Tag: iubire

Posted on

Cele patruzeci de legi ale iubirii – Elif Shafak

Titlu în engleză: The forty rules of love

Autor: Elif Shafak

Apariție: 2009

Notă: 4/5

Cele patruzeci de legi ale iubirii este primul roman al lui Elif Shafak pe care l-am citit. Am pornit cu așteptări destul de scăzute în această lectură, întrucât colega care mi-a împrumutat cartea nu a fost foarte impresionată de ea. Pe mine însă, m-a suprins plăcut. În plus, Elif Shafak este destul de apreciată în lumea cititorilor și probabil nu va fi singura carte a autoarei pe care o voi citi.

Povestea urmărește două istorii separate, din două perioade diferite. Istoria din perioada contemporană începe în anul 2008, când o cunoaștem pe Ella Rubinstein, o femeie din San Francisco, aflată în jurul vârstei de 40 ani, care este nefericită în căsătoria sa. Aceasta începe un job ca cititoare pentru un agent literar, care îi oferă cartea Dulce blasfemie scrisă de Aziz Zahara.

Dulce blasfemie o duce pe Ella în Turcia secolului XIII, unde devișul Shams din Tabriz pornește în căutarea poetului Rumi. Odată cu Ella avem ocazia să aflăm cele patruzeci de legi ale iubirii, create de Shams și să cunoaștem legătura spirituală dintre Rumi și Shams.

Fiecare lege a iubirii este legată de o anumită situație sau întâmplare prin care Shams din Tabriz a trecut. Pe măsură ce lecturează Dulce blasfemie, Ella își identifică povestea cu aceea a lui Rumi și simte că autorul romanului, Aziz Zahara este Shams, pe care soarta i l-a pus în cale pentru a o elibera, pentru a se redescoperi.

Romanul nu ne oferă doar perspectiva Ellei ci și a altor personaje, prin intermediul capitolelor din Dulce blasfemie. Avem așadar ocazia să cunoaștem și perspectivele unor hoți, bețivi și prostituate, pe lângă Shams și Rumi.

Dintre cele două planuri, mai fermecătoare mi s-a păruut cel în care au fost Rumi și Shams, practic asta însemnând acțiunea romanului Dulce blasfemie. Această parte are un plus de magie și spiritualitate față de povestea Ellei.

Recomand romanul Cele patruzeci de legi ale iubirii de Elif Shafak celor care vor să descopere și altceva despre religie și îndeosebi despre iubirea aproapelui.

Posted on

Apa pentru elefanti – Sara Gruen

apa-pentru-elefantiTitlu in romana: Apa pentru elefanti

Titlu in engleza: Water for elephants

Autor: Sara Gruen

Apariție: 26 Mai 2006

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Nu aveam mari asteptari de la aceasta carte. Nu vazusem nici filmul, ci doar un trailer candva, pe sarite, care totusi nu mi-a dat mari indicii despre ce ar fi, in afara bineinteles de elefanti.

Inceputul cartii ni-l aduce pe Jacob Jankowski, un batran la fabuloasa varsta de 90 ani, care-si petrece viata intr-un azil de batrani, in timp ce simte ca o data cu trecerea zilelor isi pierde controlul asupra corpului si mintii sale. Sosirea circului in orasul unde e azilul ii trezeste interesul si pofta de viata si usor, usor Jacob ne introduce intr-o lume fabuloasa.

Incepe sa isi aminteasca cine a fost el. Povestea sa si legatura cu circul incepe atunci cand, fiind inca student la medicina veterinara, parintii sai mor intr-un tragic accident. Jacob se vede nevoit  sa renunte la viata sa de pana atunci si, orbit de durere porneste spre o alta cale. In fuga sa, ajunge in vagonul unui circ ambulant, circul Fratilor Benzini.

Odata cu Jacob descoperim o lume minunata, despre care nu stiam nimic, si o serie de personaje peculiare.

August, seful sau, este un tip foarte dur si ciudat din punctul meu de vedere. Sotia lui, Marlene, este si una dintre stelele circului. Ea ii va lua ochii si lui Jacob si chiar se vor imprieteni. Walter, este colegul de camera al lui Jacob, un pitic, care nu vrea sa-l accepte initial dar cu care, mai apoi, se imprieteneste si se ajuta reciproc. Walter are si un catelus pe nume Quennie, care va avea o soarta nefericita din pacate.

Viata la circ nu e lapte si miere. Jacob va avea parte de o multime de incercari, atat cu oamenii de la circ cat si cu animalele. Va face nenumeroase eforturi sa le salveze atunci cand acestea se afla pe marginea prapastiei, ceea ce aduce putina tristete pentru cititor cand Jacob nu reuseste sa le salveze.

Rosie, elefantica, are un rol extraordinar de important in poveste si mi-a placut tare mult ca ea a avut curajul sa faca ceea ce altii nu au reusit. Ea ii aduce mai aproape pe Jacob si pe Marlene si lupta chiar mai mult pentru cei doi decat ei insisi. Ceea ce ne demonstreaza inca o data ca animalele sunt foarte inteligente.

Cartea are o multime de suisuri si de coborasuri, te mentine in priza iar finalul este extraordinar. Trebuie sa cititi cartea asta!

Va las mai jos si trailerul filmului. Eu l-am vazut imediat dupa ce am terminat cartea, si pot sa spun ca e frumos, dar sunt multe lucruri din carte care nu apar in film sau care sunt diferit conturate.

Posted on

Mananca, roaga-te, iubeste – Elizabeth Gilbert

eat-pray-loveTitlu in romana: Mananca, roaga-te, iubeste

Titlu original: Eat, pray, love

Autor: Elizabeth Gilbert

Apariție: 16 Februarie 2006

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Aceasta carte atat de cunoscuta am citit-o la cativa ani dupa ce citisem cea de-a doua parte, sau mai bine zis, continuarea povestii din Eat, Pray, Love, Committed: a skeptic makes peace with marriage (Si am spus da: o poveste de iubire). Mi-a fost tare draga cartea, cred ca si pentru ca mi-a fost daruita de cineva foarte drag mie.

La 31 de ani, Elizabeth pare a avea o viata perfecta: este casatorita, locuieste impreuna cu sotul ei langa New York si incearca sa faca un copil. Incercarea o face sa isi dea seama ca nu isi doreste cu adevarat un copil si ca nici nu e fericita in casnicia ei. Isi petrece multe seri plangand in baie, nestiind motivul pentru care o face.

In plina criza emotionala si spirituala, isi ia viata de la capat si pleaca intr-o aventura ce va cuprinde 3I: Italia, India si Indonezia. Isi va dedica timp siesi si invata sa se bucure de viata, se redescopera, mananca bine, se roaga si iubeste.

Cartea are un cadru perfect conturat in opinia mea, cei 3 I, 3 tari foarte interesante si speciale, 108 capitole, 36 de capitole pentru fiecare sectiune.

Dintre cele 3 parti mi-a placut cel mai mult Italia, mi s-a parut cea mai autentinca. Poate a influentat putin si faptul ca India si Indonezia nu ma atrag nici spiritual, nici turistic, nici cultural. Stiu ca asta poate suna ciudat pentru ca eu cunosc o gramada de oameni innebuniti dupa India si Bali, dar mie nu-mi trezesc interesul inca. Le consider tari ale unor mari contraste si devenire prea comerciale, cel putin in ceea ce priveste partea spirituala atat de scoasa in evidenta si in carte.

India e partea cea mai inceata si care pare cel mai putin credibila, mai ales din punct de vedere al schimbarilor pe care le experimenteaza autoarea. Multumita meditarii aceasta devine alt om. Petrece 3 luni intr-un ashram si nu exploreaza deloc India, ceea ce in opinia mea e un pic ciudat. In plus, o prezinta total altfel decat o stim noi: toleranta, cu respect si iubire fata de cei din jur. Mai degraba, in aceasta a doua parte Elizabeth sta inchisa intr-un glob de cristal, lucru total diferit de viata dusa in Italia.

Indonezia este ultima si cred ca cea mai importanta parte a cartii. Aici mi-a placut evolutia avuta si ce am invatat alaturi de ea. Avem parte si de personaje secundare foarte interesante, care dau un plus de savoare povestii.

Imi place naturaletea autoarei, desi am avut adesea momente cand am simtit ca in mod voit a evitat sa ofere si mai multe detalii din viata ei. Elizabeth stabileste inca de la inceput un dialog cu cititorul.

Per total, recomand cartea, are mai multe plusuri decat minusuri iar modul in care a fost gandita, structura celor 3I: Italia – Eat, India – Pray, Indonezia – Love, e unul inovator, fiecare din parti oferindu-ti sansa sa te analizezi si tu odata cu protagonista.