un haiku e compus din trei versuri scurte care capteaza un anumit moment. Acest gen poetic e atent la detaliile cotidiene, fie din natura, fie din ambianta urbana a poetului. De asemenea, poate reda o emotie sau o stare sufleteasca concreta.”

Va recomand aceasta carte, mai ales daca treceti printr-un moment mai dificil, cred ca poate avea o influenta pozitiva asupra voastra. Mie mi-a dat o stare de bine, ca o speranta.