Carturia

„Citeşte pentru a deveni mai deştept! Pentru a judeca mai puţin. Pentru a fi mai capabil de a înţelege comportamentul nebun al prietenilor, sau şi mai bine, pe al tău.” – John Waters

Category: Carlos Ruiz Zafón

The prisoner of heaven (The Cemetery of forgotten books #3) – Carlos Ruiz Zafón

prizonierul-ceruluiTitlu in spaniola: El prisionero del cielo (El Cementerio de los Libros Olvidados #2)

Titlu original: The prisoner of heaven (The Cemetery of forgotten books #3)

Autor: Carlos Ruiz Zafón

Apariție: 2011

Proceded by: The Shadow of the wind (2001), The angel’s game (2008)

Nota: 4/5

Prizonierul cerului este cea de-a treia carte din seria Cimitirul cartilor uitate, unde avem posibilitatea de a cunoaste mai indeaproape viata lui Fermin Romero de Torres inainte de Umbra vantului. Cronologic, prizionerul cerului se situeaza intre Jocul ingerului si Umbra vantului.

Aceasta rezolva multe din intrebarile fara raspuns din cele doua parti anterioare. Acest roman mi-a placut mai ales prin prisma personajelor sale. Fermin este un om simplu, putin ironic, cu umor din plin si cu o serie de secrete pe care pana acum le-a tinut bine ascunse.

Actiunea are loc intr-o perioada foarte incarcata din istoria Spaniei si incepe in libraría Sempere si fii, cand, in ziua de Craciun, Daniel si tatal sau se gandesc la viitorul afacerii lor daca un vor reusi sa aiba mai multe vanzari.

Intr-o dimineata cand Daniel ramane singur, primeste visita unui cuidat personaj care ii lasa un mesaj lui Fermin intr.-una din cele mai bune editii ale cartii Contele de Montecristo.

Acesta este momentul cand Fermin decide sa-si deschida sufletul in fata prietenului sau si sa-si spuna povestea si ceea ce ascunde.

Este o carte ce se citeste destul de usor pentru ca nu avem capitole foarte lungi. In plus, un avem parte de atat de multe descrieri ca in cazul primeri parti si un e atat de intunecata ca in cazul celei de-a doua. De altfel, cred ca e indicat sa o cititi inaintea Umbrei vantului.

Totusi, parerea mes este ca cele 3 carti din serie se pot citi si individual fara a simti ca ideea principala a vreuneia dintre ele ramane neterminata la finalul cartii alese.

O recomand daca va place cum scrie Carlos Ruiz Zafón, indiferent de varsta pe care o aveti si daca va place Barcelona si vreti sa o descoperiti altfel.

 

El juego del ángel (El cementerio de los libros olvidados #2) – Carlos Ruiz Zafón  

 

el juego del angelTitlu in spaniola: El juego del ángel (El cementerio de los libros olvidados #2)

Titlu original: El juego del ángel (El cementerio de los libros olvidados #2)

Autor: Carlos Ruiz Zafón

Apariție: 17 Aprilie 2008

Proceded by: La sombra del viento

Followed by: El prisionero del cielo

Nota: 4/5

“Un escritor nunca olvida la primera vez que acepta unas monedas, o un elogio a cambio de una historia. Nunca olvida el dulce veneno de la vanidad.”

El juego del ángel este a doua parte a unei seriei El cementerio de los libros olvidados, care a inceput cu La sombra del viento. Este o serie care pe mine m-a fascinat, mai ales ca autorul, Carlos Ruiz Zafón este unul din preferatii mei.

David Martin este un scriitor talentat dar fara success care locuieste in Barcelona anilor 20. Dupa ce a lucrat initial la un ziar, publica lucrari sub alt nume si ajuta la scrierea romanului marelui sau prieten, fiu al unui mare comerciant al vremurilor. Viata sa ia o turnura radicala atunci cand fata de care este indragostit se casatoreste cu prietenul sau si el descopera ca sufera de cancer in faza terminala.

Tocmai in acest punct important din viata sa, regaseste o persoana pe care a cunoscut-o cu multi ani in urma, Andrea Corelli. Acesta ii propune un targ: daca scrie o carte pentru el, se va vindeca de boala de care sufera. Doar ca nu este vorba de orice carte ci de una foarte interesante si ciudata in acelasi timp. Tot in aceasta perioada apare in viata sa si Isabella, o tanara ce viseaza sa ajung scriitoare si ce incepe a lucra pentru David. Incet, aceasta devine o persoana foarte importanta pentru el.

Este o carte interesanta, si fiind prezentata in frumoasa si misterioasa Barcelona, pentru iubitorii acestui oras va fi foarte greu sa lase cartea din mana atunci cand o vor termina. Si nu e scurta deloc… Cititorul va gasi ca puncte de legatura intre cartile seriei, atat personaje, cum este cazul Isabellei precum si libraria Sempere.

Avem parte de intriga, de moarte, de vizite la cimitirul cartilor uitate, de investigatii care nu plictisesc nici o clipa, caci te tin atent intrucat nu stii unde se afla cheia ce poate dezlega misterul.  Carlos Ruiz Zafón este unul din scriitorii care ma inspira si ma fac sa-mi doresc sa am la fel de multa imaginatie pentru a putea scrie randuri minunate.

[Top]

The shadow of the wind (The Cemetery of forgotten books #1) – Carlos Ruiz Zafón

la sombra del viento Titlu in spaniola: La sombra del viento (El Cementerio de los Libros Olvidados)

Titlu original: The shadow of the wind (The Cemetery of forgotten books #1)

Autor: Carlos Ruiz Zafón

Apariție:  2001

Nota: 4/5

Umbra vantului este prima parte a seriei Cimitirul cartilor uitate, o minunata poveste ce are in prim plan pe Daniel Sempere. Intr-o dimineata din anul 1945, baiatul este condus de catre tatal sau intr-un loc misterios, unde acesta gaseste o carte ce-i va schimba viata: Umbra vantului de Julian Carax.

Actiunea se petrece in Barcelona in prima jumatate a secolului 20 si ne descrie acest oras minunat prin acest grup de povesti reunite sub titlul Umbra vantului.

Nu citisem nici un detaliu despre aceasta carte, mi-a placut pur si simplu titlul si ca implica ce imi place mie foarte mult: cititul si cartile. La inceput am gasit o poveste care fascineaza prin cimitirul cartilor uitate, prin copilaria lui Daniel Sempere, cu inocenta sa si pasiunea sa pentru carti, traite toate in libraría tatalui sau.

Umbra vantului ii place atat de mult lui Daniel incat incearca sa afle cat mai multe lucruri despre autor si pe masura ce descopera ce i s-a intamplat acestuia, creste si isi traieste adolescenta si in acelasi timp descopera cat de asemanatoare sunt vietile lor. Poate sunt legati prin cartea pe care a luat-o din Cimitirul cartilor uitate sau poate nu…

Imi place personajul lui Daniel dar si tatal sau si ii consider cei mai importanti in aceasta prima parte a seriei. Imi provoaca putina teama Julian Carax pt ca nu prea stii la ce sa te astepti de la el. Un alt personaj pe care l-as pune pe aceeasi treapta ca pe Daniel si tatal sau este Fermin Romero de Torres, creat foarte bine si care aduce un aer tragic dar si comic pe alocuri.

Umbra vantului este o poveste plina de suspans de la inceput pana la final care imbina obiecte si locuri dragi mie si care-mi alina dorul de Barcelona. Recunosc ca atunci cand am ocazia notez locuri si strazi din acest oras pentru a putea sa le vizitez atunci cand ma voi intoarce acolo.

 

[Top]

Marina – Carlos Ruiz Zafón

marinaTitlu in spaniola: Marina

Titlu original: Marina

Autor: Carlos Ruiz Zafón

Apariție:  1999

Nota: 4/5

 

Marina ne dezvaluie secretul lui Oscar Drai. Dupa ce ani de zile a fugit de aventura din tinerete, Oscar decide sa se intoarca in Barcelona, orasul sau natal, si ne spune povestea de dragoste care l-a urmarit toata viata. Actiunea are loc intr-o perioada relativ scurta de timp, de la finele lunii septembrie 1979 pana in mai 1980, doar ca personajul relateaza 15 ani mai tarziu.

Oscar Drai este un tanar de 15 ani care traieste la un internat. Dintr-o curiozitate generata de curiozitate de a explora imprejurimile, acesta decide sa intre intr-o casa din Sarriá. Acolo o cunoaste pe Marina si pe tatal ei Germán Blau, un pictor vaduv, foarte trist dupa moartea sotiei sale. Incet, Oscar intra in viata celor doi si totodata intra intr-o poveste care l-ar fi putut costa viata. Misterul se adanceste cu aparitia altor personaje. Este o carte ce cuprinde o poveste de dragoste inconjurata de mister si teroare.

Imi place ca prin intermediul cartii cunoastem inca putin Barcelona, acest oras atat de iubit de catre mine si de catre alti cititori de altfel.

Marina mi se pare putin diferita de celelalte carti cu care ne-a obisnuit Carlos Ruiz Zafón, are o stralucire aparte si daca la inceput pare o poveste normala, obisnuita de dragoste, lucrurile se intorc la 360 de grade la un moment dat si toate ideile pe care si le formeaza cel care citeste se vad schimbate.

Am primit foarte multe pareri bune despre aceasta carte, e chiar printre preferata unei prietene de-a mea, dar pe de alta parte am auzit si de critici foarte aspre mai ales prin comparatia cu alte carti ale acestui scriitor. Mie mi-a placut, nu la fel de mult ca altele dar suficient cat sa primeasca un 4/5 🙂

[Top]

The midnight palace (Niebla #2) – Carlos Ruiz Zafón

el palacio de medianocheTitlu in spaniola: El palacio de la medianoche

Titlu original: The midnight palace

Autor: Carlos Ruz Zafón

Apariție:  1994

Proceded by: The
Prince of Mist (El príncipe de la niebla)

Followed by: Las luces de septiembre

Nota: 3/5

Calcuta, 1932: un tren in flacari traverseaza orasul. Cu pretul vietii un tanar locotenent englez salveaza doi gemeni abia veniti pe lume de o amenintare de necrezut. Cativa ani mai tarziu, cu putin timp inainte de implinirea varstei de 16 ani, Ben si Sheere impreuna cu prietenii lui vor trebui sa infrunte o enigma a istoriei orasului.

Carlos Ruiz Zafón este unul din scriitorii mei preferati pentru ca ma atrage lumea pe care o creeaza in fiecare din cartile sale. Are un fel unic de a pune in scena momente care atrag si care creeaza dependenta. The midnight palace (El palacio de la medianoche) este a doua carte din seria Niebla, dar poate fi citita separat de celelalte doua, intrucat povestile sunt independente.

In aceasta carte ne este prezentata o incredibila poveste ce uneste prezentul si trecutul. Actiunea are loc in Calcuta iar protagonistii sunt o gasca de prieteni, orfani, in varsta de saisprezece ani. Acestia nu sunt foarte bine definiti fizic dar ii cunoastem prin prima personalitatilor lor.

Se imbina realitatea si fantasia si The midnight palace pastreaza aura pe care Carlos Ruiz Zafón o mentine in mai toate cartile sale. Din toata seria nu e preferata mea, nici personajele nu m-au atras foarte mult dar ideea este una foarte buna si foarte interesanta. Nu e deloc previzibila si suprinde mereu, ceea ce mentine suspansul si ii da un plus de valoare.

[Top]