Carturia

Pentru iubitorii de carti.

Tag: poveste de dragoste

Iubita locotenentului francez – John Fowles

Titlu in romana: Iubita locotenentului francez

Titlu in engleza: The French Lieutenant’s Woman

Autor:  John Fowles

Apariție: 1969

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Cel mai cunoscut roman al lui John Fowles, ¨Iubita locotenentului francez¨ este un roman de dragoste ce a intrat curand in biblioteca mea, fiindu-mi oferit de catre cei de la Libris. De cand am citit ¨Colectionarul¨ care mi-a placut foarte mult, mi-am dorit sa citesc si alte opere ale lui John Fowles, asa ca am profitat de aceasta ocazie.

Povestea incepe cu Charles Smithson care este logodit cu Ernestina Freeman, fiica unui negustor bogat. Actiunea se petrece in anul 1867, in principal in Lyme, o localitate din Anglia, unde Ernestina isi petrece o perioada cu o ruda si unde Charles o insoteste. Impreuna o cunosc pe femeia careia toata lumea i-a pus porecla ¨Tragedia¨ sau ¨Tarfa locotenentului francez¨, Sarah Woodruff.

Din momentul in care Charles o vede pe Sarah, lucrurile din viata sa iau o turnura neasteptata. In mod ciudat, este mereu atras in zonele unde se afla Sarah, practic femeia iesindu-i in cale atunci cand nu se asteapta. Incalcand orice regula a societatii din acel moment, Charles afla incet incet povestea care a dus-o in dizgratie pe Sarah si din cauza careia i se spune ¨Tragedia¨.

Desi pare previzibil ceea ce se va intampla, autorul a avut mai multe planuri pentru protagonisti si nu a limitat totul doar la o simpla poveste de dragoste. In sensul ca, autorul joaca rolul naratorului care compara situatia din 1867 cu cea din momentul scrierii romanului si de el depinde evolutia povestii, lucru pe care nu se sfieste sa ni-l arate cu orice ocazie.

Despre personaje pot spune ca sunt bine create, reale si complexe. In mod suprinzator, Ernestina nu e in ochii mei doar o tinerica rasfatata, cu un tata bogat. E dedicata viitorului ei sot si incearca sa-l inteleaga pe cat posibil. In schimb, Sarah imi este total antipatica, desi am incercat sa ii inteleg rolul. Este prea dramatica si nu stiu de ce, dar am impresia ca autorul nu a vrut sa o lase sa para doar o victima a sortii. Este un personaj controversat si diferit de alte personaje pe care le-am cunoscut in acest gen de opere. Singurul care se apropie de tipicul personaj din romanele de dragoste este, din punctul meu de vedere, Charles.

John Fowles ne prezinta foarte bine elemente din epoca victoriana, ne da multe detalii despre mediul in care traiau cei trei protagonisti si celalalte personaje ce fac parte din tabloul romanului. Cunoastem prin intermediul sau, informatii despre mediul cultural, despre tot ce era la moda in acea vreme, despre politica si despre societate in general.

¨Iubita locotenentului francez¨a fost o surpriza pentru mine. Total diferita de ¨Colectionarul¨, pune in scena o poveste de dragoste unde ambii protagonisti au de pierdut, intr-o epoca unde o astfel de istorie a fost aspru judecata si neinteleasa, Este un roman complex unde rolul cel mai importanta este cel al naratorului, datorita indraznelii sale.

 

Jocul coroanei (#1 Jocul coroanei) – Evelyn Skye

Titlu in romana: Jocul coroanei

Titlu in engleza:  The Crown’s game

Autor:  Evelyn Skye

Apariție: 17 mai 2016

Followed by: Destinul coroanei

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Vika Andreieva si Nikolai Karimov sunt doi tineri aparent normali, dar care detin secretul magiei, fiind singurii magi din Rusia. Ea poate crea furtuni de zapada iar el poate vedea dincolo de pereti. La initiativa tarului, cei doi intra in aventura vietii lor: Jocul Coroanei, un duel din care doar unul dintre ei va iesi invingator, celalalt fiind macinat pana la disparitia sa de pe pamant.

Problemele apar atunci cand cei doi se cunosc si se simt atrasi unul de celalalt. Lupta devine din ce in ce mai dificila dar cei doi tineri se intrec cu fiecare proba, aducand culoare orasului.

Vika a fost crescuta de tatal ei, Sergei, si s-a antrenat intreaga viata pentru a devenit Mag Imperial. Nikolai nu are parinti dar a fost adoptat de Galina, sora lui Sergei. Insa aceasta nu a fost niciodata apropiata de baiat, ci mai degraba s-a purtat urat cu el. Atat Sergei cat si Galina i-au antrenat pe cei doi pentru a deveni viitorul Mag Imperial si niciunul nu isi doreste ca invatacelul sau sa piarda, mai ales ca asta i-ar putea aduce moartea.

In momentul in care tarul da startul Jocului Coroanei, cei doi maestri sunt indepartati de cei doi tineri si acestia sunt lasati sa se descurce singuri.

Este fascinant modul in care se descurca atat Nikolai cat si Vika, desi respira durere prin toti porii (sau cel putin aceasta a fost impresia mea). Mi-au placut personajele despre care v-am vorbit pana acum, mi-a placut si micul tar, Pasa, desi pe alocuri e enervant, dar am dispretuit-o pe sora acestuia si pe tatal lor.

Lumea pe care a creat-o Evelyn Skye e cu adevarat magica si desi imi era tare frica de aceasta carte, care a stat aproape un an in biblioteca mea inainte de a o citi, mi-a placut foarte foarte mult. Povestea e bine pusa la punct, conturata cu actiune si descrieri fanstastice care te introduc in lumea Vikai si a lui Nikolai.

Avem parte de un final greu de digerat, la care eu nu ma asteptam. Rivalitatea dintre Pasa si Nikolai duce la un adevarat dezastru, si prietenia lor este pusa la incercare. Reapare si un personaj din trecutul lui Nikolai, care nu va face lucrurile deloc usoare, ci mai degraba pare ca va pune sare pe rana.

“Jocul Coroanei” este primul volum al seriei cu acelasi nume, formate din doar doua volume. Odata terminat primul volum, nu am avut de asteptat prea mult pentru ca m-am sincronizat fara sa vreau cu aparitia celui de-al doilea volum “Destinul Coroanei”.

Recomand “Jocul coroanei” iubitorilor de fantasy, chiar de sunt pretentiosi. Cartea aceasta indeplineste si cele mai exigente cerinte. Mi-as dori sa vad o ecranizare a acestei povesti.

 

[Top]

Belgravia – Julian Fellowes

Titlu in romana: Belgravia

Titlu in engleza: Belgravia

Autor: Julian Fellowes

Apariție: 5 iulie 2016

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

La Downtown Abbey nu m-am uitat, dar nu am putut sa nu fiu curioasa cu privire la aceasta carte. Mi-a atras atentia comparatia cu faimosul serial si coperta atat de frumoasa. Romanul Belgravia mi-a fost oferit de Libris si face parte din literatura universala.

Un alt punct care mi-a placut extrem de mult a fost perioada in care s-a petrecut prima parte a romanului: in vara anului 1815, in Bruxelles, cele mai importante persoane ale societatii britanice se reunesc pentru a petrece o seara de neuitat la petrecerea ducesei Richmond. Dincolo de frumoasa petrecere, a doua zi, mare parte din tinerii participanti vor muri in marea batalie de la Waterloo.

Sophia Trenchard este o fata extrem de frumoasa, fiica unui comerciant prosper, care a ajuns la o buna situatie finanaciara muncind pe branci si care isi doreste sa intre in lumea buna a societatii. Ambitiile sale sunt alimentate si de fiica sa, dar nu si de sotia acestuia, care se multumeste cu ceea ce are.

Douazeci si cinci de ani mai tarziu regasim o parte dintre personajele pe care am avut ocazia sa le cunoastem in 1815, mai tristi dar multi mai bogati. Intr-atat de bogati incat se muta in Belgravia, unul dintre cartierele la moda din Londra. Domnul Trenchard nu mai este doar un comerciant, a intrat in industria constructiilor iar parte din frumoasele case ale cartierului unde locuieste sunt construite de el si asociatii lui. Sotia lui incepe sa se imprieteneasca cu doamne din lumea din care el inca nu face parte cu adevarat, oricat si-ar dori. Iar fiul lui este cea mai mare dezamagire a sa, intrucat nu e dornic sa se implice deloc in afacerile tatalui.

¨Belgravia¨ este o poveste plina de secrete, de drama si tragedia. Douazeci si cinci de ani mai tarziu, Sophia nu mai face parte din povestea noastra, dar secretele pe care le-a avut si pe care le-a lasat din urma sunt cele care vor schimba intreaga societate pe care o cunoastem in romanul lui Julian Fellowes.

Imi place mult doamna Trenchard, imi place caracterul calm si frumos al dumneai. Imi place chiar si nora ei pentru ceea ce face in ultima parte a rolului pe care ea il joaca in carte. In schimb, nu mi se pare deloc in regula ceea ce face domnul Trenchard pentru ca mi se pare ca nu ii ofera libertate fiul sau sa faca ceea ce isi doreste. Practic, din cauza asta este si dezamagit, dar in fond cred ca vina este chiar a lui. Imi place ca pana la urma intentiile celor doi tineri, Sophia si iubitul ei, au fost bune si corecte, desi tanara femeie a suferit enorm.

Imi place mult cum a scris Julian Fellowes, te invaluie cu povestea si te face sa intri in scena cu personajele romanului. Recomand cartea pentru serile friguroase de decembrie in care ne putem bucura de carte impreuna cu o cana de ceai cald.

 

[Top]

Jane Eyre – Charlotte Bronte

Titlu in romana: Jane Eyre

Titlu in engleza: Jane Eyre

Autor:  Charlotte Bronte

Apariție: 16 octombrie 1847

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

In ultimii ani nu am prea citit clasici, desi imi doream dar parca nu gaseam niciodata momentul potrivit. Asa ca am profitat de provocarea lansata pe un grup de Facebook (Lorelei’s Book Club) in luna septembrie, si am citit aceasta carte care reprezinta una din cele mai recomandate romane clasice.

In liceu am citit o varianta mai scurta a acestui volum, in limba engleza asa ca stiam ce voi gasi intre paginile ei. Dar asta nu a insemnat ca nu m-am putut bucura de aceasta poveste.

La inceput, o cunoastem pe Jane ca o fetita de 10 ani, orfana, care a ajuns sa locuiasca cu matusa ei, doamna Reed, care dupa moartea sotului ei se poarta foarte urat cu copilul si face o multime de diferente intre ea si copii ei. Vedem cat de urat se poarta ceilalti copii cu ea, iar cand se apara tot ea este pedepsita. Curand ajunge la o scoala pentru fetite orfane, unde nu o duce mai bine dar cel putin nu mai este la fel de chinuita ca in casa matusii sale.

M-a impresionat prietenia pe care o are cu una din celelalte fetite, Helen Burns. Jane Eyre simte pentru Helen afectiune, tandrete si respect si amintirea acesteia va fi cu ea intotdeauna.

La implinirea varstei de optsprezece ani, protagonista noastra devine profesoara  chiar in orfelinatul unde a crescut si curand paraseste institutia si ajunge in casa domnului Rochester Edward ca si guvernanta a micutei Adele. De-aici inainte viata ei capata un alt sens.

Nu m-am atasat prea mult de nici un personaj, majoritatea fiindu-mi chiar antipatice: de la matusa si copii acesteia pana la insusi Dl Rochester sau John Rivers, acesta din urma parandu-mi lunatic. Singurul personaj care m-a intrigat si m-a atras, care m-a facut curioasa a fost Helen Burns.

M-a amuzat teribil o scena dintre Jane si domnul Rochester, cand barbatul recunoaste ca vrea sa se casatoreasca, iar fata ii marturiseste ca isi doreste sa paraseasca casa cand asta se va intampla. Rochester ii spune: “O sa te cocoti pe piramidele din Egipt” si ii cere banii inapoi, atunci cand Jane ii spune ca va da un anunt pt a-si cauta un nou loc.

Charlotte Bronte nu e degeaba preferata multora dintre cititori. Are un fel deosebit de a scrie si de a aseza o astfel de poveste atragandu-ne in lumea lui Jane Eyre. Finalul este deosebit si va recomand si voua cartea. Cred ca face parte dintre romanele pe care trebuie neaparat sa le citim cel putin o data in viata.

[Top]

Istoria iubirii – Nicole Krauss

Titlu in romana: Istoria iubirii

Titlu in engleza: The history of love

Autor:  Nicole Krauss

Apariție: mai 2005

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

O buna perioada de timp mi-am dorit foarte mult aceasta carte, ceea ce mi-a creat si niste asteptari extrem de mari in ceea ce o priveste. Cireasa de pe tort a fost si ca in perioada cand am cumparat-o, am vazut o postare pe Instagram de-a Andreei de la Serialreaders unde spunea ca e cartea ei favorita sau printre favorite si ca e foarte frumoasa.

Nu ma asteptam deloc la ceea ce am regasit in carte si desi nu a corespuns asteptarilor mele, mi-a placut destul de mult, intr-atat incat i-am dat 4 stele din 5 pe Goodreads.

Protagonistii cartii noastre sunt Alma Singer si Leo Gursky. Ea are paisprezece ani si locuieste in New York iar el este un batran singuratic si neadaptat societatii in care isi duce zilele. Leo traieste cu amintirea iubirii pierdute in adolescenta, cu saizeci de ani in urma, in Polonia si careia i-a scris o carte intitulata “Istoria iubirii”.

Poate va intrebati care este legatura dintre adolescenta noastra si batranul nostru. Ei bine, mama Almei traduce o carte careia ii dedica multa pasiune, ceea ce fetei ii atrage atentia si porneste in cautarea misteriosului autor.

Leo locuieste cu amicul sau, Bruno, si impreuna formeaza o echipa haioasa in felul lor. Povestea de viata a lui Leo este trista dar trezeste admiratie: este un barbat care toata viata a iubit o singura femeie, desi aceasta s-a casatorit cu altcineva si destinul nu i-a mai adus nicicand impreuna. Ii ramane totusi copilul Almei, Isaac, pe care Leo il urmareste din umbra toata viata si dincolo de ea.

Pe de alta parte, Alma, dincolo de curiozitatea starnita de carte mamei ei este direct interesata sa il cunoasca pe autor intrucat numele ei a fost ales dupa protagonista cartii respective.

Ce mi se pare foarte frumos in acest roman este amestecul dintre trecut si prezent, dintre locurile din Europa, Israel si Statele Unite ale Americii, de-a lungul a mai bine de saptezeci de ani.

Recomand cartea iubitorilor de istorie, de povesti de iubire, de trecut si prezent, celor care isi doresc sa rada si sa planga cu fiecare pagina ce trece.
[Top]