Carturia

„Citeşte pentru a deveni mai deştept! Pentru a judeca mai puţin. Pentru a fi mai capabil de a înţelege comportamentul nebun al prietenilor, sau şi mai bine, pe al tău.” – John Waters

Toata lumina pe care nu o putem vedea – Anthony Doerr

Titlu in romana: Toata lumina pe care nu o putem vedea

Titlu in engleza: All the light we cannot see

Autor: Anthony Doerr

Apariție: 2014

Nota: 5/5

Încăperi ferecate

Toata lumina pe care nu o putem vedea este una din cele mai impresionante carti pe care le-am citit in ultimele luni. Romanul ne ilustreaza povestile lui Marie-Laurie, o fetita din Franta si a lui Werner, un baiat din Germania. Destinele lor se vor intalni in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial.

Marie-Laurie locuieste cu tatal sau la Paris, unde acesta lucreaza ca lacatus la Muzeul de Istorie Naturala. Zi de zi ea il insoteste pe tatal sau la munca, in timp ce invata sa citeasca de pe carti speciale pt copii nevazatori. Dintr-o intamplare bizara fetita ramane oarba, iar tatal ei o invata un sistem pentru ca ea sa se descurce si singura. Doar ca mai tarziu cei doi trebuie sa plece din oras, intrucat nazistii au invadat orasul iar lacatusului i s-a incredintat un obiect ce poate fi foarte important. Este vorba despre o piata, care are 3 duplicate, fiecare impartite la alte persoane, astfel incat nimeni nu stie unde se afla piatra adevarata.

Werner este orfan si locuieste cu sora lui mai mica, la un orfelinat din Germania. Este pasionat de tot ce inseamna radio, face si desface aparatele, si asta il va duce mai departe in Razboi. Intai merge la o academie militara, unde indura o gramada de greutati, isi face si un prieten, dar care nu va avea acelasi noroc ca al lui, sa scape cu bine din academie. Poate ca noroc e mult spus, caci va fi trimis la razboi, si intr-un final ajunge in orasul unde se afla si Marie-Laurie.

In timp ce Werner are parte de tot felul de aventuri, Marie Laurie ramane fara tatal ei si va fi pusa in pericol prin simplul fapt ca are in continuare piatra de la tatal ei. Tot ce a invatat-o el si unchiul ei o salveaza, precum si aparitia unui baiat de al carui destin ii este legata viata.

Cele doua personaje principale sunt extrem de bine conturate, si mi-au placut foarte mult. Ea e isteata, cuminte, linistita, el e putin rebel, luptator, face lucruri cu care poate nu am fi de acord, dar in fond are un suflet bun iar la finalul romanului ni se dovedeste asta. Cei doi evolueaza frumos, in ciuda tuturor mizeriilor care ii inconjoara. Unchiul Etienne e mai apoi urmatorul personaj preferat din carte, m-a fascinat.

Mi-a placut cum au alternat capitolele, unul cu Marie Laurie, unul cu Werner. In acest fel nu am simtit ca am uitat anumite detalii despre unul sau despre celalalt si am fost practic in contact permanent cu amandoi.

Nu e o poveste cu happy end-ul pe care mi l-am dorit, dar o carte foarte frumoasa si va recomand sa o cititi.