Coborarea – Tim Johnston

Titlu in romana: Coborarea

Titlu in engleză: Descent

Autor: Tim Johnston

Apariție: ianuarie 2015

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Coborârea de Tim Johnston este un thriller ce mi-a fost oferit de Libris la început de septembrie. Nu am mai citit nimic scris de acest autor până acum, dar sinopsisul pe care l-am citit pe site-ul celor de la Libris mi-a atras atenția și mi-am dorit mult să citesc acest roman de Tim Johnston.

Acțiunea se desfășoară în principal în Munții Stâncoși unde familia Courtland merge într-o vacanță înainte ca fiica lor să înceapă facultatea. În timp ce părinții dorm la hotelul unde s-au cazat, cei doi copii ies la alergat. Îi însoțim o perioadă pe Caitlin și pe fratele ei mai mic, Sean, dar apoi autorul decide să ne întoarcem la hotel alături de tatăl și mama celor doi. Câteva ore mai târziu, doar Sean se întoarce. De fapt, el ajunge la spital, rănit, iar poliția îi contactează pe părinți. Despre Caitlin nu se știe nimic. Și începând din acel moment, ceea ce ar fi trebuit să fie o vacanță frumoasă se transformă în cel mai urât coșmar, iar Munții Stâncoși sunt scena unde are loc tragedia.

După această întâmplate, Grant, capul familei Courtland decide să rămână în zonă și nu abandonează căutările și nici speranța de a o găsi pe fiica sa. Misterul nu se află doar în  dispariția fetei ci îi însoțește pe toți membrii familiei. Mama, Angela, încearcă să-și ducă zilele mai departe iar Sean, e total schimbat și enigmatic.

Am avut tot timpul impresia că băiatul știe mai multe decât a spus despre evenimentul ce a dus la dispariția surorii sale. Și nu am înțeles decizia sa de a nu spune nimic, și nici modalitataea în care își duce viața mai departe. Mi-au plăcut mai mult persoanejele pe care avem ocazia să le cunoaștem pe lânga familia Courtland. Din cadrul familie, singurul cu care am empatizat în anumite momente a fost Grant.

Romanul Coborârea de Tim Johnston mi-a adus aminte de o altă carte care m-a fascinat. Este vorba despre Colecționarul de John Fowles. Dacă l-ați citit, veți înțelege și de ce anume, dacă veți citi și această carte a lui Tim Johnston. Singura diferență este că aceasta din urmă este mai previzibilă decât Colecționarul.

11 carti pentru toamna asta

În urmă cu 2 luni spuneam în articolul despre lecturi de vară că nu am curaj încă să particip la un maraton de lectură, dar că mi-am făcut o listă cu diverse cărți pe care aș vrea sa le citesc. Vara s-a încheiat oficial de vreo două săptămâni, iar eu nu am reușit să citesc toate cărțile pe care mi le-am propus. Dar ținând cont de faptul că lista a fost făcută pe 21 iulie, cred că am facut o treabă bună.

Și pentru că din lista de 12 cărți, mi-au rămas patru necitite, am decis ca trei dintre ele să mearga mai departe în lista pentru toamnă. Este vorba despre:

  • Viață după viață de Kate Atkinson
  • Oryx și Crake de  Margaret Atwood
  • Sapiens de Yuval Noah Harari

Acestor trei cărți li se vor alătura următoarele:

  • Disecție de Han Kang. Ceea ce m-a făcut să cumpăr această carte a fost numele autoarei. Eu am mai citit și Vegetariana și mi-a plăcut foarte mult. Cred că Han Kang atinge subiecte diferite de ceea ce eu am citit până acum.
  • Regina albă de Philippa Gregory  se află de ceva timp în biblioteca mea dar am decis să o adaug pe listă pentru că am văzut serialul pe HBO și mi-a adus aminte de ce iubesc cărțile ce ating bucăți din istorie.
  • Ultimii martori de Svetlana Aleksievici se află și ea de ceva timp în bilbioteca mea și am decis să se afle printre lecturile de toamnă pentru că nu am mai citit de mult timp un roman al autoarei și pentru că mi se pare că se potrivește cu atmosfera cenușie a unei zile de toamnă târzie.
  • Casnica de Jill Alexander Essbaum este o achiziție recentă, al cărei titlu mă intrigă.
  • Grădina speranței de Diane Ackerman este și ea o achizite relativ recentă, care se afla pe lista mea de cumpărături de mult timp. Actiunea se petrece în timpul celui De-al Doilea Război Mondial și are legătura cu Holocaustul. Cred că este genul de carte pe care nu aș refuza să-l citesc niciodată.
  • Cum să oprești timpul de Matt Haig este o carte renumită zilele astea. Cred că succesul autorului, înregistrat cu o carte anterioară a contribuit la asta. Pe lângă sinopsul interesant.
  • Aleea cu licurici de Kristin Hannah îmi place și prin prisma titlului, cât și prin sinops. În plus, o altă carte a autoarei care mie mi-a plăcut, a fost Privighetoarea  și tind să cred că nici aceasta nu va fi mai prejos.
  • Vieți secrete de Tatiana de Rosnay este ultima dar nu cea din urmă carte de pe lista mea de lecturi pentru toamna asta. Din nou, am mai citit un alt roman al autoarei, Se numea Sarah, o carte incredibil de frumoasă, și am mari așteptări cu privire la Vieții secrete.

Voi ce aveți de gând să citiți toamna asta? Vă creați o listă, așa cum am făcut eu acum sau preferați să alegeți următoarea carte de citit după ce o terminați pe actuala?

Orasul pustiu (#2 Miss Peregrine) – Ransom Riggs

Titlu in romana: Orasul pustiu

Titlu in engleza: Hollow City

Autor:  Ransom Riggs

Apariție: 14 ianuarie 2014

Preceded by: Caminul copiilor deosebiti

Followed by:  Biblioteca sufletelor

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Orașul pustiu începe acolo unde s-a terminat primul volum al seriei lui Miss Peregrine, cu fuga lui Jacob Portman și al  prietenilor săi de la casa de pe insula unde locuiau până atunci alături de Alma Peregrine.  Cu toții au ca țel găsirea unei soluții pentru ea, deoarece nu se mai poate transforma din pasăre în om.

Împreună ajung după o călătorie grea și cu obstacole, în Londra, pe care o găsesc distrusă de bombe și este oarecum de înțeles întrucât acțiunea se desfășoară în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Jacob și prietenii săi caută o alta ymbrynă care ar putea-o ajuta pe Miss Peregrine să iasă din starea ăn care se află. Ei sunt presați de timp deoarece, cu cât trec mai multe zile, cu atât va fi mai greu, dacă nu imposibil să revină la forma sa umană.

Copii deosebiți își pun la încercare puterile și  colaborează pentru a face față tuturor problemelor pe care le vor avea de înfruntat, și asta mi-a plăcut foarte mult. Implicarea lor și evidențierea lor în acest volum este de apreciat pentru că ne dă șansa să-i cunoaștem mai bine. Ei întâlnesc și alți deosebiți care li se vor alătura și îi vor ajuta în această aventură.

La fel ca și în volumul anterior, textul este însoțit de fotografii care ne ajută imaginația în crearea chipurilor copiilor deosebiți. Orașul pustiu are ceva mai multă acține și aventură decât prima carte și asta mi-a plăcut destul de mult.

Ce nu mi-a plăcut a fost ezitarea și dubiile personajului Jacob în ceea ce privește alegerea pe care o are de făcut. Dar să zicem că este de înțeles, deoarece este până la urmă un adolescent. Relația dintre el și Emma avansează natural și cu o anume maturitate. Deși țelul principal al cărții era transformarea Almei înapoi din pasăre în om, mi se pare că atunci când i-a sosit vremea, autorul a trecut destul de repede și de ușor peste moment. Mă așteptam la mai mult de la această situație.

Coperta îmi place super mult și chiar are legătură cu o scenă din carte, o scenă care este preferata mea. Este vorba despre un moment extrem de înduioșător, dar este cel care mi-a rămas în minte.

Finalul acestui volum este unul care oferă deschiderea pentru ultima carte a seriei, numită Biblioteca sufletelor. Nu ezitați să citiți cărțile, deoarece spre deosebire de filmul făcut după primul volum, relația dintre personaje este alta. De exemplu, fata care-i place lui Jacob în carte nu este aceeași cu cea din film. Deci, nu este suficient să vedeți ecranizarea ca să cunoașteți povestea copiilor deosebiți ai lui Miss Peregrine.

 

Caraval (#1 Caraval) – Stephanie Garber

Titlu in romana: Caraval

Titlu in engleza: Caraval

Autor: Stephanie Garber

Apariție: 31 ianuarie 2017

Followed by: Legendary

Nota: 3/5

Încăperi ferecate

Scarlett Dragna  nu a plecat niciodată de pe insula unde a crescut alături de sora ei și de tatăl lor. De când era doar un copil, ea visa să ajungă la Caraval, o serie de jocuri anuale care țin o săptămână și unde mi multe persoane concurează pentru a câștiga Marele Premiu, acesta fiind reprezentat de fiecare dată de altceva.

Caraval reprezintă magie, mister, iluzie și aventură, iar pentru Scarlett și Tella, el reprezintă singura șansă de a scăpa de tiranul lor tată. Doar că, în momentul în care Scarlett este pe punctul de a se căsători cu un bărbat pe care nu l-a cunoscut niciodată, ea nu mai este la fel de convinsă că vrea să meargă la Caraval. Dorința învinge însă și pornește în aventură alături de Tella și de un bărbat pe care abia l-au cunoscut.

Caraval îi rezervă supriza vieții ei: odată ajunsă în locul unde se desfășoară jocul, sora ei este răpită de Legend, cel care deține Caraval și este transformată în ținta concursului din acel an. Presată de timp, pentru că este al doar câteva zile distanță de căsătoria ei, Scarlett trebuie să-și foloseascp toate resursele pentru a o găsi pe sora ei înainte celorlalți participanți. Iar un lucru pe care nu trebuie să îl uite este acela că totul este doar un joc, indiferent cât de real pare totul. Pe rând, barbatul despre care bunica le povestea în copilărie, se transformă din erou în dușman.

Julian, marinarul care le-a ajutat pe cele două fete să ajungă la joc, o va însoți aproape tot timpul în această aventură, al căreo deznodământ va fi o dorință pe care câștigătorul și-o va pune și îi va fi îndeplinită.

Cartea este condimentată cu o mulțime de elemente magice și intrăm alături de Scarlett în această lume și tot împreună cu ea vom avea îndoieli cu privire la ce este real și ce este iluzie în acest joc. Pe măsură ce povestea avansează, protagonista află o mulțime de lucruri despre ea și oamenii din viața ei, lucruri ce-i ajută pe cititorii să afle răspunsuri la întrebările pe care și le pun în prima parte a cărții.

Ce nu mi-a plăcut? După cum poate ați observat, i-am dat 3 stele din 5 iar motivul este acela că nu mi-a plăcut turnura pe care au luat-o lucrurile spre final. Nu pot să dau foarte multe detalii, dar mi s-a părut că nu a fost o încheiere foarte clară, lucrurile au fost complexe și de neînțeles pentru mine, poate și pentru că nu am fost foarte atentă de la un punct încolo. În ceea ce privește personajele, niciunul nu mi-au plăcut mai presus de altul.  Dar, cu siguranță voi citi și cel de-al doilea volum al seriei, intitulat Legendary, și care sper să fie tradus cât mai repede și la noi.

Aș vrea să aud și părerea altor cititori cu privire la această carte așa că vp invit să mi le împărtășiți. Am înțeles că va exista și o ecranizare, pe care abia aștept să o văd.

Sfidarea (#2 Jocurile foamei) – Suzanne Collins

Titlu in romana: Sfidarea

Titlu in engleza: Catching fire

Autor: Suzanne Collins

Apariție: septembrie 2009

Preceded by: Jocurile foamei

Followed by: Revolta

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

În mod normal, într-o trilogie, cel de-al doilea volum este mai slab, sau place mai puțin cititorilor, deoarece de multe ori joacă doar un rol de legătură între începutul și finalul poveștii. În cazul Jocurilor Foamei, nu se întâmplă așa. Sfidarea mi-a plăcut cel puțin la fel de mult ca prima carte și vine să completeze frumos ceea ce a început autoarea în prima carte.

Îi regăsim pe Katnis și pe Peeta, întorși acasă, în sânul familiilor lor, cărora le-au oferit prin victoria lor, o viață lipsită de grijile dinainte. Învingătorii ce au sfidat regulile Jocurilor, trebuie să pornească curând într-un Tur al Învingătorilor, care începe în districtul lor și trece prin toate celelalte, unde se simte revolta oamenilor, alimentată de finalul ediției anterioare a jocurilor, și pe care cei doi protagoniști trebuie să o reducă. Acest tur este o încercare pentru Katnis, o probă la care este pusă de către Snow, care este furios pentru cum a procedat fata la sfârșitul Jocurilor.

Turul începe dureros, cu o plecare de acasă spre districtul 11, un loc cu o mare însemnătatate pentru campioana din districtul 12. Cât despre relația dintre Katnis și Peeta, în perioada petrecută acasaă cei doi s-au cam ignorat și îmi pare rău că fata nu are deloc clare sentimentele pentru cei doi băieți din viața ei.   Dar nevoia de a pleca în Turul Învingătorilor îi apropie din nou pe Peeta și pe Katnis, care trebuie să continue cu ideea relației lor amoroase.

Pentru că lucrurile iau o turnură nu tocmai plăcută și pentru că data începerii unor noi Jocuri este aproape, Snow decide ca cei 75 de ani de la primele Jocuri să fie sărbătoriți într-un fel special: vor participa la extragere doar învingătorii edițiilor anterioare. Pentru Katnis, asta înseamnă că trebuie să meargă negreșit într-un loc unde trebuie să lupte pentru fiecare clipă de viață și să-și ucidă colegii. Pentru partea masculină, în districtul 12 se va alege între Peeta și antrenorul celor doi.

Katnis primește extrem de greu vestea, și nu e de mirare, întrucât este traumatizată după experiența din urmă cu câteva luni. Dar un lucru îi este clar: este un joc special creat pentru ea și asta o înfurie.

Am crezut că acest al doilea volum al seriei se va centra mai mult pe Turul Învingătorilor, dar autoarea m-a surprins. Iar atunci când au început Jocurile, am crezut că se va termina cartea fără ca lupta să se încheie, urmând să aflăm deznodământul în volumul următor. Din nou am fost surprinsă.

Ritmul în care se desfășoară lucrurile în această carte este mult mai alert decât în volumul anterior și mult mai spectaculos și emoționant. Avem parte de același scenariu al evaluării și prezentării participanților, dar mult mai îndrăzneț și sfidător, atât din partea ajutoarelor participanților cât și din partea celor direct implicați în joc.

Și ce final! Șocant este puțin spus. Este imprevizibil și te lasă fără cuvinte. Abia aștept să citesc și următorul volum. Sper să fie la fel de bun ca anterioarele. Până atunci, citiți vă rog, aceste două carți din seria Jocurile Foamei de Suzanne Collins.

Femeia de la fereastra – A.J. Finn

Titlu in romana: Femeia de la fereastră

Titlu in spaniolă: The woman in the window

Autor: A.J. Finn

Apariție: 2 ianuarie 2018

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Femeia de la fereastră este un thriller foarte cunoscut în România. Înainte ca cei de la Libris sa îmi trimită cartea, mi se părea că absolut toată lumea o citea: o vedeam la metrou, în online și asta m-a tentat și pe mine. Știu că unele persoane se feresc de nebunia ce învăluie o carte și faptul că o văd așa, peste tot, îi face să nu-și mai dorească să o citească prea curând, de teamă să nu îi dezamăgească. Dar eu nu mă pot abține și de multe ori merg cu valul. Se-ntâmplă apoi să-mi placă sau nu cartea, și o spun.

Revenind la romanul nostru, A.J. Finn (pseudonimul lui Daniel Mallory) a făcut o treabă foarte faină cu acest thriller. În prim plan o avem pe Anna Fox, o femeie aparent normală, care locuiește într-un cartier din New York, dar care nu a mai ieșit din casă de 10 luni, din cauza faptului că suferă de agorafobie. Singura legătură pe care o are cu lumea exterioară este fereastra de unde își urmărește și fotografiază vecinii.  Încă de la început aflăm despre ea că îi plac filmele clasice și că este mereu însoțită de un pahar/sticlă de vin. În plus, în fiecare seară vorbește la telefon cu familia ei (soțul și fetița), despre care rămânem cu impresia că se află într-o călătorie sau că locuiesc în alt oraș. Pe măsură ce paginile trec, descoperim unde sunt cei doi.

Odată cu sosirea unor noi vecini, Anna devine extrem de curioasă în ceea ce îi privește. Asta până când aude un țipăt și este martoră la ceva ce nu și-ar fi imaginat vreodată. Din păcate pentru ea, situația în care se află nu o prea avantajează și nimeni nu o crede. Pentru cititor, este posibil ca lucrurile să devină previzibile: comparat cu alte romane similare (și aș menționa aici Fata din tren de Paula Hawkins), am intuit cu mult timp înainte de final ce s-a întâmplat cu adevărat. Iar acest lucru a făcut ca nota mea pentru această carte să nu fie cea mai bună.

În schimb, mi-au plăcut incursiunile în trecut și călătoria pe care o parcurgem alături de Anna. Amestecul amintirilor cu acțiunea din prezent, reprezintă din punctul meu de vedere, punctul de atracție al romanului. Alături de acestea ar mai fi de menționat și faptul că Anna, prin intermediul internetului, îi ajută pe alții aflați în aceleași condiții, și le dă sfaturi pe care nu și le poate aplica sieși. Asta dă, cred eu, credibilitate personajului și-l face să pară mai real.

Recomand Femeia de la fereastră de A.J. Finn atât iubitorilor de mistere și suspans cât și celor care vor să înceapă să citească acest gen de cărți. Se citește ușor și este o lectură extrem de plăcută pentru o vară târzie sau pentru toamnă.

Silozul. Inceputurile (Silo #2) – Hugh Howey

Titlu in romana: Silozul. Inceputurile

Titlu in engleza: Shift

Autor: Hugh Howey

Apariție: 28 ianuarie 2013

Followed by: Silozul

Followed by: Generațiile

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Așa cum îi spune și numele, Începuturile ne duce în trecutul primului volum, către momentul când a apărut ideea silozurilor și următorii zeci, poate chiar sute de ani după implementarea acestor proiecte. Așadar, acțiunea se petrece cu mult timp înaintea situațiilor pe care le-am întâlnit în volumul anterior, și astfel reușim să vedem ce și cum s-a întâmplat de s-a ajuns acolo.

Reîntâlnim personaje pe care deja le cunoaștem dar apar și unele noi, prin ochii cărora vedem lucrurile așa cum au fost ele înțelese. De fapt, întreaga acțiunea a cărții se va încheia în punctul  în care am terminat și prima carte, acesta fiind un lucru extrem de interesant și de original din punctul meu de vedere. Mă întreb oare ce ne așteaptă în următorul volum.

Unul dintre personajele pe care le vom urmări de-a lungul istoriei din Silozul. Începuturile este un bărbat care trăiește într-o lume similară cu a noastră, ceea ce ne face să ne identificăm cu acesta și să intrăm de-a binelea în poveste. De altfel, așa cum vă spuneam și în articolul despre primul volum, mie nu mi se pare deloc de neimaginat un astfel de scenariu. Ba chiar aș putea să cred că un astfel de proiect se desfășoară chiar acum sau este în lucru.

Acest al doilea volum al seriei vine să răspundă unor întrebări pe care cu siguranță ni le-am pus atunci când am citit prima carte, așa că nu  trebuie să vă simțiți dezamăgiți că nu continuă de unde s-a încheiat cealaltă.

Despre personaje, nu pot spune că am avut un preferat, și o să mă întelegeți atunci când veți citi și voi. Cumva, ele parcă fac parte din spații și timpuri diferite și faptul că mergem într-o călătorie din mintea unuia într-a celuilalt, nu-ți permite să-ți alegi un favorit. Însă, o mare supriză o reprezintă întâlnirea cititorului cu povestea unui personaj cu care am avut deja ocazia să facem cunoștință.

Un plus al acestor două cărți ar fi și acela că nu contează ordinea în care le citești. Poți alege să începi cu cel de-al doilea volum sau poți începe, așa cum am facut și eu, cu primul volum al seriei.

Așa cum probabil bănuiți, eu vă recomand această carte, este un must read din punctul meu de vedere, și tare mult mi-aș dori să văd și un serial sau un film adaptat după cărțile lui Hugh Howey. Nu mai zic că abia aștept să pun mâna pe volumul următor!

Jocurile foamei (#1 Jocurile foamei) – Suzanne Collins

Titlu in romana: Jocurile foamei

Titlu in engleza: The hunger games

Autor: Suzanne Collins

Apariție: 14 septembrie 2008

Followed by: Sfidarea, Revolta

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Primul volum al seriei Jocurile foamei a apărut în anul 2008 și a fost un adevărat fenomen, care ulterior a dat frâu liber și altor scriitori să creeze opere similare. În ciudat acestui fapt, eu am auzit de această serie la începutului anului 2014 dar chiar și așa, am ajuns să o citesc abia anul acesta.  Și trebuie să recunosc că nu am mai fost așa de prinsă de foarte mult timp.

Jocurile foamei se desfașoară într-un viitor în care societatea este împărțită în districte, fiecare dintre acestea având obiectul său de activitate. În locul Statelor Unite ale Americii este acum Panem, a cărei capitală este Capitoliu, locul de unde se dirijează întreaga viață a celor 13 districte. În districtul cu numărul 12, viața celor care lucrează în minele de cărbuni și a familiilor acestora, este extrem de grea, suferind de o lipsă acută de alimente pe lângă lipsa altor resurse. Printre aceste familii se află și cea a lui Katniss Everdeen, formată din mama ei și sora ei, Primrose, pe care ea o alintă Prim. Tatăl fetelor a fost ucis de o explozie în mina în care lucra și de atunci, Katniss a trebuit să învețe cum sp se descurce pentru a putea reuși să pună ceva pe masă.

În plus, în fiecare an, în fiecare district se organizează o extragere a două nume, un băiat și o fată, care urmează să participe la Jocurile Foamei, o întrecere sângeroasă din care doar unul iese câștigător și viu. Toate celelalte 23 de tributuri sunt ucise. Este o bătălie pe viață și pe moarte, pusă la cale de cei care conduc Panemul, pentru a le da o lecție districtelor și astfel acestea nu se vor mai revolta, așa cum au făcut în trecut, cand districtul 13 a fost ras de pe fața pământului. Este o dovadă de putere, prin care Capitoliul răpește 24 de tineri cu vârsta între 12 și 18 ani din sânul familiilor lor, și practic îi trimit la o moarte sigură.

Anul acesta, Prim are deja 12 ani și devine eligibila pentru Jocuri, lucru care o îngrozește pe Katniss. Iar atunci când aude numele dragii ei surori, nu ezită o clipă și se oferă voluntară, impresionându-i  pe toți oamenii din  districtul 12, și renunțând la familia ei și la Gale, băiatul care i-a fost alături la bine și la greu, vânând împreună pentru a-și putea hrăni familiile.

Cel de-al doilea tribut al Districtului 12 va fi Peeta, unul dintre băieții brutarului. Iar Katniss va avea un al doilea șoc atunci când află asta, întrucât este ultima persoană la care s-ar fi așteptat și pentru că realizează că va trebui să îl omoare, pentru a ieși câștigătoare și pentru a se întoarce acasă la sora ei.

Katniss și Peeta pleacă în aventura aceasta însoțiți de mentorul lor, un bărbat din districtul 12 care a câștigat Jocurile în urmă cu mulți ani și care acum este mai tot timpul beat. Cei doi trebuie să îl convingă să-i ajute și le va fi destul de greu.

Înainte de a intra în arenă, concurenții fac antrenamente, sunt evaluați, dau interviuri televizate și se prezintă în fața mulțimii din Capitoliu în costume spectaculoase. Pentru ca mai apoi, lupta din arenă să fie extrem de grea și dureroasă. Vor fi trădări și alianțe, dovezi de dragoste și speranță.

Mi-a plăcut mult și cum au fost conturate personajele, atât cele principale cât și cele secundare. Îmi place Katniss, este puternică și inteligentă și face o echipă bună cu Peeta, au o legătură frumoasă dar ea dă cu bâta în balta la final. Mentorul lor este mai inteligent decât cred ceilalți. Nu știu încă ce să cred despre Gale. Despre relația dintre Katniss și mama ei, pot spune că se vede că e tensionată, se simte asta în mai multe momente și sunt curioasă cum va evolua pe mai departe. Prim nu are un rol extrem de prezent, este mai mult în gândul lui Katniss, fiind persoana la care se gândește mai mereu în lupta pentru viața ei.

Dacă nici voi nu ați citit încă Jocurile foamei, nu mai așteptați! Nici nu știți ce pierdeți! Și mai apoi vă recomand și filmul, care-i rămâne destul de fidel cărții, și e chiar bun.

Trandafirul si hangerul (#2 Urgia si zorile) – Renee Ahdieh

Titlu in romana: Trandafirul si hangerul

Titlu in engleza: The Rose & the Dagger

Autor: Renee Ahdieh

Apariție: 26 aprilie 2016

Preceded by:  Urgia si zorile (The wrath and the dawn)

Nota: 4/5

Încăperi ferecate

Trandafirul și hangerul este cel de-al doilea volum al seriei Urgia și zorile și încheie povestea lui Khalid și a Șeherezadei.

Nevoită să-și părăsească soțul, Șeherezada se întoarce la familia ei, pe care o regăsește în deșert printre dușmanii lui Khalid, bărbatul pe care îl iubește. Tatăl ei este grav bolnav, blestemul abătut asupra lui Khalid și războiul care pare că se apropie din ce în ce mai tare, sunt elementele care conduc acțiunea acestei cărți.

Neputându-și ajuta prea mult tatăl, adică nu mai mult decât îngrijindu-l împreuna cu sora sa, Șeherezada caută un mod prin care să rupă blestemul abătut asupra soțului său și asupra Khorasanului. A fost nevoită să se maturizeze mai repede decât ar fi trebuit și să devină puternică și mai puțin impulsivă. Între timp, Khalid își ajută poporul așa cum poate, lucrând aproape de ei la reconstrucția orașului, fără să se dea de gol.

Sora Șeherezadei este unui din personajele mele preferate din această carte. Este fermecătoare și deșteaptă. Tariq și cel mai bun prieten al său vor fi și ei prezenți în Trandafirul și hangerul. Primul la fel de loial fetei pe care o iubește, iar cel de-al doilea, îndrăgostit de sora Șeherezadei. Un personaj nou este Artan, cel care o va ajuta mult pe Șeherezada și despre a cărui poveste aș fi vrut să aflăm mai multe lucruri.

Magia își face simțită prezența mai mult ca oricând, prin carte tatălui Șeherezadei și prin covorașul acesteia. Vorbind despre tatăl protagonistei noastre, trebuie să spun că nu mă așteptam ca acest personaj să aibă o astfel de evoluție. Omul ăsta este detestabil. Noroc că spre final, autoarea l-a făcut să-și spele păcatele făcute față de fetele sale.

Până la urmă totul e bine când se termină cu bine și acesta va fi și cazul lui Khalid și a Șeherezadei. Vor reuși împreună să treacă peste toate necazurile pe care le-a avut, să anuleze blestemul și să refacă Khorasan. Trandafirul și hangerul  este o poveste de dragoste și o dovadă că până la urmă binele învinge răul.

 

 

Adunarea umbrelor (#2 Culorile magiei) – V.E. Schwab

Titlu in romana: Adunarea umbrelor

Titlu in engleza: A gathering of shadows

Autor: V.E. Schwab

Apariție: 23 februarie 2016

Preceded by:  Partea intunecata a magiei (A darker shade of magic)

Followed by: A conjuring of light

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Aventura Lilei și a lui Kell continuă în Adunarea umbrelor, cel de-al doilea volum al seriei Culorile magiei de Victoria Schwab. Îi reîntâlnim la patru luni după sfârșitul cărții Partea întunecată a magiei, diferiți, atinși de ceea ce s-a întâmplat atunci și de consecințele lucrurilor pe care le-au făcut.

Londra Roșie se pregătește de Jocurile Elementelor, puse la cale de Rhy. Acestea reprezintă o competiție internațională de magie, care aduc împreună conducătorii mai multor ținuturi și care ar trebui să întărească legăturile dintre acestea. Între timp, Londra Neagră nu mai este deloc ceea ce a fost. Este gata să revină la viață, cu orice cost.

În această carte îi cunoaștem mai bine pe vechii noștri protagoniști dar apar și noi personaje. Unul dintre acestea este Alucard Emery, căpitanul bărcii pe care o vom regăsi pe Delilah Bard. Odată cu anunțarea jocurilor, numite Essen Tasch, cei doi se întorc în Londra Roșie. Căpitanul are de gând să-și pună la încercare puterile, dar odată cu asta, ies la iveală o serie de amănunte pe care Lila nu le cunoaște despre omul care a ajutat-o în ultimele luni.

În același timp, Kell și Rhy împart fiecare coșmar și fiecare durere, dar simt nevoia să facă ceva pentru ca fiecare dintre ei să redevină ceea ce au fost. Din păcate, lucrurile nu vor mai fi niciodată la fel deși Rhy încearcă prin intermediul Jocurilor Elementelor să facă ceva pentru Kell.

Revenind la Lila, aceasta are un plan prin care să-și testeze puterile antrenate în ultimele luni. Doar că întoarcerea în orașul lui Kell nu este tocmai ușoară. Îl va reîntâlni oare pe Kell?

Cred că Adunarea umbrelor mi-a plăcut mai mult decât Partea întunecată a magiei pentru că este mai dinamică, probabil datorită Jocurilor. Și evoluția personajelor este una favorabilă din punctul meu de vedere dar, Lila este cu siguranță favorita mea, alături de Alucard Emery. Poate că sună ciudat dar finalul cărții, alegerea lui Kell m-a făcut să am ceva dubii cu privire la evoluția sa pe mai departe. În plus, Alucard este pur și simplu delicios, și-mi place relația pe care o are cu Rhy.

Cu siguranță lucrurile vor deveni și mai interesante în următorul volum, pe care abia aștept să îl citesc. Până atunci, aștept să-mi spuneți părera voastră despre Adunarea umbrelos.