Cercul de piatra (Outlander #3) – Diana Gabaldon

Titlu in romana: Cercul de piatra

Titlu in engleza: Voyager

Autor:  Diana Gabaldon

Apariție: 1 decembrie 1993

Preceded by: Outlander, Dragonfly in amber

Followed by: Drums of Autumn, The Fiery Cross, A Breath of Snow and Ashes, An Echo in the Bone, Written in My Own Heart’s Blood

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Nu pot sa incep aceasta recenzie pana nu spun ca nu stiu voua cum vi se pare dar mie nu imi place prea mult cum au tradus titlurile cartilor din seria Calatoarea. Parca nu se potrivesc deloc cu variantele din engleza. Si-acum sa trecem la treaba.

In “Cercul de piatra” aflam ce s-a mai intamplat cu Jamie si Claire dupa despartirea de dinainte de batalia de la Culloden. Cartea este scrisa la persoana I si a IIIa, prima dintre ele fiind vocea lui Claire. Vedem cat de greu le-a fost celor doi sa mearga mai departe unul fara celalalt, sa se integreze fiecare in noua lui lume. Claire o are pe Brianna dar Jamie este singur. Ii are intr-adevar pe sora si cumnatul lui, pe nepoti si pe Fergus, dar nimic nu mai e la fel fara Claire.

Vedem si reintalnirea celor doi, atat de asteptata in volumul 2 al seriei, dar care insa a trecut atat de repede. A fost parca o clipire, deoarece imediat dupa au urmat o serie de momente pline de actiune. Ar fi trebuit sa fie mai statica, luata mai usor, desi este extrem de amuzanta reactia lui Jamie. A fost atat de simplu pentru Claire sa-l regaseasca… ma gandeam ca va trece prin cateva incercari inainte de a ajunge din nou in bratele barbatului pe care il iubeste, dar a urmat pasii siguri si calea cea mai sigura pentru a-l gasi.

Pe cat de lunga si plina de aventura este aceasta carte, nu este lipsita nici de momente monotone sau plictisitoare (putine, intr-adevar). Unul din aceste momente este reprezentat de calatoria pe vas, in drumul celor doi spre o noua destinatie.

Reapar personaje pe care le-am cunoscut cu 20 de ani in urma, cum sunt Fergus, Ian si Jenny dar si unele noi, pe care le-am intalnit abia in volumul 2: Brianna si Roger. Cel mai odios personaj din acest roman este de departe Jenny. Imi e din ce in ce mai antipatica si o sa ma intelegi si voi daca cititi cartea. Iar personajul meu preferat este Jamie, imi place din ce in ce mai mult, empatizez cu el, mi se pare ca duce tot greul povestii, toate lucrurile prin care a trecut sunt incredibile, sacrifica tot ce poate pentru cei din familia lui si pentru Claire. Imi place si Fergus, imi place cum a evoluat si cum a crescut mentinandu-si loialitatea fata de barbatul care a avut grija de el. Este la fel de amuzant ca si “tatal” lui.

Diana Gabaldon a creat o continuitate a povestii lui Claire si a lui Jaime, dar o mentine in acelasi timp diferita, cu o gramada de schimbari ce te acapareaza si te introduc din ce in ce mai tare din poveste. Efectiv nu iti vine sa lasi cartea din mana pana nu afli ce se va intampla in noua locatie a povestii de iubire dintre cei doi. Va recomand si acest roman, asa cum am facut-o si cu celelalte doua si asa cum, probabil, o sa o fac si cu urmatoarele.

Mananca, roaga-te, iubeste – Elizabeth Gilbert

eat-pray-loveTitlu in romana: Mananca, roaga-te, iubeste

Titlu original: Eat, pray, love

Autor: Elizabeth Gilbert

Apariție: 16 Februarie 2006

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Aceasta carte atat de cunoscuta am citit-o la cativa ani dupa ce citisem cea de-a doua parte, sau mai bine zis, continuarea povestii din Eat, Pray, Love, Committed: a skeptic makes peace with marriage (Si am spus da: o poveste de iubire). Mi-a fost tare draga cartea, cred ca si pentru ca mi-a fost daruita de cineva foarte drag mie.

La 31 de ani, Elizabeth pare a avea o viata perfecta: este casatorita, locuieste impreuna cu sotul ei langa New York si incearca sa faca un copil. Incercarea o face sa isi dea seama ca nu isi doreste cu adevarat un copil si ca nici nu e fericita in casnicia ei. Isi petrece multe seri plangand in baie, nestiind motivul pentru care o face.

In plina criza emotionala si spirituala, isi ia viata de la capat si pleaca intr-o aventura ce va cuprinde 3I: Italia, India si Indonezia. Isi va dedica timp siesi si invata sa se bucure de viata, se redescopera, mananca bine, se roaga si iubeste.

Cartea are un cadru perfect conturat in opinia mea, cei 3 I, 3 tari foarte interesante si speciale, 108 capitole, 36 de capitole pentru fiecare sectiune.

Dintre cele 3 parti mi-a placut cel mai mult Italia, mi s-a parut cea mai autentinca. Poate a influentat putin si faptul ca India si Indonezia nu ma atrag nici spiritual, nici turistic, nici cultural. Stiu ca asta poate suna ciudat pentru ca eu cunosc o gramada de oameni innebuniti dupa India si Bali, dar mie nu-mi trezesc interesul inca. Le consider tari ale unor mari contraste si devenire prea comerciale, cel putin in ceea ce priveste partea spirituala atat de scoasa in evidenta si in carte.

India e partea cea mai inceata si care pare cel mai putin credibila, mai ales din punct de vedere al schimbarilor pe care le experimenteaza autoarea. Multumita meditarii aceasta devine alt om. Petrece 3 luni intr-un ashram si nu exploreaza deloc India, ceea ce in opinia mea e un pic ciudat. In plus, o prezinta total altfel decat o stim noi: toleranta, cu respect si iubire fata de cei din jur. Mai degraba, in aceasta a doua parte Elizabeth sta inchisa intr-un glob de cristal, lucru total diferit de viata dusa in Italia.

Indonezia este ultima si cred ca cea mai importanta parte a cartii. Aici mi-a placut evolutia avuta si ce am invatat alaturi de ea. Avem parte si de personaje secundare foarte interesante, care dau un plus de savoare povestii.

Imi place naturaletea autoarei, desi am avut adesea momente cand am simtit ca in mod voit a evitat sa ofere si mai multe detalii din viata ei. Elizabeth stabileste inca de la inceput un dialog cu cititorul.

Per total, recomand cartea, are mai multe plusuri decat minusuri iar modul in care a fost gandita, structura celor 3I: Italia – Eat, India – Pray, Indonezia – Love, e unul inovator, fiecare din parti oferindu-ti sansa sa te analizezi si tu odata cu protagonista.